Page 29 - 1899-04
P. 29
REDACŢIUNEA, „qazeta“ iese îa flâcare fii.
Mmnistraţiimea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30, Pe un an 12 fl., pe şăse luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
sg primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
IH S E R A T E se primesc lu AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se pronumoră la tdte ofi
In Yiona: M. Dulcea Nachf. ciale poştale din întru şi din
Max Auoenfeld 4, Emorloh Losner. afară şi la d-nii colectori.
Heinrloh Sohalak. Rudolf Bosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braţm
In Bndap esta : A. V. Qoldber- Administrat tun ea. Piaţa nsie
aer, Eksteln Bornat. In Ham- Torgul Inului Nr. 30, efacit
bnrg.- Marolyl Ic Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şfst
PREŢUL IMSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr,
nă garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe tn ai
şi 30 or. timbru pentru o pu-i 12 fl., pe fi luni 6 fl., p. trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Âtăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. simt a se plăti înainte.
Nr. 78. Braşov, Joi 8 (20) Aprilie.
Mişcarea de trecere în Austria. fiă inundată cu scrieri, broşuri, chi după cum se seie, au oprit colecta, confis culte, dela care aştepta un răspuns. Minis
puri anticatolice şi antiaustriace ? Se când listele şi sumele colectate şi pedep trul "Wlassics însă a declarat, că nu se
Este cunoscut cetitorilor noştri, suferim noi acestea fără a între sind pe colectauţl. simte îudemnat de-a desfăşura punctul de
că încă de pe la începutul anului prinde o • acţiune contrară de apă La representaţia făcută de Consistoriu, vedere al guvernului şi din causa acâsta
acestuia se agiteză mult din partea rare? Acâsta n'u ne e permis. Er guvernul a răspuns, că pe basa Statutului nici nu s’a dimis a face critica elaboratu
Germanilor naţionali din Austria în datoria nostră se ne păstrăm şi apă organic, biserica română gr. or. „are drep lui, căci, (}icea el, prin o astfel de critică
sinul conaţionalilor lor pentru tre răm cele mai înalte ideal urî. Se nu tul a mijloci în şi afară de metropoliă, la ar prejudeca drepturilor Corbnei şi guver
cerea catolicilor la protestantism. ne mulţumim a protesta în tăcere. ordinul sinodului eparchial, colecte de bani nului, ba chiar şi sompetenţei Congresului.
Semnalul s’a dat într’o mare întru Trebue se ne rugăm, trebue se ne pentru ajungerea de scopuri bisericesc!, Corul episoopesc catolio încă a dat cam
nire, ce s’a ţinut în Yiena de cătră sfătuim, trebue se lucrăm! Trebue şcolare şi fundaţionale, precum şi filantro astfel de răspuns. In urma acâsta comisiu-
Germanii radical! cu lozinca: „Los se ne organisăm, se ne unim între pice, der pentru alte scopuri nu are". Ou nea de 9 a bătut în retragere, şi a stat
von Rom !“, adecă cu alte cuvinte, noi şi cu preoţii noştri! Trebue se tote acestea, guvernul ia ulterior spre pasivă, pănă când în fine preşedintele Sza-
Germanii se se rupă de biserica ne luptăm şi se fim gata şi la soire însciinţarea Oonsistoriului, fiind-că pary a convocat’o într’o conferenţă pe
Romei. jertfe!“ „n’are nimio contra eternisărei memoriei cjiua de 17 1. o., âr pe erl 18 1. o. a fost
Ga motiv principal — şi acesta Se vede aşa-dbr şi de aic! cât fostului archiepiscop şi mefropolit", şi pro- să se întrunescă şi comisiunea de 27, pen
este caracteristica mişcării — se de seriosă li-se pare cercurilor com v6că pe viceşpanul comitatului Hunedora, tru ca să desbată elaboratul de statut or
aduce afirmarea, că Curia romană petente catolice agitaţiunea cea mai ca să nu mai împedece colectele şi să res- ganic.
părtinesce slavisarea Austriei şi că nouă în sînul Germanilor, care este titue listele şi sumele confiscate, âr sen Foile ungurescl s’au ocupat cfl !
0 0
prin urmare legătura cu Roma ar îndreptată în contra catolicismului, tinţele aduse în causă să le anuleze. acestea cu afacerea acâsta şi una dintre
periclita în mare mesură interesele der în fond are un caracter politic şi Aşa-dâr colectele pot fi reîncepute şi ele, archişovinistul „Egyetărtăs şl-a spus
u
naţionale ale Germanilor. naţional stând în strînsă legătură cu acolo, unde ele au fost sistate. deja părerea cu privire la desamintitul
Iniţiativa acestei mişcări au luptele politice recente ale Germa „Tel, Rom." apelâză la credincioşi şi elaborat. Pentru-ca să se vadă, că de ce
luat’o, cum am cijis, estremii naţio nilor. Acesta resultă şi din cunos mai ales la preoţi — dintre cari unii deşi vederi sunt conduşi şi de ce fel de sen
nal! german! Schonerer şi soţî, şi cuta pastorală a cardinalului archie- în stare bună au premers cu cel mai urît timente sunt stăpâniţi cei din tabăra es-
tocmai acesta împrejurare, se crede, piscop al Yienei Giuscha, în care esemplu, retrăgendu-se înşi-şl dela colectă, tremilor maghiari cu privire la autonomiă,
a contribuit, ca de-ocamdata resul- acesta a aflat de lipsă a accentua — ca să contribue şi să lucreze cu zel estragem următorele din lungul articol al
tatele acţiunei întreprinse se nu fiă în deosebi, că „biserica catolică îm- pentru succesul oolectei „cu atât mai vîr- foiei amintite:
tocmai aşa de îngrijitore pentru bi brătişeză cu aceeaşî iubire tote na tos, cu cât încă nu-i târdiu şi nu este de „Intre paragrafii, cari reguleză auto
serica catolică, căc! grupul acestor ţiunile , finitiv decis, dâcă din banii incurşî se va nomia dieoeselor şi a comunităţilor biseri-
11
ridica o statuă — de alt-cum lucru neo
estremî este cam deocliiat şi în si Germanii austriac! se plângînse C68CÎ, sunt şi de aceia, cari s’au concipiat
nul Germanilor austriac!. tocmai, că clerul roman clin vechi bicinuit în biserica ordoxă pentru archie- cu forte puţină considerare la împrejurarea,
Cu tote astea numărul Germa me n’a îmbrăţişat cu aceeaşî iubire rei — ori se va crea un monument aere că avem diecese greco-catolice, în cari
nilor, car! au trecut în lunile din pe German!, ci a sprijinit mai mult peraeniu, o institufiune culturală, a oărei lipsă tendinţa de separaţiuue naţională valahă
se va constata atunol, când ideia va lua
urm ăla protestantism se urcă la peste pe contrarii lor Se plâng îndeosebi, este tot atât de mare, ca şi în biserica or
trup“.
patru mii, care deşi nu este tocmai că însu-şî Papa Leo XIII ar fi asi todoxă greco-orientală. A învesti aceste die
mare, e totuşi, ca început, destul de gurat într’o circulară pe Slavii din Un ordin-circular al lui Szell. cese cu cerc de autonomiă mai larg decât
considerabil. Austria, de deosebita sa simpatiă; cel de pănă acum ar însemna aprope a da cu
Foile ungurescl publică un ordin-circular
Şi pentru aceea, ca mişcarea st că cerurile clericale germane din adresat ou data de 6 Aprilie o. de dl ţitul în mânile inimicilor noţiunei maghiare, căci
nu se oprâscă aici, ci se continue Austria sunt întotdeuna pe partea Szell, ca ministru de interne, cătră t6te atunci s’ar organisa deosebit după comune,
luând dimensiuni din ce în ce mai adversarilor în luptele naţionale ale comisiunile centrale electorale din ţeră pri protopopiate şi diecese pentru realisarea
mari, pare a Jfi îngrijit chiar de că Germanilor. Se mai plâng, că în ţi vitor la procederea pentru compunerea şi cunoscutelor scopuri de naţionalitate pe
tră cei din Germania, de unde li-se nuturile mixte ale Boemiei trei din rectificarea listelor alegătorilor dietalî, er în cale şi cu mijlooe autonome religiose.
trimite celor ce trec însemnate aju patru părţî ale preoţilor sunt Ceh! în deosebi privitor la stabilirea legală a pă „Tot acâsta e de cjis şi despre o parte a
tore materiale. Nici nu se datâză nu focaţi, şi altele de acestea. trarului de sesiune urbarială, precum şi a catolicilor din sînul celor-lalte naţionalităţi,
mai de acum nisuinţele de-a pro Nu voim se cercetăm întru cât minimului dărei de pământ. ale căror tendinţe au fost desvălite destul
paga protestantismul între Germanii sunt basate or! nu tbte aceste plân Scopul circularei este, cum se vede, prin cunoscutele mişcări ale Bunevaţilor
austriac!, ci ele îşî au istoria lor geri. Una înse se pbte afirma : că de-a îndruma organele respective la o con- din Bănat şi ale Şvabilor din Tolna. Nu
mai vechiă şi cu mult înainte de orî-cum ar sta lucrurile, nicî-odată scienţiosă respectare a prescrierilor legale trebue însă să se uite nici de acei membri
a-se lansa lozinca cea mai nouă, a- Germanii din Austria nu au fost în în ce privesce compunerea şi rectificarea ai clerului catolic din Ungaria de nord,
cesta propagandă se manifesta prin pericul de a fi ameninţată naţiona anuală a listelor electorale. cari sunt panslavî notoriei, şi ori unde lu-
treceri constante, deşi în mesură litatea lor din partea clerului cato „Alkotmany", care se bucură de acâstă crâză timp mai îndelungat, au infectat ge-
forte mică, la biserica evangelică neraţiuni întregi, au crescut mai ales ade
lic. Din contră au fost timpuri nu circulară scrisă în ton energic a ministru
luterană. Numai în Yiena treceau vărate tabere panslave organisate în jurul
tocmai îndepărtate, când acelaşi cler lui de interne, îşi esprimă temerea, că deşi
pe an în termin mediu câte-o sută era un sprijin al supremaţiei ger ea ţîntesce la cea mai conscienţiosă res lor. O autonomiă mai largă în mâna aces
de persbne. tora, ar avă acelaşi resultat, ca la Valahi.
mane. pectare a legii, nu va fi esecutată cum se
Firesce, că mişcarea acesta mai Der s’au schimbat timpurile, s’a cuvine, ba pote esecutarea ei va paralisa „La t6tă întâmplarea însă, pe lângă
nouă a causat nu numai mar! în deşteptat puternic consciinţa naţio cu totul intenţiunea ministrului. Fiind-că oea mai bună suposiţiă, piedecile consoli
grijiri în cercurile romano-catolice nală a popbrelor şi ast-fel Slavii din — dice — mai ales în Ungaria de nord, dării statului maghiar s’ar mai spori cu
din causa periculului ameninţător, Austria îşî pretind ac}! dreptul lor precum cunoscem noi, administraţia este una, pe care tradarea de patriă ascunsă
oi a produs şi o contra-mişcare în egal cu Germanii. aşa de coruptă, încât ni-se pare aprope de sub eticheta fanatismului religios ar grăbi
semnată. Episcopii romano-catolicî necrecjut, ca d-1 Szell să-şi ajungă scopul s’o esploatez9 ou prisosinţă". . .
au ţinut conferenţe în Praga şi Yiena, Mişcarea cea mai nouă din Aus cu ordonanţa sa şi publicul electoral să „Egyet&tăs" e şi naiv şi perfid. Naiv,
au hotărît se se dea pastorale, se tria, iniţiată de cătră naţionalii ra nu mai fiă vexat, prigonit, esploatat şi când presupune, că Românii greco-catolicl
se facă apelurî la mamele catolice, dical! German! va fi înse, credem, dripit. s’ar bucura de-o autonomiă cum vor să
se se ţină adunări de protestare şi, în tot caşul un memento pentru bi Vom publica în întregul ei acâstă or li-o pregătâscă d’al de Szapary şi Apponyi
în fine, a-se înfiinţa comitete de ac serica romano-catolică, ca se nu uite, donanţă. et tutti quauti din tabăra şoviniştilor; de-o
ţiune catolice: tbte cu scop de-a că sentimentul religios nu se mai autonomiă, care, aşa cum este contemplată,
pune stavilă agitaţiunilor în favorul pbte cultiva a c| î decât numai în de ar înghiţi biserica română unită şi ar con
protestantismului şi a trecerilor din plină concordanţă cu sentimentul na Autonomia catolică. topi-o în sînul bisericei catolioe maghiare
sinul bisericei romano-catolice. ţional al popbrelor. Alatăeri s’a ţinut în Budapesta o şe cu scble şi averi cu tot. Perfid, de altă
Un „comitet de acţiune cato dinţă a subcomisiunei de 9 a Congresului parte, când agitâză în contra drepturilor
lic publică în clericalul „Yaterland" Colectele pentru monumentul catolic pentru autonomiă, în care preşe de autonomiă pe sâma bisericilor greco-
11
catolice nemaghiare, dat fiind, că cavalerii
din Viena, un apel cătră catolicii lui Şaguna. „Telegraful Român “ spune, dintele Iuliu Ssapary a dat sâmă despre
dela acest organ de publicitate maghiar au
Austriei, din care se vede, cât de că colectele pentru monumentul lui Şaguna primirea de care a fost împărtăşit elabo fost cei mai fervenţi apărători şi antelup-
mar! îngrijirî a produs noua miş au dat resultate mulţumitore. Sibiiul a pre ratul acestei comisiunl la cercurile com
tătorl ai recepţiunei jidane pe timpul lupte
care în sînul clerului romano-cato- mers cu esemplu contribuind singur cu petente. Am amintit la timpul său, că
lor agitate politice bisericescl.
lic din Austria. In acest apel se 2000 fl. Dintre tote comitatele, numai în acâstă subcomisiune nu şl-a înaintat ela
cjice între altele: „Catolici! patrioţi! al Hunedorei, ai căruia locuitori peste 90°/ boratul său comisiunei de 27 a Congresu
0
Se suferim noi, ca patria nostră se sunt Români, autorităţile administrative, lui, ci corului episcopesc şi ministrului de
