Page 3 - 1899-04

Nr. 72.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina B.

rgenfce ale timpului. De-altmintrelea fiă-care manual didactic elaborat în usul preparan­ Bucurescî, 11 Aprilie. îndată străine se apropiâ de femeia săracă şi-i
-cugetător, deşi superior şi antemergător diilor (şcolelor normale), şcâlelor, comerci­ după retragerea ministeriului, miniş­ dise: 8ci eu cine ai vorbit? — Dumne4eule,
contimporanilor sfii în unele privinţe, este ale şi medii şi al tuturor privaţilor, de trii demisionarî, împreună cu mai dor nu va fi fost împărăresa ? Damele zim-
-totuşi un copil al timpului său şi nu pdte Teodor Ciontea, profesor pre.paran.dial. Edi- multe persone marcante din parti b’ră şi eşirâ. Fu împărătâsâ, contele Keller
fi separat de mediul social în care trăesce ţiunea II. Tom I. şi II. legate împreună. dul guvernamental amic d-lui Sturdza, şi soţia acestuia.
şi se mişcă. Inevitabil este el atins de re- Opul conţine peste 400 pag. format mare s’au întrunit la d-1 Stoicescu pentru
laţiunile timpului său, cu deosebire de pre­ 8° şi costă 2 fl. (plus 20 cr. porto'. Opul a redacta şi a subsemna un mani­ Pielea Negrilor. Intr’un timp mulţi
tenţiile practice, a căror presiune o simt r împărţit în 15 secţiuni, tratând tote ope­ fest, pe care vor se-1 adreseze terii. susţneau, că pielea nâgră e forte nefavora­
1
contemporanii săi. ) raţiunile privitore la matematică, la arit­ Bucurescî, 11 Aprilie. Erî după bilă pentru Negrii, cari loeuesc în ţările
tropice atât de căldurose. Acâsta o conehi-
Sistemul libertăţii naturale, născut din metica politică etc. aşa că pote servi ca amiacŢ a fost primit iu audienţă de
deau din împrejurarea, că colârea nâgră
'trebuinţele şi direcţia gândirilor secolului al un bun îndieptar nu numai pentru şcâle, M. S. Regele d-1 Eugeniu Statescu
18-lea, a avut pe terenul practic mari suc­ ci şi pentru privaţi. Audienţa a durat peste o oră. Se peste tot atrage mai mult asupra sa radele
cese în unele privinţe. Acestui sistem se * <Ţce, că d-l Statescu ar fi declarat sorelui, decât colârea albă. Din causa asta
-datoresce în .mare parte producţiunea mare 44 Regelui, că situaţiunea politică de vara sunt forte nepractice şi incomode hai­
„Revista Ilustrată , fâiă ancicl o De­
>cu maşini, căi ferate, navigaţiunea cu vapor acţi este a-se atribui rechiămării la nele negre : tot din aoest motiv s’a intro­
dică literară lunară. Editor şi redactor
•etc. Aceste lucruri însă au schimbat cu de- putere a d-lui D. Sturdza şi că den dus în modă şi purtarea ghetelor galbene
răsp.: Ioan Baciu, preot gr. cat. în Şoimuş
■săvîrşire relaţiunile economice şi sociale, p. u. Şieul mare (Nagy Sajo), la a căruia sul (Statescu) tot-dduna a fost de pă­ Acum însă fisiologul parisian Guillaume
grămădind în o parte 'bogăţii mari, în alta rere, că partidul liberal trebue se se susţine, că pielea nâgră este un adevărat
adresă este a se trimite tot ce privesce re­
însă mare -sărăcia, de unde s’a născut un retragă dela putere. O concentra­ dar îumnec}eese pentru Negrii. Este ade­
dacţia şi administraţia — Broşura 4, pen­
-antagonism de clasă -şi o miseriă socială tru Apribe, conţine; Episcopul Mihail Pa- ţi une liberală e de present imposi­ vărat, că ea concenti-âză în mare măsură
■ cum n’a fost mai ’nainte. Starea acâsta a bilă şi un cabinet liberal presidat de asupra sa radele solare, dâr tocmai acâsta
vel (portret şi biografiă); Solia necunos­
lucrurilor reclamă .reforme şi îmbunătăţiri alt bărbat politic, decât de domnul face, ca epiderma să se îngrâşe, să se facă
cutului, novelă de Amicul necunoscut; Tran­
pe teren social, er sciinţa sociologică şi na­ Sturdza, n’ar avă nici o şansă de nesensibilă şi să devină adevărată manta de
dafirul, poesiă de Sabin; Soli daci cer gra-
ţional economică, în starea în care se află ţiă dela Traian (ilustraţinne); Din propria succes. Asemenea nici o concentra apărare, făcând acelaşi serviciu corpului,
de present, puţină lumină, puţină povaţă ţiune liberală n’ar pute schimba si­ pe care-1 face părul şi barba. La asta se
ei putere, novelă de GeDrge Simu ; Templul
•pote să dea, căci nu e încă în chiar cu na­ tuaţiunea de faţă. D-1 Eugeniu Sta­ mai adauge, că Negrii exalâză din cor­
din Demsuş (cu ilustraţiune) de V.; Oea
tura fenomenelor sociale. tescu se fi repeţit în fine, că densul pul lor forte multă materiă unsurâsă, er
mai cuminte (poesiă) de P. O. Bocea: Cas­ unsorea are însuşirea de-a da forte repede
Pe teren sociologic s’a lucrat mult: crede, că partidul liberal trebue se
telul diu CarpaţI (receusiune) de R.; De afară căldura. De aci provine, că purcelul
A. Oompte, II. Spencer, Schăffle, Lipert şi se retragă dela putere, ca se se re-
când, Ori cât (versuri) de Antoniu Popp ;
.alţii au adunat mult material şi au de­ constitue în oposiţiune. de mare; uns cu unsore şi aşedat la raclele
Cum să fotografăm (cu mai multe clişeurl);
monstrat, că fenomenele sociale se regulâză sârelui, se prăpădesce curând, căci înghâţă
De când dice mâţa tatăl nostru, legendă Bucurescî, 12 Apriîie. După alte în adevăratul înţeles al cuvântului. De aci
prin legi stabile independent de liberul
pop dela Şard, de Enea P. Bota; Din Al­ scirî d-1 Eugeniu Statescu ar fi de­
arbitriu individual. Der legile descoperite vine şi faptul, că Negrii suportă relativ
bumul nostru (portretul şi biografia foto­ clarat Regelui, că este în stare se uşor căldura cea arrjătore. Ou cât căldura
pănă acum în acâstă materiă nu au des­
grafului român Al. Roşu); Din suta lumi formeze un guvern de concentrat,iă este mai mare, cu atât Negrii asudă mai
tulă valore scienţifică, fiind-că nu stau în
nilor; Ţăranii noştri; Cronică; Diverse; liberală, der cere se i-se dea mână tare, dând diu corp mai multă materiă
legătură unele cu altele, şi o lege funda­ GîeiturI etc. In text se mai află şi alte liberă pentru acâsta.
mentală a vieţei omenesc!, la care să potă unsurosă şi astfel se stabilesce uu echili­
ilustraţiunl. —Abonamentul anual: pentru
2
;fi reduse, nu s’a descoperit. ) Bucurescî, 12 Aprilie. Partida bru permanent între cele doue inrîurinţe
Austro-Ungaria 6 fl., pentru România 17 lei.
In lipsa unei ast-fel de legi se reduce conservatore imediat după mortea contrare.
•totul la generalităţi, cari trec peste viâţa lui L, Catargiu a proclamat ca şef Originea cuvântului chibiţ . Cu­
u
n
-deosebită omenâscă, cari se potrivesc la ULTIME de partid pe preşedintele Senatului vântul „chibiţ jocă un rol însemnat în
44
G. Gr. Cantacuzino.
ori şi ce, der forte puţin esplică, precum limba cărţaşilor, deşi puţini dintre ei vor
rsunt: legea undulaţiunei, a selecţiunei na­ E vorba, că d-1 Gr. Cantacu­ fi, cari să scie, de unde derivă acest cu­
turale, lupta pentru esistenţă, legea con- Morte» Boi ILascaa’ <D»t»ii*g;iîa. zino, care a fost chiămat la palat, vânt. A chibiţa însâmnă a fura timpul de
«centraţiunei ievoluţiunei) şi difusiunei (Spen- va fi însărcinat chiar cu compunerea geba, privind cu pasiune la cei ce jocă
BucurescT. 11 Aprilie. Ilustrul
-cer) etc. „Ne lipsesce, dice ?cu drept cu­ noului cabinet, la cas când n’ar cărţi, âr persona, care „chibiţâză se nu-
44
bărbat de stat al României, şeful
vânt B. Kidd, cunoscinţa principiilor fun­ reuşi concentrarea liberală. mesce „chibiţ . Cuvântul a fost folosit mai
44
partidului conservator, Lascar Ca-
damentale, pe cari se başeză evoluţiunea întâiă de marele romanţier german Hackl
îargiu, a mărit subit în urma unui
socială, ce se petrece înaintea ochilor noş­ lănder, dâr el nu l’a folosit în sensul, în
atac de apoplexiă ac|i la 3 ore d. a.
tri. Se pare că partea cea mai mare din XS. care se folosesce ac|I «fin partea cărţaşilor.
anunca secolului nostru pe teren sociologic Bascar Catarg iu s’a născut la 1823 Impâărtesa Germaniei în casa In 1849, pe timpul expediţiunei în Italia,
a fost pănă acuma esclusiv destructivă. în Moldova. El a întrat încă forte tînăr în unui măiestru, pilele acestea împărătâsâ el figura ca raportor al (Ţarului „Allge-
Leslie St. dise de curând: trebue se se serviciul administrativ şi sub Vodă Sturdza Germaniei a cercetat pe nevasta unui mă- meine Zeitung . Odată a avut un conflict
14
^pună, că o sociologie în înţeles scienţific ajunse prefect la Iaşi şi Galaţi. La 1857 a estru rnă.-ar, care a născut de-edată trei cu un sub-oficer şi caşul l’a comunicat (Ţa­
3iu există, ci în loc de-o sciinţă există nu­ fost membru al divanului ad hoe din Iaşi. băeţl gemeni. Visita acesta a produs mare rului, numind pe sub-oficerl „chibiţ . Ofi-
14
mai o grămadă de observaţiunl vage, em­ După detronarea lui Ouza Vodă, în Fe­ sensaţiă în Berlin şi foile de-acolo aduc cerii n’au găsit într’asţa nimic ofensator-
pirice, cari sunt prea incoherent pentru bruarie 1866, Lascar Cat&rgiu deveni multe amănunte asupra ei. Nevasta lăuză Numirea a luat’o dela următârea împre­
14 3
de-a servi la conclusiuni stricte logice . ) membru al locotenenţei domnesc!, er după este soţia măsanfiui Stumkowska. Iq de­ jurarea : Un suboficer avea un câne cu nu­
JDâeă e aşa, dâcă sociologiei îi lipsesc Urcarea pe tron a principelui Carol, în 10 curs de 12 ani, de când suilfc căsătoriţi, ei mele „Chibiţ . Numele cânelui a trecut şi
14
'principiile fundamentale şi sciinţa econo­ Maiă 1866, forma cel dintâiă guvern sub au avut 7 fetiţe, dintre cari trei au mu­ asupra stăpânului său, pe care toţi îl m£-
miei naţionale nu are încă o basă sigură, noul principe. Mai târdiu se retrase din rit. Provedinţa divină i-a despăgubit însă meau „Chibiţ . Romancierul a generalisat
44
problema cea mai principală, mai urgentă, postul de ministru preşedinte, er la 1871 pentru acâstă perdere, dându-le de-odată apoi acâstă numire, dându-o tuturor sub-
tot-odată şi mai grea a acestor sciinţe este, ajunse erăşl a presida un guvern conser­ trei băetl gemeni. Vestea despre acest ex- oficerilor. Oficerii reîntorşl din răsboiQ au
•ca să caute acele principii şi să stabilescă vator, după-ce i-a fost succes a îndupleca tra-ordmar dar al Provedinţei a străbă­ adus cu ei acâstă numire, dându-o celor
Rasa cea adevărată, idea sigură fundamen­ pe principele Carol să renunţe la abdica­ tut repede în Berlin. Pe când părinţii, îu- ce pândesc în jurul cărţaşilor. Aşa-dâră
tală a vieţei economice sociale, dâcă este rea sa, la care era hotărît în urma turbu- grijaţî, se sfătuiau împreună, cum şi în ce „chibiţii îşi au numirea acâsta dela na
14
vorba să potă chiarifica pe deplin natura rărilor din 11 Martie 1871. se înfăşeze copiii, âtă că întră la ei un căţel. Onore lor!
.fenomenelor acestei vieţi. După retragerea cabinetului conser­ servitor cu nasturi de aur, aducând cu sine „Ţiina milionariiCea mai popu­
Vieţa economică socială este, după- vator în Aprilie 1876, Lascar Catargiu cu un pachet mare. El desfăcu înaintea părin­ lară personă în New-York este astâcŢ d-ra
■cum am spus mai sus, numai o lăture a colegii săi au fost daţi în judecată de că- ţilor pachetul, din care scose mulţime de Elena Gould, fiioa unui milionar, pe care
•vieţei omenesc!, în acâsta îşi are basa şi tră camera liberală, der în Ianuarie 1878 scutece; cari de cari mai frumose pentiu poliţia din New-York a distins’o (ŢH®
ântrâga sa fiinţă. s’a retras acusaţiunea. copii. El spuse părinţilor, că frumosele da­
(Va urma). Cădând guvernul Brătianu în 1888, ruri le-a trimis contele Keller, camerarnl îm­ acestea cu medalia de aur, deârece cu ooa-
Lascar Catargiu a fost ales president al Ca­ părătesei. Copiii au fost numai decât înfă­ siunea arderei otelului Windsor, ea a luat
merei, er la 29 Martie fu numit din nou parte la lucrările de apărare ale pompieri­
publică. şaţi în fÎDele şi preţiosele scutece. — A
ministru preşedinte, s’a retras însă ârăşl doua di ârăşl bătu ciue-va ia uşa măsarului, lor şi cu espunerea vieţei a mântuit din flă­
Braşov, 30 Martie v. 1899. după 7 luni, pentru-ca în Noemvre 1891 să a căruia locuinţă se află în stagiul al cin- cări mai mulţi 6menl. Pentru bunătatea ei,
Adunarea generală din ăst-an a insti­ reia conducerea cabinetului conservator-ju celea. Două dame elegante, însoţite de un poporul o numesoe „Pîna milionară*. E o
tutului „Albina* din Sibiiu a votat fl. 100 nimist, care s’a susţinut pănă la 3 Octom fecioră de 30 de ani, care cu adevăra'fc
bărbat, intrară în modesta locuinţă a me-
pentru fondul şcolarilor bolnavi şi săraci vre 1895, când a fost chiăimt la putere pasiune esercită virtutea binefacerei. îna­
sarului, er după ei un servitor, aducând cu'
-dela şcâlele medii şi superiore gi\ or. ro­ şeful partidului liberal D. Sturdza. Din sine o cutiă plină cu prăjituri şi dulceţuri. inte de isbucnirea răsboiului în Cuba, ea
mâne din Braşov, care sumă s’a şi ridicat tomna anului 1895 a continuat activitatea a întemeiat în palatul său un spital şi pe
Una dintre dame era împărătâsâ, care însâ
14
■ dela filiala „Albinei din Braşov. sa politică ca meixbru al Senatului şi ea înaintea celor din casă era necunoscută. ostaşii răniţi îi îngrija ea însa-şl ou multă
Direcţiunea şcolelor îşi esprimă cele şef al partidului conservator. conscienţiositate. Nu de mult a înfiinţat
Ea privi gemenii şi apoi puse mamei lor
m&i vii muŢămite adunării generale a in­ Lascar Catargiu s’a bucurat de mare mai multe întrebări asupra împrejurărilor în New-York o şcâlă pentru ingineri, în
stitutului „Albina pentru darul mărinimos. stimă la amici şi la adversari, ca caracter in­ ei familiare. La întrebarea, dâcă soţul ei care scop a întemeiat în secret o fundaţi-
14
Direcţiunea şcâlelor medii tegru şi oa unul din cei mai iluştri şi me­ are de luoru şi decă nu are vre-o do­ une de o jumătate de milion dolari. Numai
române gr. om ritaţi patrioţi ai României. rinţă deosebită, femeia lăuză răspunse: târ(Ţu s’a adeverit, că întemeietorea este
d-ra Elena Gould. Pentru sine însa-şl forte
Lucru ar fi destul, der trebue totuşi să
puţin spesâză. Inbrăoămintea ei este forte
trăâscă ou multă abuegaţiune, căci sunt
fi litera tur ă. Dcmisiunc» cabinetului Sturdza. simplă, portă o pălăriă chiar şi câte 2 ani.
mulţi copii la oasă. La întrebarea de a doua
In Tipografia diecesană din Arad a Bucurescî, 11 Aprilie n. Astăcjî ea dise, că i-ar plâce, dâcă ar ave un pat Cea mai mare fericire şi-o găsesce în mo­
mentele, oând pote să arangeze câte-o ser­
'-apărut: Aritmetica generală şi specială, după amiacjî ministrul-preşedinte Di- potrivit pentru copii. — 11 vei avâ acuşa,
bare de bucuriă pentru copii săraci.
mitrie A. Sturdza a remis în mânile îi dise eleganta damă, întintjându-i tot­
*) lohn. K. Ingram o. c. 1890 p. 8. M. S. Regelui demisiunea întregului ca­
2 ) A. Corupte o. c. 421. odată un frumos dar în bani. Femeia de bu-
3 ) Vet)! Benyamin Kidd. Sociale Evoluţion, binet. Acesta demisiune a fost primită curiă nu mai scia cum să mulţămâscă. Când
traducere germană de C. Pfleiderer 1895. de cătră M. S. Regele. era să se despăiţescă, a doua dintre damele