Page 30 - 1899-04

Pagina 2. G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 78.—1899.

Oratiune funebră blând, luptă intre nevoia de Stat şi mila Maifi conferenţa de pace şi desarmare. In jos (oel negru) de după ziduri (la Romuri)
> pentru cei rătăciţi. Nu, a fost energic fi- convocator se 4i între altele: „Deore-ce şi s’au suit pe păreţi în sus. Ou ocasiunea
00
la îmormenfarea lui Lascar Catargiu. ind-că aşa trebuia să fie. Tocmai pe urmă proiectul, care este a-se mulţămi nobilei
îl văd cuprins de jale şi podidit de lacrăml acâsta unul din ei căflend, şi-a frânt un pi­
Reproducem acjî din cuvent în cuvent iniţiative a Ţarului, a întâmpinat pretutin­
1
pentru cele ce trebuise să se întâmple. cior. Nenorocitul e fiiul unui comex-eiant
partea dintâiă şi din urmă a discursului deni la puteri cea mai mare recunoscinţă
Când la 1871 a scris în istoria ţărei din Blumena, cu numele Bolland, şi e în­
pronunţat de d-1 Tache Ionescu în biserica acea pagină gloriosă, care singură de ar fi şi aprobare generală, Excelenţa Sa minis­ scris pe el. III reală la Saşi. Din norocire,
Sf. Nicolae (Tabacu) cu ocasiunea îmor- şi tot l’ar pune alături cu cele mai curate trul rusesc de esterne a adresat în 30 De- spitalul fiind în apropiare, ’i-s’a putut da
mentării lui Lascar Catargiu: şi mai mari figuri ale neamului din tote cemvre 1898 (11 Ianuarie 1899) o a doua repede ajutoi , fiind transportat la spital.
1
vâcurile, să nu credem, că a fost în el vre-o
Mi-s’a dat durerâsa cinste să spun cea esitare, vre-o nevoiă de socoteli şi raţio­ notă circulară cătră representanţii diplo­ Este un obiceifi periculos, că mulţime de
din urmă vorbă lâDgă resturile pământesc! namente complicate. Nu, lucrul i-a venit matici, care dă o formă mai concretă mari­ copii se adună pentru a se juca la turnul
ale marelui Lascar Catargiu, de sigur fiind­ firesce. Dinastie streină pentru care el lup lor idei ale nobilului împărat şi indică anu­ amintit, sărind şi alergând printre cirepă-
că am fost cel din urmă al lui secretar, tase, trebuia păstrată, şi s’a asverlit în arenă.
fiind-câ şâpte an! şi jumătate am trăit din mite cestiunî, cari ar fi să se pună înain­ turile stâncilor, aşa că forte uşor pot să se
viâţa lui, am trăit o vreme care va rămâne Tot aşa la 1896. De rîndul acesta nu tea conferenţei plănuite spre discuţiune. nenorocâscă. Acest obiceiii ar trebui curmat.
cea mai dulce a vieţei mele, orl-care mi-ar mi-1 mai închipuesc. De rândul acesta l’am Din cause de natură politică guvernul im­
fi ursita. vădut, căci în totă acâstă crisa i am fost perial rusesc e de părere, că n’ar fi de Demonstraţia socialistă în Graz.
slujbaş cli cu 4b câs °u câs.
L’am vădut de aprâpe şi l’am înţe­ dorit, ca conferenţa să se întrunâscă în In 16 1. o. a fost o mare demonstraţia so­
les pe iubitul nostru mort; l’am vădut de Ţâra întrâgă a admirat sacrificiul pe vr’una din capitalele marilor puteri şi, după cialistă în Graz. Api’ope 2000 de munci­
aprope şi am stat uimit de atâta mărire, care l’a făcut pentru biserică Lascar Ca­ ce a câştigat aprobarea guvernelor inte­ tori socialişti au demonstrat in favoi-ea su­
cum stau pironit în faţa unei ast-fel de targiu în acea în veci memorabilă împre­ fragiului univei’sal. Mulţimea se opri dina­
pierderi. jurare. ’Şl vor fi închipuit mulţi pote, că resate, s’a adresat guvernului din Haga, ca
va fi fost vre-o luptă în consciinţa lui Las­ intea casei primăriei şi ameninţa cu ciome­
Nu se pote vorbi acjî de cele făptuite ssă-i câştige învoirea de-a fi sediul confe-
de Lascar Catargiu; ar fi să desfăşurăm car Catargiu, între legitima ambiţiă de-a' renţei din cestiune. In urma acâsta şi în gele şi cu pumnii. De aici au pornit spre
triumfa şi de a lua înoâ odată sacrina pu-
aici totă isteria nostră contimporană, a- terei, şi dorinţa de-a vedea pe toţi la daltă înţelegere cu guvernul imperial rusesc, am biserică, conturbând serviciul divin. Ei sbie-
ceea care s’a scris şi mai ales aceea care într’o cestie mare. Nu, nici o luptă, nici o onore a te îndruma să inviţi guvernul de rau cât îi lua gui-a: „Nieder mit den
nu s’a scris, căci Lascar Catargiu era esitare; nici o clipă n’a trecut în acâstă a se representa la amintita conferenţă pen­ Schwarzen! Los von Rom ş. a. Publicul
u
din rarii omeni, cari vor să facă lucrurile, năvăli înspăimântat afară din biserică,
dâr le este indiferent, dâcă se scie ori nu fiinţă superiâră ideia, că s’ar pute fă facă tru desbaterea cestiunilor ouprinse în a
alt-fel. Jertfa îi părea lucrul cel mai firesc;
cine le-a făcut. doua notă circulară din 30 Dec. 1898, pre­ după-care demonstranţii merseră dinaintea
ce 4ic? noţiunea chiar de jertfă nu este
Toţi admirăm extra-ordinara fire a a- potrivită cu el. îşi făcea datoria şi nici cum şi a celor cuprinse în nota circulară locuinţei primarului, făcând sgomot şi în­
cestui om. Toţi admirăm jertfa lui continuă nu-şl putea închipui, că făcându şl datoria, din 12—14 August 1898 — cu eschiderea jurând.
pentru binele ţărei. Toţi suntem pătrunşi pote jertfi ceva. însă a tuturor cestiunilor, cari privesc ra­
de mărirea morală a acestui om, care Nu mai vorbesc de împrejurările mai porturile politice ale statelor, sâu cari ar Un rar incident la universitatea
nicl-odată nu s’a clătinat, care nicl-odată din Bologna. Giosue Oarducci, renumitul
recente. Sunt prea noue, ca să potă fi a- atinge lucrurile statorite în convenţiunl*.
nu a esistat. poet italian, este profesor de literatură la
mintite în acest locaş de linişte sufletâscâ.
Stăm înmărmuriţi dinaintea virtuţilor Atâta ţin să spun: că şi aici Providenţa a universitatea din Bologna. In 13 1. c. el
lui, ne plecăm genunchii dinaintea fapte­ fost bună cu el. L’a îngăduit să-şi facă provocă un incident rar în felul său, care
lor. lui. datoria ca un soldat pănă în minutul din în întrâgă Italia a făcut o impresiă peni­
Şi, d’asupra tuturora, ne stă în faţă urmă, der a avut de grijă să 1 împedece
— 7 (19) Aprilie. bilă. Oarducci ţinea tocmai o prelegere, când
ca o taină neexplieată, seninătatea lui de-a ajunge cu persona lui pe câmpul de
fără de pereche, acea seninătate, care în- luptă. A murit în bătaiă, dâr departe de -J- Antoiliu Schiau. Dela Pesta ni-se un domn din societatea înaltă a Bolognei
fâţişâză pe acest soldat, ca pe un pa- sgcmotul asur4itor al armelor, aşa cum se ou numele Rertesi întră, vrând să asiste şi
anunţă rnortea consilierului r. u. la fişcala-
triarch. cuvenea unui om, pe care avea să 1 plângă el la prelegere. Oarduoci observându 1, îl
Mulţi omeni mari, mulţi omeni de un neam întreg, fără nici o deosebire. tul erarial Antonia Schiau, unul dintre prea provocă să părăsâscă sala. Bertesi se ri­
ai noştri, au făcut şi jertfe, au făcut şi Aşa a fost vieţa marelui nostru şef. puţinii noştri bărbaţi, cari ocupă funcţ’unî dică şi dise, că prelegerile ia universitate
lucruri mari. La mulţi a învins dragos­ A trăit ca un drept, şi a fo'-’t un fe­ mai înalte. Răposatul s’a distins printr’o sunt publice, el are prin urmare dreptul de
tea de ţâră asupra pornirilor personale, deosebită capacitate şi hărniciă în oficiul
sentimentul datoriei asupra sentimentului ricit, ca toţi drepţii. seu, altfel de mult n’ar mai fi fost în ac­ a asista. La acâsta Oarducci sări de pe ca­
personalitâţei. După-ce arată cât de popular a fost tivitate în împrejurările de a4î, ca unul tedră şi strigă: „Sâu d-ta pleci, seu eu“.
a
La Lascar Catargiu n’a fost nici odată Lascar Catargiu cu tote că el nicl-odată care era mândru de originea sa română şi Bei’tesi părăsi imediat sala şi a doua 4i
nevoie de-o ast-fel de învingere, fiind-eă la n’a vânat după popularitate, oratul încheiă adi'esat lui Oarducci un bilet cu următo-
el n’a fost nicl-odată luptă. ast-fel: şi-a preţuit neamul. Soţiei răposatului, d-nei rele rânduri scrise: „Am cre4ut, că stau
Constanţa de Dunca Schiau, şi rudeniilor le
Şi energic şi blând, şi hotărît şi cu­ Blând şi iubitor era Lascar Catargiu. faţă cu cel mai mare poet al Italiei, însă
minte, şi neînfriut în contra răului şi co­ De aceea el a putut să lupte cu cea din adresăm profunda nostră confidenţă. m’am înşelat, căci d-ta eşti cel mai mare
vârşit de bunătate, şi vonic ca un erou urmă energiă fără să lase nici o ură, de 1
antic şi îndoioşat ca o femeiă, şi pătrun aceea el a putut 50 şi mai bine de ani să Dr. W. Rudow. Din Oradea-mare ţăran al Italiei *. Oaşul a pi’odus sensaţiă
cjStcr pănă în adâncul firei âmenilor şi I fiă stegarul unui partid şi totuşi să 1 plângă ni-se anunţă decedarea ounoscutului scrii­ în Italia întrâgă.
naiv ca un copil, Lascar Catargiu a dus o neamul întreg. De aceea nu este cu putinţă tor german Dr. Wilhelm Rudow, întâmplată
vieţă de sfânt în mijlocul valurilor pati­ să i zugrăvim iobna. . . în 4 (16) Aprilie în anul al 40-lea al etăţii
milor lumescl, a rămas pururea liniştit în ... Şi în neputinţa nostră de-a spune Papa 3si IbiiseHca St. Petru.
mijlocul bătăliilor celor mai duşmăuose. pe deplin urmaşilor cine a fost Lascar Ca­ şi al 8-lea al căsătoriei. Rudow era cunos­
Taina acestei firi fără păreche este targiu, să încheiăm eu o singură vorbă : cut ca filo-româu, care s’a ocupat mult cu Cu data de 17 1. o. se comunică din
tocmai desăvârşitul lui echilibru. De tîner Când a murit Lascar Catargiu au plâns literatura noslră şi purta un viu interes Roma următorele :
el şi-a avut o eoncepţiă a vieţei, forte sim­ toţi Românii, cum nu mai plânsese pentru faţă de causa Românilor. El a scris în Erl a fost adevărată emigraţia de
plă şi forte curată şi totă viaţa s’a supus nim= ni. limba germană o istoriă a iiteraturei ro­
acelei concepţii, fără nici o îndoială, fără âmenl cătră biserica St. Petru din Roma.
Fie-i ţâiîna uşoră ! mâne şi de repeţite-orl a publicat în causa
nici o şovăire, fără nici o luptă lăuntrică. Pâte oă nicl-odată dinaintea bisericei nu
nostră artioull favorabili prin anumite foi
Credincios al Sfintei Biserici, Lascar ; s’a aflat adunată atâta’mar de lume, ca
Catargiu nu ’şl-a turburat firea cu nici una germane. In an i din urmă a editat revista în acea 4h Nu mai e lipsă să spunem, că
u
din îndcelile vâcului. Răzimat pe acesta Revistă externă. „Foia literară , pe care o redacta soţia sa, în interitorul bisericei indesuiala era ne
credinţă el ’şl-a dis forte simp u încă dela Lupta pentru China. Anglia, Ru­ d-na Luereţia n. Sucin, căreia îi adresăm mai pomenită. Sute de omeni asediau în
!
început: moşi şi strămoşi de-ai mei au sincerele nostre condolenţe. înţelesul adevărat ale cuvântului altarele.
muncit pentru ţâra asta; viaţa, pe care sia, Francia şi Italia s’au aruncat deodată
mi-a dat’o Dumnedeu, dator sunt să o în­ asupra Chinei. ErI am semnalat o luptă ce Fomete în Ungaria. Intr’una din Oel puţin 9000 se aflau în biserică pe la
chin acestei ţări. a avut’o corabia englesă „Faine* în apro­ u orele 9, fiă-care nisuind a-şl câştiga loc
comunele celui mai bogat şi „mai maghiar
0 ast-fel de desăvârşită biruinţă a piere de Taipoofu cu mai bine de 1C.00 comitat al Ungariei bântue fometea cu tâte mai bun, pentru-că avea să asiste însu-şl
virtuţii, la el s’a obţinut fără nici o sfâ­ ChinesI înarmaţi, cari au atacat’o cu puşcl Papa Leo XIII, aducând rugăciuni de mul-
şiere, fără uicl o luptă. S’a devotat în tot şi tunuri. Acum se anunţă din Hongkong, ororile ei. Este comuna Ciongrad-Mindszent, ţămitâ lui Dumne4eu, că l’a reînsănătoşat.
timpul ţărei, fiind-câ aşa trebuea să facă, de unde i-se scrie lui „Bud. Hrlp“, că sunt
fără să se întrebe un singur moment, dâcă că la 16 1. c. Englesii au arborat stindar­ familii cu câte 4—5 copii, cari zac bolnavi Puuct la ora 10 sgomotul dispăru ca în
face bine, ori rău. O altă concepţia pentru dul lor în Tey-Fus a cărei poporaţiune s’a din causa foniei şi că rară este casa uude pământ, fiă-care aştepta momentul să apară
el era lucru imposibil, lucru nefiresc. presentat prin o delegaţiune la guvernator să nu bântue fomea. Poporul cere lucru şi Papa. El şi apăru şe4end pe un scaun-tron
In vremurile din urmă, cui-va care înaintea căruia şl-a exprimat regretele pen purpuriu aurit. La vederea lui miile de omeni
sprijinul autorităţilor, dâr acestea nu-i cred,
îi propunea să mergă să se odiehnâscă tru turburările din urmă şi i a oferit un strigară ca ’ntr’un glas un imposaut „ Evviva ,
u
câţi-va an' în străinătate, Lascar Catargiu ci l acusâ de socialism, cer gendarnn, baio­
stâg de mătasă. — Germanii încă ţin ocu­ bărbaţii îşi fluturau pălăriile, femeile bas­
răspundea cu o ocmpletă seninătate: sunt netă şi glonţ pentru a susţină ordinea.
dator să lucrez pentru ţâră, cum s’ar pută pat teritorul Iscau — Ruşii transportâză ^Acesta nu-i dreptate, drept- şi lege — es- malele şi din sute de ochi erupseră lacrimi
să plec? Şi a rămas. de-asemenea trupe şi tunuri la Port-Arthur. clamă numita foiă — nu-i bunăvoinţă, nici de bucuriă şi pietate.
Aşa mi 1 închipuesc pe acest mare Numai 4hele acestea a trecut prin Bosfor liberalism, nu e nici ordine nouă, ci ve­ încet, ca o ap&riţiă din altă lume,
om în tote împrejurările vieţei lui pe care corabia rusâscă „Orel încărcată cu soldaţi chiul sistem“. scaunul-tron se mişcă înainte; de pe câm­
w
atât le admirăm. şi muniţiă. — Italienii de-asemenea au ho- pul lui roş se distingea viu figura sânţi-
Când la 1858 a renunţat la tronul tărît-, că la nici un ,cas nu vor renunţa la 0 înteinplare rară. Ni-se scrie din ţului părinte. Triregnul îi umbria faţa în­
Moldovei pentru unire, să nu credem, că a ocuparea golfului Sanmun. Bieţii ChinesI Rodna vechia: In 14 Aprilie st, n. a răpo­
fost în el vre-o luptă şi naturala ambiţia a sat aici plugarul Macaudu Catul şi soţia sa gustă şi albă din care se răspândeau ra4ele
omului. stau incapabili în faţa acestei mişcări de vii ale ochilor săi adâuciţ' în orb'te. Mâna
cucerire, ce se operâzâ de cătră Europeni. Salomia, amândoi într’o 4b amândoi în îi tremura şi pe buze i-se ivi uşor un zîm-
De loc. Lăscăr Catargiu si a : tre-
bue unire, unire cu mine nu se face, deci etate de 74 ani şi amândoi de-odstă au bet dureros.
să mă retrag, fără ca măcar să şl închipue, Hegele Svediei la preşedintele fost înmormântaţi. Ei au tiăit împreună Scaunul tron fu dus apoi în basilică
că face un sacrificiu. Loubet Alaltăerl regele Svediei a făcut o 45 de ani, ducând o fericită viâţă conju­
şi fu postat dinaintea scaunelor cardinali­
Când la 1864 a stat în cameră, la lo­ visită preşedintelui republicei francese în gală, şi trăind nedespărţiţi pănă la morte.
cul lui de preşedinte, pe când armata in­ palatul Elysâe, unde fu primit cu onoruri La înmormân'area lor. în 16 Aprilie n., lor. Cu ajutorul a doi mosignorl, Leo XIII
trase în sală şi deputaţii alergau în tote militare. Visita a durat 20 minute. înainte era nu numai ceva neobicinuit, der şi fârte s’a dat jos şi, răzimat de cei doi preoţi,
pătţile, să nu credem, că a fost în el lupta, merse să ocupe loc pe tronul din apro­
de ce regele a părăsit palatul, şî-a espri- mişcător de a vedâ conductul funebral îna­
fiă de o clipă, înire sentimentele couser- piere. După-ce sosi aici, corul din capela
vărei personale şi acel al păsirărei demni­ mat dorinţa de-a visita şi pe soţia preşe­ intând încet pe strade cu două cosciugurî Sixtina intona : Tu es Petrus, apoi se în­
tăţii adunării. De loc. A stat, firesce pen­ dintelui. îndată după acâsta Loubet i a re­ alătnrl. Fiind Dumineca, un public forte
tru că trebuia să stea fără turbur are şi întors visita. La invitarea preşedintelui, re­ număros i-a petrecut la odihna eternă. cepu liturgia, pe care Papa o ascultă cu
fără esitare. gele a luat erl dejunul la palatul Elysâe. mânile puse cruce pe piept. In decursul li-
Când la 1866, Aprilie, a făcut actul Nenorocire. Duminecă d u p ă amâ4b turgiei se ridică de două ori şi, răzimat de
de energiă care a scăpat Unirea, să nu Conferenţa de pace. Seim, că gu­ mai mulţi copii şi copile de şcolâ, voind cei doi preoţi, merse la altar, unde se rugă
credt-m că a fost în el, in el omul cel mai vernul olaudes a convocat pe diua de 18 să prindă paseri, au îutrat în turnişorul din câte-va momente.