Page 31 - 1899-04
P. 31
Nr. 78.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
— ----------------------------------------------------------------------- —.
v
Pe la l0 / , când serviciul divin se Se dice, că animalele n’au facultatea N. N., 25 cr. N. N., 20 cr. R. Fatuleţiu
1
2
j > cinat pe d-l Giani cu formarea ca
ini, cardinalul Masella păşi dinaintea tro- de-a generalisa, n’au raţiune, nu-şl pot 15 cr. N. N., 10 cr.
binetului, ci a voit numai se afle în
mlui, îngenunchiâ, prinse manile Papei şi forma concepte abstracte, şi că acâsta este Suma 61'20 ii.
ce situaţiune se află partidul liberal.
i&rutâ inelul pescarului, făcu apoi semn causa, că ele nu vorbesc, nu rîd şi n’au In numele societăţilor aducem mari- După audienţă d-l Gianni a conferit
purtătorilor de scaun, cari ridicară din nou putut face nici un progres. Etă, cum re- nimoşilor contribuenţl căldurâsă mulţămită. cu d-nii Eug. Statescu şi P. S. Au-
pe Papa pe sediu şi l’au dus sub columna soneză în privinţa acâsta filosoful A. Scho- Andrei Bârseanu, Nicolae Puican, lian şi cu amicii d-lui Stfirdza.
Bernini. După-ce ajunse aici Leo XIII îşi penhauer:
puse ochilarii şi începu să oitâscă o rugă- conduc, soc. dela şcola conducătorul societăţii BucurescT, 18 Aprilie. „Drape
„Singura deosebire esenţială între om comercială. dela gimnasiu. lul “ de astă-sbră anunţă următorele:
fiune. Glasul său era tremurător şi abia
şi animal, care de mult se atribue unei fa „D-l Dimitrie Gianni preşedintele Ca
putea fi aucjit la depărtare de cinci paşi.
cultăţi de cunoscere de tot deosebite şi
După rugăciune se ridică din nou şi re- merei, fiind însărcinat de M. S. Re
esclusiv proprie, raţiunei (der Vernunft),
u
pitâ „Benedictio Dei omnipotentis , apoi Nou abonament gele se formeze noul cabinet, d-sa
se basâză pe aceea, că omul are o clasă de
ietjend erăşl încheiâ binecuvântarea între la s’a adresat şi amicilor noştri, spre
representaţiunl, cari animalelor le lipsesc. a le cere concursul. Suntem infor
itrigărl de „Evviva ale mulţimei imense.
11
Aceste representaţiunl sunt conceptele (die Gazeta Transilvaniei.
Înainte de a întră în capela Pieta, Papa se maţi, că condiţiile, în care amicii
Begriffe), adecă representaţiunl abstracte,
nai întorse odată cătră mulţime şi cu ochi noştri ar primi se ia parte la for
cari se scot din cele intuitive. Cea mai Cu 1 Aprilie st. v. 1899
:n lacrimi făcu semn d^ adio publicului marea noului guvern ar fi următd-
apropiată urmare de aici este, că animalul
lin biserică. s’a deschis nou abonament, la care rele: I. Reîntregirea partidului na-
nici nu vorbesce, nici nu rîde; o urmare
După serviciu, Papa se jelui, că e invitam pe toţi amicii şi sprijinitorii ţional-liberal prin constituirea unui
mijlocită este multul şi marele, care dis foiei nostre.
: orte obosit. După amiaclî l’a visitat doc- guvern de concentrare. II. Disolva-
41 1
tinge vieţa omenâscă de a animalelor . ) 11
rul Lapponi, care a constatat, că bătrânul Preţul abonamentului: rea corpurilor legiuitore.
Mai departe arată, cum representaţiu-
părinte e pe deplin bine. Pelersburg, 18 Aprilie. Comanda
nile abstracte pun pe om în posiţiă, ca să Pentru Austro-Ungaria: marinei a dat ordin, ca o escadră
lucreze cu intenţiune, premeditare, după pe nn an . ...... ............................ 12 fl. combinată din mai multe corăbii
Export de lapte la Constantinopol. planuri şi maxime, nu numai după impul- pe şâse lnnl..................................6 „ mari se plece spre Italia spre a vi-
siunea obiectelor intuitive, ce-i stau înainte. pe trei lnnl................................... 3 „ sita porturile Neopole, Palermo şi
Comitetul Reuniunei agricole române pe o lună......................................1 „
Representaţiunl intuitive au şi anima Genua. In cercurile diplomatice se
lin comitatul Sibiiului publică un apel şi Pentru România si străinătate:
lele, omul însă pe lângă intuitive are şi 3 da mare însemnătate acestui ordin
3 invitare la o întrunire generală, ce se
abstrase, care va să clică representaţiunl pe un an........................ franci, 40 şi e generală părerea, că escadra
va ţină Vineri în 9 (21) Aprilie în Sibiiu, pe sâse luni.................. „20
din representaţiunl, cu alte cuvinte, pe acâsta rusâscă este un fel de prelu
în care se va discuta cestiunea exportului pe trei luni................... „ 10
lângă eunoscerea intuitivă omul mai are o diu a unei visite ce Ţarul va face-o
de lapte la Constantinopol. In întrunire se pe o lună....................... „ 3.50
forţă de cunoscere deosebită, care, fiind la începutul acestei tomne în Roma.
vor da lămuriri asupra scopului şi rostului Abonarea se pote face mai uşor
derivată din cea dintâitî, fiind un reflex al
aoestei întreprinderi, cum şi asupra mijlo- rrisi mandate poştale,
celor de aplicat. Este necesar, dice apelul, aceleia, se numesce reflexiune. A dministraţiunea. »i v a m s E ;
oa să ia parte la întrunire 2—3 fruntaşi Acesteia îi atribue Schopenhauer la
sâu măcar 1 din fiă-care comună de pe te alt loc următorea importanţă: „Acest re Originea batistelor. Pănă acum
ritoriul Reuniunei. In întrunire se vor îm flex abstract al intuiţiunei în concepte ne cronicarii erau de părere, că batistele au
fost folosite mai întâih de YeneţianI în
părţi apeluri, liste de subscrieri ş. a. In apel intuitive ale raţiunei, este singurul ce dă L i t e r a t u r ă .
însuşi comitetul dă următorele esplicărî : omului acel resonament, care deosebesce secolul al doi-spre-cjecelea. Un scriitor fran-
Candela, foiă bisencâscă-literară, ce ces însă arată acum într’o revistă din Pa
„Vorba este de a se exporta laptele atât de mult consciinţa lui de-a animalelor
apare odată pe lună în Cernăuţi şi e ris, că batistele erau cunoscute încă pe
de vacă la Constantinopol, (jilnic în câtă- şi traiul său pe pământ îl face atât de di
redactată de d-nii profesori Dr. Emilian timpul Grecilor şi a Romanilor. Damele
ţime de 15.000 litre cel puţin. De fie-care ferit de-al fraţilor săi lipsiţi de raţiune. El
litră de lapte, firesce curat, economii sin îi întrece pe aceştia (adecă pe animale) tot Voudschi şi Isidor Vorobchievid. Nr. 4, de grece, când mergeau la preâmblare, duoeau
pe Aprilie, conţine : cu ele nisce cârpe de pânză pătrate, cu
guratici vor primi 5 crucerl. O parte a câş atât de mult în putere, cât şi în suferinţe.
Popovici — Capitulul al şeptelea al cari îşi ştergeau faţa de praf şi de sudori.
tigului datorit întreprinderei urmeză a se Ei trăesc numai îu present, el pe lângă
împărţi între economi, ca dividendă, sâu present, trăesce tot-deodată în viitor şi în literei P. din Sintagma alfabetică a lui Ma Aceste petece de pânză erau cunoscute şi *
tei Vlastar: Despre sântele Pasc!; Găina, la Romani, purtând diferite numiri, după
şi pentru de a urca în viitor preţul amin trecut. Ei satisfac trebuinţa momentană;
Universalitatea, fiinţa şi originea religiumi ; modul întrebuinţărei lor. Astfel sudarium
tit. O vacă deci, albă ori de soiul Pinzgau, el îngrijesce prin cele mai meşteşugite
Scurte comunicări (întrebări şi caşuri pas servia pentru ştergerea sudorilor; orarium
care ar da rjiluic 3 litre, aduce pe an 54 arangiamente de viitorul său, ba şi de tim
torale); Cronică; Bibliografie (Tarnavschi, pentru ştergerea nasului; solare servia pen
fl., două vaci 108 fi., trei vaci 162 fl., c|ece puri, pe cari nu le pote ajunge vieţa sa.
vaci 540 fl. Economul nu primesce asupră-şî Ei sunt cu totul supuşi impresiuuii mo Voiutschi) — Colecţiune de predice (Su tru ocrotirea capului de arşiţa radelor so-
pliment). — Abonamentul: 4 fl. pe an, relui; focale era o bucată de pânză, cu
decât îndatorirea să predee laptele, mult mentului, influinţei motivului intuitiv, pe
2 fl. pe '/i an. Pentru România 12 lei care so înfăşură gâtul în cas de bolă. Cu
seu puţin, dela vacile, cu cari s’a fost în el îl determină concepte abstracte indepen
pe an. ocasiunea emigrărei poporelor, batistele au
scris la însoţirea locală de înfiinţat. Aşader dente de present. De aceea săvîrşesce el *
nu se cere cjilnic aceeaşi cătăţime. Preda planuri precugetate, lucră după maxime, dispărut din us şi numai în secuiul al
„Pintea, Viteazultradiţiunî, le 12-lea au început a fi ârăşl aduse în modă
rea se pote chiar şi întrerupe, d. es. când fără considerare la împrejurime şi la im-
gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Bete- din partea damelor veneţiane.
11 2
cu fătarea, vinderea seu îmbolnăvirea cu- presiunl momentane . )
(Va urma ) ganid. Acesta, pe cât seim, e cea mai com *
tărei vaci. Urcarea pănă la eâtăţiml oricât
pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
de mari, pe timp mai lung seu şi mai Virtutea iubirei frăţesci. Un bă
se cuprind forte interesante tradiţiunî şi
scurt, este de-altcum binevenită. Luarea fblaalţămită p&âEbSjgcă* iat de 16 ani din Stuttgart a dat de cu
în primire a laptelui se pote chizăşui numai istorisiri din tote părţile, pe unde a um rând un rar şi strălucit esemplu de iu
blat Pintea. S e află de vândare la tipo
în comunele în cari se vor fi înfiinţat înso Braşov, 6 Aprilie v. bire frăţescă. O soră mai mică a lui, că-
11
grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au
ţiri de lăptăriâ cu cel puţin 100 vad. Ou oeasiunr-a şedinţei publice a so torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu rlând într’un cazan cu apă fiârtă, s’a opă
Deocamdată ajunge, decă în comună cietăţilor de lectură dela gimnasiu şi şcâla rit grozav, mai ales în partea de jos a cor
posta 23 cr.).
vor făgădui economii să predee laptele a comercială superioră din loc, ţinuiă în 28 pului. Medicii au declarat, că copila numai
100 vaci cel puţin. Dela însoţiri locale nu Martie v. a. c., au incurs ca oferte bene- aşa pote fi mântuită, dâcă pielea arsă a ei
bole dela: NECROLOG. Mihail Vlassa Cicudig
mai cu 50 — 100, vaci se va primi laptele va fi înlocuită eu pielea unui alt om. Unde
Internatul Reuniunii femeilor române
■umai unde ar fi întemeiată speranţa de a paroch gr. cat. în Săcalul de Câmpiă, după să găsescă însă un om, oare să-şi jertfâscă
5 fl., Dr. Ioan Mănoiu, Aurel Oiortea, Ar
ajunge numărul cuvenit în timp de lungi suferinţe a răposat în 17 Aprilie n. pielea sa pentru acest scop? Fratele mai
seniu Vlaicu şi Sierie Stinghe — câte 2 fl.
Jr'ite-va luuî, cum şi unde s’ar fi însoţind c. în anul al 62-lea al etăţii. Răposatul a mărişor al copilei, ou numele Frohnmiiller,
I. Moldovan, D. Lupan, N. N., I. Avri-
* economii din 2—3 comune apropiate ... fost un preot inteligent şi cu merite. In după ce văcju, că un asemenea om nu se
14
gean, D. Făgărăşan, Dr. David D-na Y.
Comitetul Reuniunei îndemnă pe frun Oniţiu, N. P. Petrescu, N. Coliban, D-na anii primi ai carierei sale preoţescl, pe găsesce, sa espuse însu-şl la trei op°raţiunI.
taşii din comune să stăruescă, ca la adu I. Maxim, 0. Aisăr, Dr. Crăciun, Gr. Ma când încă funcţiona ca preot în Săbad, s’a Medicii despoiară de pe piciorele băiatului
nare să fiă representate tote comunele, cu ior, Dr. V. Saftu, D. Navrea, F. Preşmerean, edificat sub el o pomposă biserică în acea pielea necesară, cu care au putut să vin
D-na Sfetea, D. Pop, Iarca, G Ohelariu,
atât mai vârtos, că subscrierile trebue strîuse comună. ’L jălesce întristata-i soţiă luliana dece pe copilă. Aşa istorisesc caşul foile
D. Iarca, V. Goldiş, P. Bunţia, N. N., Pr.
şi predate în timp de 2—3 săptămâni, la născ. Gonţ, cu fiii şi fiicele ssle Letiţia, din Stuttgart.
I. Bunea. P, Nemeşiu, Al. Dogar, D-na M.
din contră întreprinderea se va îmbia de Baiifiescn şi D ia E. Popescu — câte 1 fl. Măriora, George şi Ieronim; Ana Pop şi *
guvern altui ţinut. Alai amintim, că apelul Hedwig R. 80 cr. Maria Moga, ca surori. — Dumnedeu să 1 Ofert de căsătoria. Un diar din
şi invitarea sunt sprijinite şi prin subscrie odihnescă în pace! New-York publică între anunţuri un ofert
5 D na Chifa, Rev. Pascu, D-şcrele El-
rile a şâse fruntaşi români din Sibiiu, cari vira, Ileana, Rifii — i.âte 60 cr. de căsătoria nu tocmai de tote dilele. Un
recomandă o participare cât mai numărosă D-na Vrtăşan, D-ra Lacea, D ra M. 11JLTIME soita. farmer american (arendator de moşii) caută
la adunare. Bogdan, D-na Y. Branisce, D-ra Cernea, bărbat pentru fiica sa, care a trecut peste
D-na I- Dariu, Y Furnică Lad. Popa, Nic. Cluşiu, 19 Aprilie. Convenţii] re 30 de ani, nu seim cu cât. Tatăl ofere fiicei
Fluşturean, 1. Coliban, 1, Budnariu N. Na
Idei fundamentale în economia vrea, Elena Arefta, I. Preşmerean, Lazar format a ales astăcjî superintendent sale destre un milion în bani gata. Bărba
pe George Bartok.
politică. Nastasi, Octav. Sorescu, T. Popoviciu, An. tul pote fi ori cât de sărac, numai să potă
Banciu, M. Popoviciu, N. Murăroifi, N. BucurescT, 18 Aprilie. Erî M. S. dovedi, că totă vieţa a petrecut’o în muncă
De Ioan Socacin. Balea, I. Tănase, D-ra Rusu, D-na And. Regele a cerut a visul preşedintelui onestă şi din trecutul lui de pănă aoum să
Bidu, şi D ra Zoe Damian — câte 50 cr.
A) Bas a şi laturile fundamentale ale vieţei camerei Giani asupra posibilităţii se potă conchide, că va fi şi în viitor om
omenesc1; constantul şi variabilul, seu V. Meşotâ 40 cr. unei concentraţiunî liberale, care se harnic şi muncitor. Farmerului, după ce va
absolutul şi relativul. I. Suciu, A. Muşlea, Const. Pop. H. represente nuanţele partidului. D-l fi achitat destrea de un milion, îi mai ră
Şoneriu şi Maria Gali — câte 30 cr.
(Urmare.) Dem. Giani a promis în urma acesta mân patru milione, cari încă au se ajungă
2) Facultatea de-a abstrage şi gene- a se pune în înţelegere cu şefii di în buzunarul ginerelui, decă acesta va fi
’) Vedî A. Schopenhauer. Ueber die
ralisa, raţiunea (ratio), pune pe om în po- verselor grupuri liberale şi de a îu- om harnic şi de omeniă.
vierfache Wurzel des Satzes vom zureichen-
siţiă, ca să-şi formeze concepte abstracte, den Grunde ed. III de I. Frauenstădt p. cerca, decă se pote face o concen
să conchidă dela present la viitor şi să-şî 97 şi m. d. trare. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
estindă îngrijirea de traitt şi peste momen 2 ) Schopenhauer die Welt als Wille Contrar soirilor respândite astă Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
tul trebuinţei simţite. und Vorstellung. I. p. 43. seră, se afirmă, că Regele n’a însăr-
