Page 34 - 1899-04

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 79.—1899.

Se pun la vot propunerile şi aceea a stare de ex lex înţrâga patriă, înfundându-i Punându-se la vot mai întâifi propu­ pe calea primăriei comunale în fiă-care co­
comisiunei este primită de majoritate. Ro­ constituţiunea. Intr’o constituţia, care după nerea de amânare a discuţiei pănâ la pre- mună mare şi la sediul notariatelor cer-
mânii au sprijinit propunerea d-lui Tilea. formele ei se înfăţisâză ca legislativă re- sentarea textului adresei, acâsta se res­ cuale în (îiua prescrisă a conscrierii, fixată
La punctul al doilea : notificarea fos­ presentativă parlamentară, el a făcut, ca pinge, votând pentru ea numai membrii în sensul § lui 31 din art. delege XXXIII:
tului ministru de interne Perczel despre di- corpul întâifi legislativ să fie pur şi simplu români, dintre cari s’au presentat puţini la 1874 — sub sarcina răspunderii. In contra
misiunea sa, comisiunea permanentă pro­ representantul forţei esecutive, încât înşişi adunare, şi Saşii vercjl. acestei stabiliri, în timp de 8 cjile socotite
pune ca congregaţia printr’o adresă să-şi conaţionali lui, partidul independent, a Urmâză apoi votarea asupra propu- dela data publicării, are loc plângerea oă-
ia rămas bun dela el. declarat în adresa sa cunoscuă, că nu re- nerei d-lui Dr. Frânou, pentru care se ri­ tră comisiunea centrală, care este datore a
In faţa acestei propuneri se ridică presentă voinţa ţării. Aoâsta este opera dică Românii şi mulţi dintre Saşi. Făcân- lua măsuri afară de ordine, şi hotărîrile
Dr. Amos Frâncu, spre a motiva, de ce Ro­ d-lui Perczel oa ministru de interne, căruia du-se contraprobă, presidiul o declară de aduse a-le îmâna fără întârdiere celor ce
mânii nu pot să-i facă ministrului dimisio- legea ’i dă funcţiunea de-a conduce ale­ respinsă. Majoritatea a fost numai de câ­ s’au plâns.
nat „funeralii pompose“ şi spre a zugrăvi în gerile. te-va voturi. Contra hotărîrilor comisiunei centrale
colorile cele mai vii şi convingătore ade­ In asemeni condiţiunî abia mai tre- Este primul cas în Congregaţia Si- cei interesaţi pot să dea apelaţiune, prin
vărata iconă a faptelor lui Desider Perczel. bue să revoc în memoriă atrocităţile electo­ biiului, că s’a făcut o discuţiă de aseme­ preşedintele comisiunei centrale, cătră mi-
Mă voiă sili a reda aici cât se va pute rale ungurescl ne mai pomenite; abia tre- nea natură şi încă cu atâtea şanse de suc­ nisteriul de interne în timp de 8 (jile dela
mai pe larg cuprinsul acestei vorbiri, care bue să reamintesc, cum a oprit întrunirile ces, încât era pe aci, ca propunerea ro­ data îmâuării, âr preşedintele comisiunei e
a făcut o adâncă impresiune şi asupra mem­ electorale, călcând în piciâre §. 104 din mână să întrunâscă majoritatea. dator a mi-le trimite mie cel mult îu timp
brilor saşi ai Congregaţiei. legea electorală; cum a menţinut şi apli­ de 3 dile, însoţite de observările lui şi de
Dr. Amos Frâncu, luând cuvântul, cat ordinele ilegale şi anticonstituţionale ale actele referitore la obiect.
(jice: predecesorului său Hieronymi, cu care a Dela Academia Română. Secţiu­ Comisiunea centrală să îndrumeze de­
nea scientifică a Academiei Române a re­
Esplicaţiunea, ce ni-s’a dat, mi-se desfiinţat partidul naţional român, din care putaţiunile de conscriere la împlinirea cu
comandat pe d-1 Dr. Istrati director al in­
pare pornită cu adagiul: De mortuis nil nisi avem onore a face parte. . punctualitate şi conscienţiositate a dato-
stitutului de chimiă organică, profesor la
u
bene . îndepărtarea involuntară dela putere Conducătorii poporului nostru au fost, rinţelor lor cu adausul, că la cas de vătă­
Universitatea din BucurescI, şi pe d-1 St.
a cabinetului anterior şi îndeosebi a d-lui la ordinul d-lui Perczel, aruncaţi în ares­ mare a legei, ori de neglijare a datoriei,
Hepites, director al institutului meteorolo­
Desider Perczel, care la interne, csecutiva turi reservate celor ce sunt pedepsiţi pen­ respective la oas de plângere motivată,
gic, în locurile vacante de membri ai Aca­
principală, a fost o tipică incarnaţiune tru vagabundaj, şi acâsta pentru-că au cu­ voiu validita cu rigâre deplină dreptul meu de
demiei. Secţiunea literară a recomandat pe
a reacţiunei anticonstituţionale — însuşi tezat se convoce pe alegătorii români la con- disciplinare cuprins în § 92 al art. de lege
d-1 Barbu Delavrancea. In acelaşi timp este
d-nul Desideriu Banffy, fostul preşedinte de ferenţe. Din causa publicării uDei convo­ XXXIII: 1874.
vorba să fiă numit d-1 Anghel Demetrescu
consiliu, a numit’o, în scrisârea sa de adio cări prin diare ne-a dat pe mâna poliţiei, In fine în partea acâsta ordon comi­
membi’u corespondent.
cătrâ alegătorii din Şimleu, o adevărată călcând legea, care delictele săvârşite prin siunei centrale, ca disposiţiunile luate în
14
cădere politică — este în ochiul cetaţânu- pressă le dă juriului de pressă. „Monitorul Oficial de ieri publică
înţelesul de mai sus, să le trâcă negreşit şi
lui prigonit, şi acesta formâză oovîrşitorea A atentat la libertatea de pressă şi raportul comisiunei fondului Adamaehi, care la procesul verbal al şedinţei respective.
majoritate a acestei ţări, o adevărată morte a fost testat Academiei Române, asupra
la libertatea alegătorilor, a disolvat reu­
politică. M administraţiunei acestui fond. Din raport II.
niunile cu duiumul; pe „Associaţiune a
Când ni-se anunţă deci, oă d-1 De­ resultă, că Academia a acordat în decur­ Procedura, ce trebue să se urmeze la
constrîns’o cu forţa să-şi schimbe titlul pă-
sider Perczel a murit ca ministru, noi nu răsindu-şl numele istoric de transilvană. sul anului 1898 din acest, fond burse în rectificarea listelor electorale ce privesc
putem să-i facem funerarii pompose. Faţă sumă de 70,400 lei. Raportul publică şi alegerile de deputaţi pentru dieta ţării, o
A lovit chiar şi în autonomia comi-
cu bărbaţii de stat, cari au avut aşa mare numele bursierilor, precum şi titulele scrie­ stabilesc clar artioulii de lege XXXIII:
tatensă, atingând demnitatea funcţionari­
înrîurinţă asupra destinelor ţării, nu putem rilor lor. 1874, VI: 1875 şi XVIII: 1876. Cu consi­
lor plătiţi de noi. Ajunge să mă provoc la
aplica în astfel de caşuri decât devisa : „De derare însă la marea însemnătate a listelor
broşura lui Jancso Benedelc, care laudă pe
mortuis nil nisi verum . De aceea, la înmor­ electorale, şi condus şi de acea ţîntă prac­
u
Banffy şi Perczel, pentru-că au pus pe Grdinul-circuiar al ministrului Szeil.
mântarea d-lui Perczel avem să spunem tică, ca înregistrarea grupată una după
funcţionarii administraţiunei comitatense în
adevărul fără a-1 ascunde în forme de (Compunerea şi rectificarea listelor alegătorilor alta şi pe cât e posibil în acelaşi timp a
serviciul spionagiului şi detectivagiului, cul­ dietalî).
curtoasiă. problemelor, ce sunt a-se împlini la recti­
tivat de secţia aşa numită a naţionali­
Acâstă liniă de conduită ni-o impune tăţilor. Am cjis ieri, că vom publica în ficarea listelor, să fiă pururea şi constant
opinia publică a alegătorilor şi datoria su­ întregul ei ordonanţa cea mai nouă, înaintea ochilor comisiunei centrale, accen­
Să vă mai reamintesc şi vărsarea de
premă a cetăţânului constituţional, sinceri­ ce a dat’o d-1 Szeil, ca ministru de tuez şi de astă-dată hotărîrile legale mai
sâuge dela St. Ana pentru a arăta, că nici
tatea in viăţa publică. interne, cătră tote comisiunile cen­ principale, faţă cu cari singuratice corni-
alegerea unui primar n’a putut fi liberă?
Adevărul însă este pe cât de recent trale electorale din ţeră cu privire siuni centrale au comis încă mai mult sâu
Fostul ministru de interne nu numai,
pe atât de dureros, că Desider Perczel a la procederea pentru compunerea şi mai puţin negligenţă, aşa:
că a înfrânt disposiţiile legei pentru egala rectificarea listelor alegătorilor die-
suprimat chiar şi aparenţele constivuţiunei. 1. Comisiunea centrală este datore a
îndreptăţire a naţionalităţilor, ci neîndestu­ talî, şi în deosebi privitor la stabi­
Nemulţămit cu opera antecesorilor săi, de lua măsurile necesare la rectificarea liste­
lit cu succesul rebotezării anticelor nos-
a scote din cadrul constituţiei pentru prin­ lirea legală a pătrarului de sesiune lor în prima (îi a lunei Maih (§. 40, art.
44
tre lăcaşuri, el, ministrul „monarchio şi
cipiul esclusivismnlui de rassă erigiat în su­ urbarială, precum şi a minimului de lege XXXIII: 1874). 2. Fiă-care depu-
„liberal*, în ordinul de oprire în causa
premă maximă de stat, majoritatea cetă­ u dărei de pământ. Etă, în traducere taţiune de conscriere, dimpreună cu preşe­
„Fondului Iancu a adus insulte unui neam din cuvent în cuvent, acestă ordo­
ţenilor acestui stat: el cu tote forţele oprite dintele, nu pote fi nici mai mare, nici mai
întreg pentru sentimentele sale dinastice şi nanţă:
prin lege ale esecutivei a făcut să fie scoşi mică, decât de 3 membri ordinari (§. 1,
sincer liberale dovedite în lupta de desro-
din acel cadru chiar şi conaţionalii săi Ma­ Nr. 5S,000 . , , , . , art. de lege XVIII: 1876); 3. Membrii de-
bire pentru tron şi egala îndreptăţire, in­ ---------—?----- Ministrul de interne reg. ung.
ghiari, cari trăiau ou chimericha ideiă de a fi putaţiunilor de conscriere, întru cât nu
sulte, cari nu se pot uita şi nu se pot ierta.
urmaşii celor ce cjiceau a lupta „pro patria Ordin-circular cătră tote comisiunile sunt membri juraţi ai comisiunei centrale,
O’un cuvânt, a făcut din Ungaria un
et libertatae* şi în trista ilusiune, că au o nu sunt datorI»a pune jurământ înainte de
paşalîc şi din Transilvania un vilaet. Par­ centrale.
constituţia, care admite o oposiţiă âre-care începerea activităţii lor (§. 21, art. de lege
lamentul ales de d l Perczel putea să-l
în faţa guvernului. I. XXXIII: 1874); 4. Pe sâma deputaţiuni-
alâgă preşedinte, ca să se ilustreze mai lor de conscriere trebue să se fixeze tot-
Neîndestulit nici cu înlăturarea apa­ Din causa stabilirii pretinse ilegale în
bine. Nouă însă considerarea, ce o avem dâuna un termin inclusiv de încheiere a lu­
renţelor constituţionale, el asistat cu forţa unele comune a pătrarului de sesiune luat îu
faţă cu constituţiunea, dreptul şi legea, nu
brută domnia legilor şi le-a înlocuit prin înţelesul urbarial, care în temeiul §. 4 al crărilor pregătitote pănă la 31 Maifi (d. e.
ne permite să contribuim la un act de diua de 20, 25 etc.); 5. Comis'unea cen­
uoaze făţişe şi tăinuite: o arbitrarietate te­ art. de lege XXXIII: 1874 formâză una
onore faţă cu unul, care a călcat şi con­ trală e3te datore a începe în dina de 15
rorişti că fără păreche în lumea civilisată, din condiţiunile fundamentale ale îndrep­
stituţia, şi lege, şi drept, şi dreptate. Iunie compunerea listelor (§. 40, art. de
spre a deţine puterea cu orl-ce preţ pentru tăţirii de alegător, precum şi a minimului
Propune să se ia simplu la cunos- lege XXXIII: 1874); 6. In sensul §. 2 din
el şi soţii sei de interese din poreclitul de dare de pământ, au sosit în anii tre­
cinţă notificarea şi să nu se trimită nici o art. de lege VIII: 1876, comisiunea cen­
14
„partid liberal . cuţi mai multe plângeri la ministerul de in­
adresă. trală este datore a trimite şi aici (la mi-
Nu este instituţiă e constituţiei, nu Dr. Wolf cjice, că antevorbitorul a fă­ terne de sub conducerea mea.
este drept cetăţenesc şi politic, nu garanţiă cut dintr’o afacere de curtoasiă un act po­ Ou considerare la acâslă împrejurare nisteriu de interne. — Trad.) publicarea
dată, apoi cuprinsul ei, şi mai ales timpul
de libertate, care să nu fi fost în acest litic. De ar fi poltiic, i ar da dreptate în şi pentru împrăsciarea îndoelilor, ce s’ar insclusiv fixat a-1 însemna în procesul ver­
scop încălcate de acel fost ministru. Fon­ multe, fiind un act de simplă politeţă însă, ivi îu partea acâsta, declar înainte de tote, bal al şedinţei. 7. Lista provisorie trebue
dul politicei lui a fost şovinism de rassă, nu se pote încungiura. că la stabilirea mârimei sesiunei luat în pusă spre vederea publică dela 2—25 Iu­
monopolisarea statului în favorul unei sin­ sens urbarial este normativ singur canti­
Wittstoch ar intra în vederile d-lui nie (§§. 43 şi 53 din art. de lege XXXIII:
gure naţionalităţi, aşa numită ideie de stat tatea de sesiune hotărîtă cu ocasiunea re­
"Wolff, dâr ar voi să vadă mai întâia tex 1874); 8. Plângerile se pot da dela 5-15
maghiar. Forma în care şi-le-a manifestat gularii urbariale de sub Maria Teresia, res­
tul adresei dela care aternă totul. Tonul Iunie, âr observările la acestea se primesc
este proreclitul „liberalism , cel mai negru pective cea hotărîtă în art. de lege V :
14
decide. Peste acest lucru nu se pote trece dela 16—25 Iulie (§. 33 din art. de lege
reacţionarism. 1836. Orl-ce mărime, care se abate dela
aşa de uşor, el are importanţa sa deo­ XXXIII: 1874); 9. Asupra plângerilor şi
Dâr nici n’ar mai fi de lipsă să-i fa­ sebită. acâstă măsură legală, sâu orl-ce unitate de observărilor, comisiunea centrală este obli­
cem noi rechisitorul lui Perczel. ’ll’au fă­ Dr. Wolff stărue să se primescă pro­ sesiune cu numire necunoscută în legile gată a decide din 1—20 Septemvre (§. 48,
cut înşi şl Maghiarii, cari şi ei s’au ridicat punerea, âr mai târcjiu să se cetâscă adresa. nostre urbariale (d. e. antiqua sessio, "Wort din art. de lege XXXIII: 1874); 10. Co­
în contra regimului, al cărui membru a fost Dr bchullerus cjice, că să nu se ia ect.) nu pote veni în considerare. misiunea centrală este datore a pune spre
începând dela contele Apponyi pănâ la decisiune pănă ce nu se va presanta adresa. Pentru împiedecarea eventualelor abu- vedere publică hotărîrile ei asupra plânge­
Bartha Miklos. Şi faţă cu acest rechisitor Aternă mult dela aceea, ca îu adresă să nu surl şi pentru apărarea mai cu efect a drep­ rilor şi observărilor, din 20 — 30 Septemvre,
d-1 Perczel nici nu s’a justificat, numai due fiă cjis nimic. turilor publicului alegător însă, ordon ur- şi în caşurile atinse îu punctele a), b), o)
Iul repeţit a fost arma, cu care a răspuns Dr. Wolff observă, că decât pşa, mai mătorele: ale §. 49 din art. de lege XXXIII: 1874
acusatorilor. Ou cuvântul convingător nici bine preferă a-se pune pe punctul de ve­ Comisiunea centrală să îndrumeze este datore a-le înmâna celor interesaţi;
n’a încercat a-se apăra. dere franc al d-lui Frâncu. strict deputaţiunile de conscriere, ce se vor 11. Comisiunea centrală este obligată a în­
Nu i de lipsă să descriu pe larg aici Cuvântul final îl are Dr. Frâncu, ca- alege, mai ales pe presidenţii acelora, ca cheia pănă la 1 Noemvre procedura pre­
regimul de terâre, ce l’a practicat guver- re-’şl susţine propunerea cjicând, că nu pote cantitatea amintitului pătrar de sesiune şi scrisă în §§. 48, 49 şi 50 din art. de lege
nul al cărui membru de căpetenia a fost d-1 primi politică de curtoasiă. Noi, cjice, cari a minimului de dare de pământ stabilită XXXIU: 1874, şi a-şl faoe raportul său la
v
Perczel. Nu numai, că ne a prigonit cu fu- luptăm peutru libertatea poporului, nu pu­ legal pe basa datelor câştigate, s’o aducă la Curiă; 12. Data de 30 Decemvre este ter­
riă asiatică pe noi Românii, dâr a pus în tem să facem elogii celui-ce a încâlcat’o. cunoscinţa publică şi în cel mai estins mod micul inclusiv al confrontării definitive a