Page 35 - 1899-04
P. 35

Nr. 79.—1899.                                                        G-AZETA TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina 8.


      listelor  şi  a  trimeterii  lor  la  locurile  indicate  balconul  s’a  rupt  şi  .19  fetiţe  cu  o  damă   nedespărţibile.  Cuvinte  fără  cugetări  sunt  rilor  noştri  le  este  cunoscută  obiectivitatea,
      în  §.  3  al  art.  de  lege  XVIII:  1876;  13.  Pri­  au  eădut  jos.  Dintre  fetiţe  două  au  fost   sunete  morte;  cugetări  fără  cuvinte  sunt   ou  care  d  1  colonel  Rieger  descrie  înaltele
      vitor  la  compunerea  definitivă  a  listelor,  rănite  de  mdrte,  celelalte  mai  uşor.  Bucăţile   un  nimic.  Cugetarea  este  vorbire  fără  su­  însuşiri  şi  meritele  neperitore,  pe  cari  ne­
      fac  cu  deosebire  atentă  pe  comisiunea  cen­  de  petrii  căcjend,  au  lovit  pe  un  muncitor   nete,  vorbirea  e  cugetare  sunătore.  Cuvân­  uitatul  baron  Urs  şi-le-a  câştigat  pentru
      trală,  ca  numele  fiă-cărui  alegător  singura-  hamal,  care  a  şi  murit,  âr  pe  altul  l’a  rănit   tul  este  gândul  devenit  carne  (das  "Wort  tron,  patriă  şi  naţiune.  Credem  deci  a  se
      tio  să  fiâ  scris  întreg,  rubrica  listei,  care  de  mdrte.  Părechia  regală  s’a  dat  jos  din   ist der Fleischgewordene Gedanke. )  fi  făcut  un  bun  servioiu  literaturei  nostre
                                                                                                                                  1
      arată  etatea,  să  fiă  umplută  cu  cea  mai  tren  şi  a  alergat  la  locul  nenorocirii,  mân­
                                                                                                       Limba,  întocmai  ca  şi  raţiunea,  este,  prin  traducerea  şi  tipărirea  îu  broşură  a
      mare  punctualitate  pentru  fiă  oare  alegător,  gâind  pe  cei  răniţi  şi  aşteptând  pănă  ce  la
                                                                                                 după  cum  am  amintit,  o  proprietate  esclu­  acestei  conferenţe.  La  traducere  s’a  folo­
      şi  listele  să  se  sumeze  după  comune,  părţi  toţi  li-s’au  legat  ranele.  In  urma  acestei
                                                                                                 siv  a  omului  şi  cea  mai  puternică  barieră  sit  terminologia  curată  militară  română.
      de  oraşe,  cercuri,  municipii,  precum  şi  nenorociri,  plecarea  trenului  regal  a  întâr­
                                                                                                 între  om  şi  animal.  Acesta  e  un  fapt  re­  Broşura  conţine  şi  două  portrete  bine  reu­
      după  rubrica  numită  „a  basei  dreptului  de  ziat cu o 6ră.
                                                                                                 cunoscut  de  toţi  învăţaţii,  Itltă  cum  se  ex­  şite  ale  baronului  Urs,  unul  din  anii  de
      alegere .                                                                                  primă  Miiller  în  privinţa  acâsta:  „Chiar  şi  mai  înainte,  când  încă  era  major,  âr  altul
             14
                                                         „Los von Rom“. Se anunţă, că alal­
            După  acestea  aştept,  că  comisiunea   tăerl  directorul  superior  al  vamei  din  Viena,  acei  filosofi,  cari  Zi°   penser  c’est  sentir,  din  timpul  mai  recent;  mai  conţine  şi  o
                                                                                                                       :
      ■centrală,  pe  lângă  statornica  ţinere  în  evi­  consilierul  de  curte  Pronay,  în  urma  unei  cari  totă  cugetarea  o  reduc  la  simţire  şi  hartă  a  Lissei,  cum  şi  ilustraţiunea  mor­
      denţă  a  acestui  ordin  al  meu,  va  prooede   însărcinări  mai  înalte  s’a  dus  pe  la  tote  afirmă,  că  noi  omenii  avem  de-opotrivă  cu  mântului  eroului  nostru.  Broşura  se  pâte
      ou  grija  şi  punctualitatea  pretinsă  îu  cer­  staţiunile  de  vamă  dela  garele  de  acolo  animalele  acele  facultăţi,  cari  pot  produce  procura  dela  Tipografia  „A.  Mureşianu
                                                                                                                                                                                         44
      cul  ei  de  dispunere  şi  inspecţiune,  mai  ales                                        gândirea,  totuşi  ei  se  văd  siliţi  să  constate,  ain  Braşov.  Preţul  40  cr.  esemplarul  (plus
                                                    şi  a  dat  ordin  funcţionarilor,  ca  să  cerce­
      cu  privire  la  judecarea  plângerilor  date,                                             că  pănă  acuma  nici  o  rassă  de  animale  n’a  3 cr. porto.)
                                                    teze  cu  de-amăruntul  tote  pachetele,  căr­
      apoi  la  observarea  terminelor  de  timp  in-                                                                        u
                                                    ţile,  broşurile  eto.  ce  vin  din  străinătate,  putut  produce  vre-o  limbă .  Mai  departe
      clusive, în conscienţa răspunderii ei.
                                                    pentru-ca  să  oprâscă  tote  scrierile  şi  tipă­  Miiller  citâză  în  favorul  aserţiunilor  sale   ULTIME SOIRI.
           Budapesta, 6 Aprilie 1899.               riturile,  ce  se  refer  la  mişcarea  „Los  von  din Locke următorele:
                                         Szell.     Rom   şi  să  le  predea  poliţiei  pentru  con­   „Acâsta  pot  hotărît  să  afirm,  scrie     BucurescT,  19  Aprilie.  O  dele-
                                                        u
                                                    fiscare.                                     Locke,  că  la  animale  de  loc  nu  se  găsesce   gaţiune  compusă  din  liberali  de  di­
                                                                                                                                               ferite  nuanţe  s’a  dus  ac|î  la  d-1  Eu-
                                                                                                 facultatea  abstracţiunei  şi  că  formarea  de
       ' SORILE DILEI.                                   Pungaş de tren arestat. Poliţia din     idei  generale  întemeâză  o  deosebire  per­  geniu  Statescu,  ca  se-1  roge  se-şî
                                 î                  Mişcolţ  a  arestat  rjilele  acestea  pe  „oava-                                          dea  concursul  seu  pentru  o  nouă
                                  — 8 (20) Aprilie.  lerul   FranJc  Jacab,  care  se  îndeletnicia  cu   fectă  între  om  şi  animal.  Deore-ce  în  mod   formaţiune  liberală.  D-1  Statescu  a
                                                        44
                                                                                                 evident  nu  descoperim  în  animale  nici  o
                                                    pungăşii  pe  linia  ferată  Budapesta-Predeal
                         44
            Un „pereat  la adresa inctropoli-                                                    urmă  despre  aceea,  că  ele  s’ar  servi  de   respuns,  că  d-sa  tot-deuna  a  sfătuit
      tului  Ciupercovicî.  O  foiă  polonă  din    şi  despre  care  s’a  descoperit,  că  în  acest   semne  generale  pentru  idei  universale,  de   pe  d-1  Sturdza  se  facă  concentraţiu-
                                                    chip  comod  a  făcut  furturi  în  sume  forte                                            nea  liberală,  inse  n’a  fost  ascultat.
      Lemberg  publică  soix-ea  ce  i-se  trimite  din                                          aceea  avem  temeift,  ca  să  admitem,  că  ele
      •Oernăuţ ,  că  vre-o  sută  studenţi  români  au   mari.                                                                                D-1  Statescu  a  promis  delegaţiunei,
               5
                                                                                                 nu  posed  nici  o  facultate  pentru  abstrac­
      demonstrat  în  contra  metropolitului  Ciu-       I)ece  cardinali  noi.  Din  Roma  se  ţiune  sâu  pentru  de  , a-şl  forma  idei  gene­  că va sprijini demersurile d-lui Griani
                                                                                                                       !
      percovicî  când  acesta  avea  să  plece  cu  tre­  vestesce,  că  peste  câte-va  dile  se  va  ţinâ   rale,  din  causă,  că  nu  pricep  să  întrebuin­  pentru  ooncentraţiune,  der  a  adaus,
      nul  spre  Viena.  Studenţii,  dice  amintita  un  Consistoriu  papal,  în  care  e  plănuit   ţeze cuvinte sâu alte semne generale .    ca  nu  pote  face  de-ocamdată  nimic
                                                                                                                                   14
      f6iă,  au  primit  pe  metropolitul  cu  strigări  crearea a 10 cardinali noi.                                                           în  acdstă  direcţiune,  pe  câta  vreme
                                                                                                       Pentru  operaţiunile  raţiunei  limba
      de  „pereat“,  ba  unul  dintre  ei  l’ar  fi  ame­                                                                                      nu va primi o însărcinare oficială.
                                                         Alegerea superintendentulni re­         este  indispensabilă.  Numai  cu  ajutorul  lim-
      ninţat  chiar  cu  bastonul,  din  care  causă                                                                                                Bucurescî,  19  Aprile.  Grupurile
                                                    format al Ardeiului, dupâ-cum am sem­        bei  pote  raţiunea  să-şî  îndeplinâscă  presta-
      fu  arestat  de  poliţiă  şi  dat  pe  mâna  tribu­                                                                                      liberale  ţin  dese  întruniri.  Asbră  a
                                                    nalat  erî,  s’a  făcut  Marţi  în  Cluşiă.  Alege­  ţiunile  ei  mai  însemnate  d.  e.  lucrarea  ar­
      nalului penal.                                                                                                                           fost  o  întrunire  a  „Drapeliştilor“  şi
                                                    rea  a  fost  presidată  de  fostul  ministru  br.  monică  a  mai  multor  indiviZî,  lucrarea  îm­  în  acelaşi  timp  a  fost  o  consfătuire
            Ministrul-preşedinte Szell ca pre­ Desid.  BanfTy.  S’a  constatat,  că  sunt  de  preună  cu  plan  a  mai  multor  mii,  civilisa-
                                                                                                                                               la  D.  Sturdza.  Amicii  d-lui  Sturdza
      şedinte al unui Kulturegylet. „Kultur-  faţă  270  membri  cu  drept  de  alegere.  Voturi  ţiunea,  statul,  sciinţa,  păstrarea  şi  lăţirea
      egylet“-ul  de  dincolo  de  Dunăre  (Dunan-  s'au  dat  pentru  trei  candidaţi:  Ssăsz  Gero,  esperienţelor,  cuprinderea  generalului  în-   cer  ca  acesta  se  română  şeful  par­
                                                                                                                                               tidului.
      tuli  Kdzmuvelodăsi  Egyesulet)  este  înte­  George  BartoJc  şi  Lud.  Bartha.  La  prima  tr’o  noţiune,  cugetarea,  dogmele,  supersti­
                                                                                                         2
      meiat  de  actualul  ministru-preşedinte  Co-  votare  BartoJc  a  primit  122,  Szăsz  87  şi  ţiile etc. )                                  D-1  Griani  va  fi  primit  acjî  pro­
      loman  Szell.  Din  causa  acesta,  amintita  Bartha  52  voturi.  A  trebuit  să  se  facă  o                              (Va urma.)   babil  din  nou  în  audienţă  de  M.  S.
                                                                                                                                               Regele,  spre  a-i  raporta  despre  ulte-
      societate  de  maghiarisare  se  pregătesce  să  nouă  votare,  fiind-că  nu  era  majoritate
                                                                                                                                               ridrele sale demersuri.
      facă  acum  întemeiătorului  său  o  imposantă  absolută.  La  a  doua  votare  BartoJc  a  pri­
      manifest&ţiă,  numindu-1  preşedinte  onorar   mit 145 voturi şi a fost proclamat episcop.          Nou abonament
      al  său.  Oe  bina  va  sta  ministrului-preşedinte                                                                                                      U  0 U  1 I 8 E  .
                                                                                                44
      al  unui  stat  poliglot,  ca  preşedinte  al  unei   Filosofiă de — piele, ţ>iarul „Duna                       la
      societăţi de maghiarisare!                    (provincia  rusescă  de  Ost)  scrie:  directorul   Gazeta Transilvaniei.                       Cel  mai  mare  arbore.  Naturaliştii
                                                    fabricei  de  piele  din  Muhlgraben,  Oarol                                               erau  păuă  acum  de  părere,  că  arborele
            Dela armata româna. înaintările în                                                                                                 aşa  numit  mammut  este  cel  mai  înalt.  Un
                                                    Glavel,  pentru  m  ?ritele  sale  pe  tereuul  fa­    Cu 1 Aprilie si. v. 1899
      armata  română,  cari  erau  să  se  facă  astăcjî   bricării  de  piele,  a  fost  decorat  din  partea                                 naturalist  engles  a  aflat  însă  acum  în  Aus­
      in  8  Aprilie  v.,  au  fost  amânate  pănă  la   unei  academii  din  Chicago  cu  titlul  de   s’a deschis nou abonament, la care     tralia  arborele  encaly,  care  s’ar  putea  numi
      10  Maiîi.  Tablourile  de  înaintare,  deja  fă­                                          invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii       pentru  înălţimea  sa  regele  arborilor.  EI
                                                    doctor în filosofiă.
      cute,  nu  vor  fi  modificate.  —  Pirotehnia                                             foiei nostre.                                 este  de  143  metri  de  înalt,  trupina  are
      armatei  va  termina  în  decursul  acestei  luni   Căletoriă în jurul lumei în 33 de            Preţul abonamentului:                   un  diametru  de  30  metri  şi  corona  se  des-
      confecţiunea  de  1  milion  de  cartuşe  pen­  dile.  Prinţul  Hilkoff,  ministrul  rusesc  de       5                                  voltă  numai  la  o  înălţime  de  90  metri.  Co­
      tru  puşca  Mannlioher.  Aceste  cartuşe  sunt   drum  de  fer  şi  de  telegrafe  asigură,  că       Pentru Austro-Ungaria:             rona  e  relativ  mică  şi  din  depărtare  arbo­
      destinate  pentru  eseroiţiile  de  tir  ale  tu­  după  ce  va  fi  terminată  calea  ferată  trans-  pe un an......................................12 fl.  rele  pare  a  fi  subţire,  măcarcă,  dâcă  s’ar
                                                                                                  pe şâse luni..................................6 „
      turor  regimentelor,  cari  se  vor  începe  pe   siberiană,  va  fi  posibil  de-a  face  călătoria   pe trei luni................................... 3 „  tăia,  abia  ar  putâ  fi  transportat  pe  o  co­
      ia mijlocul lunei lui Maiii.                  în  jurul  lumei  în  trei-Zecî  şi  trei  de  (jd®*   pe o lună...................................... 1 „  rabia de şese sute tone.
                                                    Dela  Brema  la  St.  Petersburg  o  di  şi  ju­                                                                *
            Un centenar. La Roma se prepară,        mătate.  Dela  St.  Petersburg  la  Vladivostok,          Pentru România şi străinătate:
                                                                                                                                                                          In
                                                                                                                                                                               oraşul
                                                                                                                                                                                       Los
                                                                                                                                                              mireselor.
                                                                                                                                                    Regina
      în tăcere, serbări grandiose ce se vor ţine   cu  drumul  de  fer,  dece  Zile.  Dela  Vladivos­  pe un an........................ franci, 40  Angelos  din  California  se  află  o  tînără  şi
      în 1900, îu amintirea centenarului al nouă­   tok  la  San  Francisco,  traversând  oceanul   pe s£se luni..................  „   20     frumosă  domnişoră,  în  etate  de  20  ani,
                                                              ece
      sprezecelea dela nasoerea lui Christos. De    Pacific,  Z   Z’le.  Dela  San  Francisco  la   pe trei luni............................  „10
                                                                                                 pe o lună....................... „ 3.50
         -spre-dece seoule este o tradiţiune în     New-York,  ou  calea  ferată,  patru  Zii   şi                                             oare  pănă  acum  de  şâpte-spre-Zece  ori  a
                                                                                           0
         nea religiâsă, de-a oelebra prin mari săr-   jumătate.  Dela  New-York  la  Brema,  cu        Abonarea se pote face mai uşor          fost  logodită,  dâr  înainte  de-a  se  cununa
       oătorl începutul unui secul. In 1900 ser­    steamărul, şâpte Zile*                        prin 'mandate poştale,.                      întotdâuna  s’a  certat  cu  mirele  şi  a  stricat
      bările centenarului vor fi cu deosebire                                                                         A dministraţiunea.       logodna.  Domnişorele  din  Los  Angelos,  cari
                                                         Studenţi ruşi deportaţi în Siberia.                                                   n’au  avut  fericirea  de-a  pute  fi  măcar  odată
       pompuse. Papa Leon XIII speră a pute
                                                    Autorităţile  rusescl  proced  cu  mare  rigoro                                            mirese,  o  invidiâză  grozav  şi  o  batjocu-
       presida aceste serbări.
                                                    în  afacerea  turburărilor  studenţescl.  S’a  des­                                        resc.  In  totă  California  e  numită  „Regina
                                                                                                                                                        44
            Calendarul iulian, în sfîrşit, se va    coperit,  că  mişcarea  a  fost  a-ţîţată  de-un        !L i t e r ss t u b- k.            mireselor   şi,  deşi  e  batjoeurită  de  totă
       delătura  şi  în  Rusia.  Primul  pas  în  causă   comitet  secret  studenţesc.  Pe  20  dintre                                         lumea  femeâseă,  fiă-care  tînăr  s’ar  simţi
                                                                                                     „Colonel  JDavid  baron  Urs  de  Mar-
       l’a  făout  Societatea  astronomică  imperială   conducătorii  acestei  mişcări  i-au  deportat   (jitia  la  Solferino  şi,  Lissa‘ .  Interesanta   fericit,  dâcâ  ar  pute  o  căpăta.  Ea  are  o
                                                                                                                               (
       iin  Petersburg.  Ministerul  de  comunicaţia   acum în Siberia.                          şi  eminenta  conferenţă,  ce  a  ţinut’o  d-nul   Zestre  de  mai  multe  miliâre  dolari  şi  toc­
       a  aşternut  guvernului  propuneri,  ca  spre                                                                                           mai  acesta  e  causa,  care  o  înspăimântă  pe
                                                                                                 co’onel  c.  şi  r.  Francisc  lluger  anul  trecut
       galare,  în  restimpul  dela  1900  până  la                                                                                            ea,  deorece  s’a  convins  despre  toţi  mirii,
       1948  să  se  scotă  din  calendar  Z^ale,  cari   Idei fundamentale în economia          în  reuniunile  militare  dela  Braşov  şi  Sibiiu   câţi  i-a  avut,  că  numai  milionele  au  fost,
                                                                                                 asupra  neuitatului  colonel  Davtd  baron  Urs
       se  intercalâză  în  anii  visecţl.  Propunerea              politică.                    de  Margina,  a  apărut  acum  şi  îu  limba  ro­  cari  i  au  încântat  pe  ei.  E  interesant,  că
       aste  sprijinită  ou  importanţa,  ce  o  au  ter-                                                                                      în  California  nu  este  obiceiă  de-a  da  în­
                                                                  De loan Socaciu.               mână  în  Tipografia  A.  Mureş  auu,  Braşov,
       tninele în comerciul internaţional.                                                                                                     dărăt  inelele  de  logodnă,  cadourile  şi  scri­
                                                        A) Bus a şi laturile fundamentale ale vieţei   într’o brojură cu titlul de inai sus. Cetito-  sorile.  Astfel  „Regina  mireselor   are  deja
                                                                                                                                                                               44
            Nenorocire. Părechea regală italiană a        omenesc!; constantul şi variabilul, seu                                              un rnuseu întreg de asemenea obiecte.
                                                                 absolutul şi relativul.               *)  YeZl  Max.  Mfiller,  prelegeri  despre
       plecat  alaltăerl  din  Oagliari.  Programul  de
       sălătoriă,  înainte  stabilit,  a  fost  conturbat            (Urmare.)                    sciinţa  limbei,  prelucrate  în  limba  germană   Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
                                                                                                  de Dr. C. Bottger. Ed. 11 1866 1. p. 338.
       jrintr’o  nenorocire  întâmplată  la  gara  căii   3)  Limba,  graiul  viu  articulat,  încă
                                                                                                       2 )  Corpul,  raţiunea  şi  limba  se  des-   Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
       :era‘e.  Plecarea  păreohii  regale  era  să  fiă  este  o  proprietate  esclusiv  omenâscă,  întoc­
                                                                                                  vâltă  împreună.  Nu  se  pote  admite,  că  ra­
       înainte  de  cmiacjl.  In  tot  parcursul  până  mai  ca  şi  raţiunea.  Şi  animalele  au  un  fel   ţiunea  a  creat  limba  după  cum  afirmă  Scho-   ff   'W/SV wwww %
       a  gară  poporaţiunea  i-a  făcut  mari  ova-  de  limbă  constătătore  din  sunete  emoţio­  penhauer,  Spencer  şi  alţii,  dâr  nici  aceea   Dr. Sterie 2T. Ciurcu.
       fiunî. La gară se afla adunată o lume imensă  nale  (răcnitul,  mugitul,  ciripitul,  lătratul  nu  se  pote  admite,  că  limba  ar  fi  creat
                                                                                                  raţiunea,  după  cum  susţine  Lazar  Geiger.     IX Pelkangasse Nr. — 10, Viena.
       ie  curioşi.  Pe  micul  balcon  al  casei  şefului  etc.),  dâr  n’au  limbă  pentru  gândire  şi  reso-
                                                                                                  (veZî  Schopenhauer.  VVelt  als  WUle  u.     Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
       le  staţiune  se  aflau  30  de  fetiţe  de  şcolă  nament.  Acâsta  numai  împreună  cu  raţiunea
                                                                                                  Vorstellung  T.  p.  44.  Spencer.  o.  c.  I.  cap.   specialişti dela facultatea de medicină
       /i  câte-va  dame.  In  mijlocul  manifestaţiu-  pote  să  esiste,  numai  omul  o  p6te  posede.   II.  Iulius  Lippert  o.  c.  I.  p.  IÎ  ;  M.  Miil-   din Viena.
       ailor de-odată se aude un ţipet sfâşietor;   Limba şi cugetarea, Zi°  jŞuller, sunt       "ler 325).
                                                                          e
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40