Page 35 - 1899-04
P. 35
Nr. 79.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
listelor şi a trimeterii lor la locurile indicate balconul s’a rupt şi .19 fetiţe cu o damă nedespărţibile. Cuvinte fără cugetări sunt rilor noştri le este cunoscută obiectivitatea,
în §. 3 al art. de lege XVIII: 1876; 13. Pri au eădut jos. Dintre fetiţe două au fost sunete morte; cugetări fără cuvinte sunt ou care d 1 colonel Rieger descrie înaltele
vitor la compunerea definitivă a listelor, rănite de mdrte, celelalte mai uşor. Bucăţile un nimic. Cugetarea este vorbire fără su însuşiri şi meritele neperitore, pe cari ne
fac cu deosebire atentă pe comisiunea cen de petrii căcjend, au lovit pe un muncitor nete, vorbirea e cugetare sunătore. Cuvân uitatul baron Urs şi-le-a câştigat pentru
trală, ca numele fiă-cărui alegător singura- hamal, care a şi murit, âr pe altul l’a rănit tul este gândul devenit carne (das "Wort tron, patriă şi naţiune. Credem deci a se
tio să fiâ scris întreg, rubrica listei, care de mdrte. Părechia regală s’a dat jos din ist der Fleischgewordene Gedanke. ) fi făcut un bun servioiu literaturei nostre
1
arată etatea, să fiă umplută cu cea mai tren şi a alergat la locul nenorocirii, mân
Limba, întocmai ca şi raţiunea, este, prin traducerea şi tipărirea îu broşură a
mare punctualitate pentru fiă oare alegător, gâind pe cei răniţi şi aşteptând pănă ce la
după cum am amintit, o proprietate esclu acestei conferenţe. La traducere s’a folo
şi listele să se sumeze după comune, părţi toţi li-s’au legat ranele. In urma acestei
siv a omului şi cea mai puternică barieră sit terminologia curată militară română.
de oraşe, cercuri, municipii, precum şi nenorociri, plecarea trenului regal a întâr
între om şi animal. Acesta e un fapt re Broşura conţine şi două portrete bine reu
după rubrica numită „a basei dreptului de ziat cu o 6ră.
cunoscut de toţi învăţaţii, Itltă cum se ex şite ale baronului Urs, unul din anii de
alegere . primă Miiller în privinţa acâsta: „Chiar şi mai înainte, când încă era major, âr altul
14
„Los von Rom“. Se anunţă, că alal
După acestea aştept, că comisiunea tăerl directorul superior al vamei din Viena, acei filosofi, cari Zi° penser c’est sentir, din timpul mai recent; mai conţine şi o
:
■centrală, pe lângă statornica ţinere în evi consilierul de curte Pronay, în urma unei cari totă cugetarea o reduc la simţire şi hartă a Lissei, cum şi ilustraţiunea mor
denţă a acestui ordin al meu, va prooede însărcinări mai înalte s’a dus pe la tote afirmă, că noi omenii avem de-opotrivă cu mântului eroului nostru. Broşura se pâte
ou grija şi punctualitatea pretinsă îu cer staţiunile de vamă dela garele de acolo animalele acele facultăţi, cari pot produce procura dela Tipografia „A. Mureşianu
44
cul ei de dispunere şi inspecţiune, mai ales gândirea, totuşi ei se văd siliţi să constate, ain Braşov. Preţul 40 cr. esemplarul (plus
şi a dat ordin funcţionarilor, ca să cerce
cu privire la judecarea plângerilor date, că pănă acuma nici o rassă de animale n’a 3 cr. porto.)
teze cu de-amăruntul tote pachetele, căr
apoi la observarea terminelor de timp in- u
ţile, broşurile eto. ce vin din străinătate, putut produce vre-o limbă . Mai departe
clusive, în conscienţa răspunderii ei.
pentru-ca să oprâscă tote scrierile şi tipă Miiller citâză în favorul aserţiunilor sale ULTIME SOIRI.
Budapesta, 6 Aprilie 1899. riturile, ce se refer la mişcarea „Los von din Locke următorele:
Szell. Rom şi să le predea poliţiei pentru con „Acâsta pot hotărît să afirm, scrie BucurescT, 19 Aprilie. O dele-
u
fiscare. Locke, că la animale de loc nu se găsesce gaţiune compusă din liberali de di
ferite nuanţe s’a dus ac|î la d-1 Eu-
facultatea abstracţiunei şi că formarea de
' SORILE DILEI. Pungaş de tren arestat. Poliţia din idei generale întemeâză o deosebire per geniu Statescu, ca se-1 roge se-şî
î Mişcolţ a arestat rjilele acestea pe „oava- dea concursul seu pentru o nouă
— 8 (20) Aprilie. lerul FranJc Jacab, care se îndeletnicia cu fectă între om şi animal. Deore-ce în mod formaţiune liberală. D-1 Statescu a
44
evident nu descoperim în animale nici o
pungăşii pe linia ferată Budapesta-Predeal
44
Un „pereat la adresa inctropoli- urmă despre aceea, că ele s’ar servi de respuns, că d-sa tot-deuna a sfătuit
tului Ciupercovicî. O foiă polonă din şi despre care s’a descoperit, că în acest semne generale pentru idei universale, de pe d-1 Sturdza se facă concentraţiu-
chip comod a făcut furturi în sume forte nea liberală, inse n’a fost ascultat.
Lemberg publică soix-ea ce i-se trimite din aceea avem temeift, ca să admitem, că ele
•Oernăuţ , că vre-o sută studenţi români au mari. D-1 Statescu a promis delegaţiunei,
5
nu posed nici o facultate pentru abstrac
demonstrat în contra metropolitului Ciu- I)ece cardinali noi. Din Roma se ţiune sâu pentru de , a-şl forma idei gene că va sprijini demersurile d-lui Griani
!
percovicî când acesta avea să plece cu tre vestesce, că peste câte-va dile se va ţinâ rale, din causă, că nu pricep să întrebuin pentru ooncentraţiune, der a adaus,
nul spre Viena. Studenţii, dice amintita un Consistoriu papal, în care e plănuit ţeze cuvinte sâu alte semne generale . ca nu pote face de-ocamdată nimic
14
f6iă, au primit pe metropolitul cu strigări crearea a 10 cardinali noi. în acdstă direcţiune, pe câta vreme
Pentru operaţiunile raţiunei limba
de „pereat“, ba unul dintre ei l’ar fi ame nu va primi o însărcinare oficială.
Alegerea superintendentulni re este indispensabilă. Numai cu ajutorul lim-
ninţat chiar cu bastonul, din care causă Bucurescî, 19 Aprile. Grupurile
format al Ardeiului, dupâ-cum am sem bei pote raţiunea să-şî îndeplinâscă presta-
fu arestat de poliţiă şi dat pe mâna tribu liberale ţin dese întruniri. Asbră a
nalat erî, s’a făcut Marţi în Cluşiă. Alege ţiunile ei mai însemnate d. e. lucrarea ar
nalului penal. fost o întrunire a „Drapeliştilor“ şi
rea a fost presidată de fostul ministru br. monică a mai multor indiviZî, lucrarea îm în acelaşi timp a fost o consfătuire
Ministrul-preşedinte Szell ca pre Desid. BanfTy. S’a constatat, că sunt de preună cu plan a mai multor mii, civilisa-
la D. Sturdza. Amicii d-lui Sturdza
şedinte al unui Kulturegylet. „Kultur- faţă 270 membri cu drept de alegere. Voturi ţiunea, statul, sciinţa, păstrarea şi lăţirea
egylet“-ul de dincolo de Dunăre (Dunan- s'au dat pentru trei candidaţi: Ssăsz Gero, esperienţelor, cuprinderea generalului în- cer ca acesta se română şeful par
tidului.
tuli Kdzmuvelodăsi Egyesulet) este înte George BartoJc şi Lud. Bartha. La prima tr’o noţiune, cugetarea, dogmele, supersti
2
meiat de actualul ministru-preşedinte Co- votare BartoJc a primit 122, Szăsz 87 şi ţiile etc. ) D-1 Griani va fi primit acjî pro
loman Szell. Din causa acesta, amintita Bartha 52 voturi. A trebuit să se facă o (Va urma.) babil din nou în audienţă de M. S.
Regele, spre a-i raporta despre ulte-
societate de maghiarisare se pregătesce să nouă votare, fiind-că nu era majoritate
ridrele sale demersuri.
facă acum întemeiătorului său o imposantă absolută. La a doua votare BartoJc a pri
manifest&ţiă, numindu-1 preşedinte onorar mit 145 voturi şi a fost proclamat episcop. Nou abonament
al său. Oe bina va sta ministrului-preşedinte U 0 U 1 I 8 E .
44
al unui stat poliglot, ca preşedinte al unei Filosofiă de — piele, ţ>iarul „Duna la
societăţi de maghiarisare! (provincia rusescă de Ost) scrie: directorul Gazeta Transilvaniei. Cel mai mare arbore. Naturaliştii
fabricei de piele din Muhlgraben, Oarol erau păuă acum de părere, că arborele
Dela armata româna. înaintările în aşa numit mammut este cel mai înalt. Un
Glavel, pentru m ?ritele sale pe tereuul fa Cu 1 Aprilie si. v. 1899
armata română, cari erau să se facă astăcjî bricării de piele, a fost decorat din partea naturalist engles a aflat însă acum în Aus
in 8 Aprilie v., au fost amânate pănă la unei academii din Chicago cu titlul de s’a deschis nou abonament, la care tralia arborele encaly, care s’ar putea numi
10 Maiîi. Tablourile de înaintare, deja fă invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii pentru înălţimea sa regele arborilor. EI
doctor în filosofiă.
cute, nu vor fi modificate. — Pirotehnia foiei nostre. este de 143 metri de înalt, trupina are
armatei va termina în decursul acestei luni Căletoriă în jurul lumei în 33 de Preţul abonamentului: un diametru de 30 metri şi corona se des-
confecţiunea de 1 milion de cartuşe pen dile. Prinţul Hilkoff, ministrul rusesc de 5 voltă numai la o înălţime de 90 metri. Co
tru puşca Mannlioher. Aceste cartuşe sunt drum de fer şi de telegrafe asigură, că Pentru Austro-Ungaria: rona e relativ mică şi din depărtare arbo
destinate pentru eseroiţiile de tir ale tu după ce va fi terminată calea ferată trans- pe un an......................................12 fl. rele pare a fi subţire, măcarcă, dâcă s’ar
pe şâse luni..................................6 „
turor regimentelor, cari se vor începe pe siberiană, va fi posibil de-a face călătoria pe trei luni................................... 3 „ tăia, abia ar putâ fi transportat pe o co
ia mijlocul lunei lui Maiii. în jurul lumei în trei-Zecî şi trei de (jd®* pe o lună...................................... 1 „ rabia de şese sute tone.
Dela Brema la St. Petersburg o di şi ju *
Un centenar. La Roma se prepară, mătate. Dela St. Petersburg la Vladivostok, Pentru România şi străinătate:
In
oraşul
Los
mireselor.
Regina
în tăcere, serbări grandiose ce se vor ţine cu drumul de fer, dece Zile. Dela Vladivos pe un an........................ franci, 40 Angelos din California se află o tînără şi
în 1900, îu amintirea centenarului al nouă tok la San Francisco, traversând oceanul pe s£se luni.................. „ 20 frumosă domnişoră, în etate de 20 ani,
ece
sprezecelea dela nasoerea lui Christos. De Pacific, Z Z’le. Dela San Francisco la pe trei luni............................ „10
pe o lună....................... „ 3.50
-spre-dece seoule este o tradiţiune în New-York, ou calea ferată, patru Zii şi oare pănă acum de şâpte-spre-Zece ori a
0
nea religiâsă, de-a oelebra prin mari săr- jumătate. Dela New-York la Brema, cu Abonarea se pote face mai uşor fost logodită, dâr înainte de-a se cununa
oătorl începutul unui secul. In 1900 ser steamărul, şâpte Zile* prin 'mandate poştale,. întotdâuna s’a certat cu mirele şi a stricat
bările centenarului vor fi cu deosebire A dministraţiunea. logodna. Domnişorele din Los Angelos, cari
Studenţi ruşi deportaţi în Siberia. n’au avut fericirea de-a pute fi măcar odată
pompuse. Papa Leon XIII speră a pute
Autorităţile rusescl proced cu mare rigoro mirese, o invidiâză grozav şi o batjocu-
presida aceste serbări.
în afacerea turburărilor studenţescl. S’a des resc. In totă California e numită „Regina
44
Calendarul iulian, în sfîrşit, se va coperit, că mişcarea a fost a-ţîţată de-un !L i t e r ss t u b- k. mireselor şi, deşi e batjoeurită de totă
delătura şi în Rusia. Primul pas în causă comitet secret studenţesc. Pe 20 dintre lumea femeâseă, fiă-care tînăr s’ar simţi
„Colonel JDavid baron Urs de Mar-
l’a făout Societatea astronomică imperială conducătorii acestei mişcări i-au deportat (jitia la Solferino şi, Lissa‘ . Interesanta fericit, dâcâ ar pute o căpăta. Ea are o
(
iin Petersburg. Ministerul de comunicaţia acum în Siberia. şi eminenta conferenţă, ce a ţinut’o d-nul Zestre de mai multe miliâre dolari şi toc
a aşternut guvernului propuneri, ca spre mai acesta e causa, care o înspăimântă pe
co’onel c. şi r. Francisc lluger anul trecut
galare, în restimpul dela 1900 până la ea, deorece s’a convins despre toţi mirii,
1948 să se scotă din calendar Z^ale, cari Idei fundamentale în economia în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu câţi i-a avut, că numai milionele au fost,
asupra neuitatului colonel Davtd baron Urs
se intercalâză în anii visecţl. Propunerea politică. de Margina, a apărut acum şi îu limba ro cari i au încântat pe ei. E interesant, că
aste sprijinită ou importanţa, ce o au ter- în California nu este obiceiă de-a da în
De loan Socaciu. mână în Tipografia A. Mureş auu, Braşov,
tninele în comerciul internaţional. dărăt inelele de logodnă, cadourile şi scri
A) Bus a şi laturile fundamentale ale vieţei într’o brojură cu titlul de inai sus. Cetito- sorile. Astfel „Regina mireselor are deja
44
Nenorocire. Părechea regală italiană a omenesc!; constantul şi variabilul, seu un rnuseu întreg de asemenea obiecte.
absolutul şi relativul. *) YeZl Max. Mfiller, prelegeri despre
plecat alaltăerl din Oagliari. Programul de
sălătoriă, înainte stabilit, a fost conturbat (Urmare.) sciinţa limbei, prelucrate în limba germană Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
de Dr. C. Bottger. Ed. 11 1866 1. p. 338.
jrintr’o nenorocire întâmplată la gara căii 3) Limba, graiul viu articulat, încă
2 ) Corpul, raţiunea şi limba se des- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
:era‘e. Plecarea păreohii regale era să fiă este o proprietate esclusiv omenâscă, întoc
vâltă împreună. Nu se pote admite, că ra
înainte de cmiacjl. In tot parcursul până mai ca şi raţiunea. Şi animalele au un fel ţiunea a creat limba după cum afirmă Scho- ff 'W/SV wwww %
a gară poporaţiunea i-a făcut mari ova- de limbă constătătore din sunete emoţio penhauer, Spencer şi alţii, dâr nici aceea Dr. Sterie 2T. Ciurcu.
fiunî. La gară se afla adunată o lume imensă nale (răcnitul, mugitul, ciripitul, lătratul nu se pote admite, că limba ar fi creat
raţiunea, după cum susţine Lazar Geiger. IX Pelkangasse Nr. — 10, Viena.
ie curioşi. Pe micul balcon al casei şefului etc.), dâr n’au limbă pentru gândire şi reso-
(veZî Schopenhauer. VVelt als WUle u. Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
le staţiune se aflau 30 de fetiţe de şcolă nament. Acâsta numai împreună cu raţiunea
Vorstellung T. p. 44. Spencer. o. c. I. cap. specialişti dela facultatea de medicină
/i câte-va dame. In mijlocul manifestaţiu- pote să esiste, numai omul o p6te posede. II. Iulius Lippert o. c. I. p. IÎ ; M. Miil- din Viena.
ailor de-odată se aude un ţipet sfâşietor; Limba şi cugetarea, Zi° jŞuller, sunt "ler 325).
e
