Page 37 - 1899-04
P. 37
REDACŢIUNEA, „eAZETA“ iese în Mcare (ji.
Ailmiiistraţiuiea şi Tipografla. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., po săse lunî
6 fl., po troi lunî 3 fl.
Scrisori nefra.nca.te nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ao primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăso
Ui SERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe t roi luni IO fr.
SINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
armătdrole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: Bl. Duk03 Nachf. oiele poştale din întru şi din
dax Augenfold A Emorloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppeliks Naehi. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braur
In Budapesta : A. V. Boldber- Adnunistraţiunea, Piaţa n an
gor, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagii
burg.- Harolyl A Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so luni 5 fl., pe troi luni 2 fl 50 cr,
ri» garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe cn ai
şi 30 or. timbru pentru o pu JLi 12 fl., pe 6 lunî 6 fl., p tiei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifa şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
geriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti Înainte.
Nr. 80. Braşov, Sâmbătă 10 (22) Aprilie.
Se veybiăm! testul episcopatului şi a clerului şi noscut mai întâiîi textul răspunsului îna omidele agitaţiunei slave; ele vor rămânâ
poporului ei. inte de a se vota asupra cestiunei, dâcă potrivnice pănă când demoralisarea nu va
De un timp inc6ce se observă In faţa acestei noue cutezanţe să se dea ori nu, căci dâcă în răspuns s’ar înoeta şi sistemul de guvernare nu va lua
mulţumi fostului ministru de interne pen
braşî o mare mişcare în tabera ad ne mai pomenite, pressa nostră a tru activitatea sa, ei ar trebui să voteze o direcţiă raţională, conformă cu intere
versară, caro’şî are ca obiectiv bise- dat din nou alarma, înse pănă acum oontra lui. Majoritatea însă, precum sciţi, sele poporului român, ale ţării şi ale sta
rieele şi confesiunile nemagbiare din înafară de acesta nu s’a mai între a. decis să se primâscă propunerea comi- tului.
ţâra. Uneltirile în contra autono prins nici o acţiune în sînul clerului siunei permanente şi numai mai târrjiu să Representanţii naţiunei nâstre au in
miei acestor biserici, ultimul scut al şi a poporului român unit pentru a se cetâscă în şedinţă şi textul răspunsului, trat în luptă. După spatele lor stă tot po
după ce adecă va fi compus de birou. Aşa
desvoltării spirituale, morale şi na dobendi regularea propriei auto s’a şi întâmplat. porul. Nu va trece mult timp şi de mii de
ţionale a poporelor din sinul aces nomii a bisericei sale, care se im guri se va pronunţa verdictul.
tor biserici, au luat un avent nou pune cu necesitate şi ca aperare în Inzadar vor fi tâte intrigile elicelor.
sub devisa clădirei statului naţional contra uneltirilor duşmane esisten- Din Bucovina. Poporul român pâte fi împilat, dâr nu cu
maghiar. ţei naţionale a bisericei. consimţirea lui, nu cu propriul său ajutor.
Prin legea relativă la întregirea S’a tot asigurat, că de acum Organul partidului naţional ro El are rădăcină tare în ţâra asta, şi dâcă
u
venitelor preoţesc!, supranumită a archiereii români uniţi au luat ces- mân din Bucovina, „Patria din Cer şi este scurmat din tâte părţile, puterea sa
„Congruei“, adusă în anul trecut, s’a tiunea în mână. Oe au făcut şi ce năuţi, se ocupă în numărul seu dela nu va fi frântă, nu va fi sdrobită.
dat cea dintâiu lovitură mare orga- au întreprins pănă acum, nu ni-s’a 4 (16) Aprilie cu situaţia din Buco
nisaţiunei autonome a bisericelor spus, âr articulii ce apar în foia vina, în deosebi cu abusurile şi ne
nostre, căci prin acea lege se pre- bisericescă din Blaşiu despre situa- dreptăţile, ce se comit^ faţă cu Ro Mişcarea studenţescă în Rusia.
gătesce amestecul guvernului în afa ţiunea mult ameninţată, în care se mânii din acea ţâră. Etă ce scrie
11
cerile interne ale acestor biserici. află biserica, articulî de care am ţi între altele „Patria : Am făcut în diferite rânduri amintire
Numai aşa vor pută scăpa bisericele nut şi ţinem semă şi noi, nu fac de Oe ne este mai sfânt, biserica nostră, despre mişcarea studenţilor dela scâlele su-
periâre din Rusia, şi am arătat asupra es-
nostre de acel periculos amestec, cât a-ne convinge tot mai mult, că este greu îngenunchiată. Autonomia ei,
tensiunei mari, ce ea a cuprins în cercu
decă vor fi în stare a-şi ajuta ele şi clerul nostru unit este pătruns de câtă o mai are, este tradată. Nulităţile, ca
înse-le, renunţând la orî-ce ajutor bă profunda îngrijire faţă cu marile beşioele de săpun, se ridică la ranguri. rile studenţescl de pe la universităţi şi
nesc din partea statului pentru sala- pelicule ce ameninţă biserica. Averea ei a devenit al doilea fond de aoademii. Etă în lumină ofioiâsă rusâscă
risarea preoţimei, dat în nisce con- Am fost arătat numai de cu reptilii şi este pericol, ca să nu se piârdă proporţiile acestei mişcări, ţînta ei şi mă
diţiunî atât de prejudiţibse autono rând cum comitetul, care se ocupă de tot. surile ce s’au luat pentru a-o sufoca:
miei lor şi desvoltărei pacînice şi li cu uneltirile pentru maghiarisarea In institutul teologic se svonesce, că Anchetările mai nouă — (Jice rapor
niştite a credincioşilor lor. limbei liturgice a afirmat într’o de- se va instala o scdlă de enioerl ucraino- tul oficios — ce le-a făcut guvernul ru
Der pe când cele doue metro- claraţiune a sa, că Românii uniţi, cu manl sub oomanda uniaţilor Stocki-Kos- sesc în acâstă afacere, au scos la ivâlă, că
polii ale nostre stau în faţa gravei escepţiunea câtor-va cjiare, n’au luat techi, sub firma valorosului scriitor de me- mişcarea studenţilor are acelaşi caracter
probleme, ce li-s’a impus, de a lua posiţiă în contra mişcării, ce are de moare de nebuni Ieremijczuk. Scaunul me politic, ca demonstraţiunile de pe timpul
grabnice mesurî de aperare faţă cu scop acestă maghiarisare şi că pe ei tropolitan zace de ani văduvit, căci per- Ţarului Alexandru H, şi că mişcarea a fost
urmările perniciose, ce le p6te avâ nici nu i-ar interesa tot lucrul. sâna, care pune peoetea şi subscrie actele pregătită sistematio. Când la începutul lui
pentru clerul lor amintita lege a Nu-i vorbă, acâsta nu se va ofieiâse, este surdă pentru glasurile de ne Aprilie au fost arestaţi 20 de studenţi dela
Congruei din 1898, uneltirile în con pută afirma şi din partea celor dela mulţumire din întrâga ţâră; ea represintă universitatea din Fetersburg, s’au aflat la ei
tra autonomiei se continuă şi în deo Congresul romano catolic, cari unel un ce fără vederi şi fără suflet şi este in- 250 de broşuri, oarl aţîţau direct la revo-
sebi ele se concentrâză acum în con tesc în contra autonomiei Români visibilă pentru credincioşii biserioei. La luţiă. La studenţii din Moscva s’au aflat
tra posiţiunei autonome a bisericei lor uniţi. Este la mijloc protestul mult amar a ajuns biserica nostră ! proclamaţiunl, cari invitau pe studenţi să
române unite. episcopatului şi al adunării dela Administraţia ţării a fost arătată în se ridice în contra sistemului dominant şi
să tragă în mişoarea lor şi pe cetăţeni. La
Se împlinesc încurend doi ani, Cluşiu. Dâr ore era destul cu atât? tâte splendorile sale ou ocasiunea verifică studenţii din Kieo circula din mână în
de când în sînul clerului şi a popo Nu trebuia şi nu trebue se se con rii alegerilor în dietă şi prin interpelaţiu- mână o broşură, care aţîţa la revoltă pe
rului acestei biserici române s’a dat tinue acţiunea în sînul clerului şi nile ulterior făcute. Aprâpe nici un peteo faţă, sâu în ascuns în potriva guvernului.
alarma faţă cu înoitele uneltiri pen al poporului pănă când se va câş în Bucovina nu este, în care să nu gra- Studenţii din Varşovia au ridicatpretensiunl
tru subminarea autonomiei sale. tiga garanţă, că autonomia bisericei seze demoralisarea susţinută ou însufleţire.
române unite nu mai este din nici Poporul rural, negligiat prin atâta vreme politice, cerând cu deosebire, ca guvernul
Punendu-se în lucrare din nou să proclame egala îndreptăţire a tuturor na
aşa numita regulare a „autonomiei o parte ameninţată şi că acestă liberă şi dat pradă nenumăratelor lipitori ale sa ţionalităţilor, să dea liberul drept de ale
1
catolicilor ', au reapărut brăşi pe este a şi-o regula însăşi, după cum telor, a ajuns aprope de desperare, pără- gere şi să ştârgă espulsarea; să pună în li
scenă tendinţele duşmănbse indepen cer interesele ei de viâţă? sesce vatra străbună şi îşi caută altă pa- bertate pe studenţii arestaţi şi să publice
denţei bisericei române unite şi s’a Acestor întrebări, cari au deve triă în depărtări, deşertând comunele. . . procedura disciplinară şi judiciară la uni
continuat încercarea de-a contopi nit forte actuale trebue se li-se dea Ou forţa poporul român este reţinut versităţi.
acestă biserică în autonomia biseri neamânat soluţiunea de lipsă. Şi dela cultură. Instituţiunile, ce le are, sunt Guvernul rusesc — continuă raportul
cei romano-catolice. pănă atunci înse datoria cere, se ve- vitreg tractate. Indivicjî fără chemare con
ghiăm. duc destinele şcolare. Copiilor români li-se oficios — prooede cu estraordinară rigâre
In urma acâsta seim, că s’a pro faţă de studenţi, deâre-ce se crede, că la
fură limba părintâscă din gură, în contra
dus o mişcare de protestare în în spatele studenţilor agitâză nihiliştii, cari au
voinţei părinţilor. Esistă comune mieste,
treg clerul şi poporul metropoliei Dela Sibiiu ni-se scriu următârele: ucis pe Alexandru II. A eschis dela uni
în cari populaţiunea română constitue 70%,
române unite şi într’o adunare ge Ca întregire a raportului meu vă comunic, versităţile rusescl pe 800 de studenţi şi
pe când în şoâlă oopiil sunt înscrişi ca
nerală ţinută în Cluşiu în Iunie 1897 că încă în decursul adunării comitatense Ruteni şi şcolarii români nu fac decât trece peste mai multe sute numărul ace
clerul şi poporul şî-a formulat postu de erî biroul a dat cetire textului sorisâ- lora dintre ei, pe cari i-a arestat şi cari îşi
2—3.%. Propaganda slavă deslănţuită se
latele sale pe basa dreptului de au- rei, prin care se răspunde la scrisârea de aruncă cu furiă asupra poporului român, aştâptă pedâpsa în închisori.
tonomiă de sine stătător. adio a fostului ministru de interne Perczel. ca să-i scotă rădăoinile seoulare din ţâra Din raport apare, că studenţii ruşi au
Dela acestă adunare de protes El este următorul: sa moştenită de străbuni. Se tinde la tâm- pregătit lucruri seriâse, pâte că s’au înţe
tare şi pănă aŢi s’a lucrat în tăcere „Escelenţa Vâstră! Cu provocare la pirea oonsoiinţei nostre naţionale şi la re les pentru o revoltă generală, • căci altfel
în tabera adversară pentru a-se pre prea onorata scrisore dela 26 Februarie a. ţinerea în întunerec a intelectului poporu nu se pâte înţelege şi esplica asprimea, ou
găti statutul de organisare a „autono c., prin care Escelenţa Vostră, în urma de- lui nostru. care procede guvernul contra lor. Pănă
11
miei catolice . Congresul din Peşta misionării şi depărtării Vâstre dela oondu- Nu se va trece însă la ordinea cjilei acum era vorba de nisce simple demons
cerea ministeriului de interne reg. ung.,
a ales, precum seim, o comisiune de aţi binevoit a mulţumi publicului acestui peste poporul român. De pământul Buco traţii, âr acum i-se dă mişcării caracter
doue-Ţeci şi şâpte pentru a elabora comitat pentru princiâsa sa conlucrare ofi vinei îl lâgă tradiţiunile, sângele şi moşte eminamente politic.
acest statut, âr acestă comisiune a cială, subsemnata representanţă comitaten«ă nirea. El este adânc nemulţumit. Din tâte Turburările studenţescl, după cum
din sînul adunării generale ţinute ac]l îşi
însărcinat cu compunerea lui pe o ia voia a mulţumi Eseelenţ“i Vostre pen unghiurile ţării sosesc (jilnio scrisori peste seim, îşi au originea în atacul de pe stradă
sub-comisiune de noue inşi. Proiec tru acâsta şi, întorcându-vă salutul de adio, sorisorl, cari pretind aoţiuul mari. In po dintre studenţii universitari şi poliţia din
tul de statut lucrat de acestă sub- a se recomanda Escelenţei Vostre prea porul român trăesce consoiinţa drepturilor Petersburg, care i-a snopit şi alungat cu
comisiune, precum a respirat nu de plecat . şi a demnităţii sale. Percurg ţâra emisari sabia. Din pricina acâsta a erupt greva, âr
14
mult în public, nu se mărginesce nu Dâcă acâstă scrisore răspuns a ieşit tocmiţi, ca să liniştâscă spiritele. Ele nu studenţii de medicină hotărîseră, că vor
mai la organisarea autonomiei bise atât de sourtă şi sarbedă, este a se mul se vor linişti, pănă nu vor vedâ salvată face grevă în contra prelegerilor, pănă când
ţumi numai discusiunei, ce s’a încins erî în
ricesc! romano-catolice, ci vrâ se urma contra-propunerii d-lui Dr. A.Frâncu biserica din nevrednica ei stare; ele vor colegii lor nu vor primi satisfacţiă. De
tragă în cercul seu şi biserica ro şi a împregiurării, că Saşii „verc}I Wittstoch rămânâ revoltate, pănă când 'sanctuarele aici a urmat închiderea universităţilor,
u
mână unită, ignorând cu totul pro şi Schullerus au fost stăruit să se facă cu de cultură, şcolile, nu vor fi curăţite de nonele înscrieri, eschiderile şi în fine tur-
