Page 38 - 1899-04
P. 38
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 80.—1899.
burarea. Nu era vorba pănă acum de cause G-. Ugron a început 86 desfăşura aşa tem mai cu sâmă admira într’un grup de bită atenţiune, a răspuns tot pe cale tele
14
politice, şi raportul oficios arătat mai sus numita „filosofiă politică şi continuând 40 figuri, care atrage atenţiunea generală grafică mulţămindu-i pentru onorea de oare
a surprins nu numai lumea din Rusia, ci spune, că e cuprins de desperare când pri- şi care înfăţîşâză frumâsa, pito esca şi is l’a împărtăşit principele şi esprimând tot
r
şi străinătatea. vesce Ungaria din punct de vedere al po torica serbare a Junilor braşoveni la Pascl. odată binecuvântarea asupra legăturii din
Ni se pare, că raportul are şi altă liticei esterne. In ce s’a desvoltat, întrâbă, Grupul înfăţisâză pe Juni scoborînd tre tinerii logodnici.
14
tendiuţă: el ar voi să acopere atitudinea organismul naţional al ţârii în timp de 30 „dintre pietri în ordinea lor obicinuită
Cantinele şcolare din Bucuresci.
guvernului rusesc, care nu prea ţine sâmă de ani? Tote guvernele câte s’au perândat doi câte doi şi toţi înoălecaţl pe cai împo
In cursul lunei Martie, s’au servit, la can
de libertate şi liberalism, şi ţine s’o faoă de 30 de ani încâce, n’au făcut nimic pen dobiţi. înainte cu sfânta surlă, âr Junii cu
tinele şcolare din Bucuresci, un total de
acâsta mai ales acum în ajunul deschiderii tru a organisa „naţiunea . Pactul dela 67 panolicl la pălăriile lor rotunde, în costume
44
5.770 dejunuri, pentru cari s’au cheltuit
conferenţei propuse de Ţarul Nicolae. Nu a fost un expedient de a-ne continua viaţa întocmai cum obicînuesc ei. Intre ei se gă-
suma de 1.211 lei. Elevii, cari luau masa
trebue să se uite încă o împrejurare. Rusia şi lucrarea naţională. Puterile Ungariei au sesce şi mândra câtă a Junilor albi, cari
la cantine, au plătit 430 lei, âr 30 de elevi
a î-ăpit Finlandei autonomia şi libertatea, secat în lupta după putere a partidelor şi sunt mai gătiţi, cu căcinliţe înfipte ou pene
orfani au avut carnete de abonament plă
âr guvernul din Petersburg se teme, că au creat o tristă situaţiă. Tote poporele de curcan, în ţinuta lor eroică, cu pistole
tite de diferite persone caritabile. Fondul
amărăciunea Finlandesilor nu pote decât să Europei nisuesc a-şl câştiga avere şi soi- în mână descărcând din când în când oâte
cantinelor şcolare din Bucuresci a mai
:
fiă nutrită şi susţinută prin mişcarea stu- inţă, s ngur Austria merge spre destrămare, unul. Acest grup, într’adevăr forte reuşit,
crescut, în timpul din urmă, cu 2.000 lei,
denţâseă. De aceea, capăt trebue să se er noi suntem împiedecaţi prin ea de-a e arangiat cu mult gust şi pricepere de
aşa că în present, acâstă instrucţiune atât
pună acestei mişcări, er pentru a i-se pune merge înainte. Ne trebue teritor vamal domna Ana Teodor Nica, care n’a cruţat
de folositâre dispune de un fond stabil de
capăt mai uşor şi mai comod, e potrivit a autonom: pănă când industria şi comerciul nici cheltuâlă, nici timp, pentru a reda cât
18.000 lei.
i-se da caracter politic şi a-o pune în le nostru nu va domina situaţiunea aici acasă, mai original frumâsa şi tradiţionala serbare
gătură cu pretinsele agitaţiuni nihiliste şi n’avem să ne mai gândim la desvoltare a Junilor dela Braşov, a căreia origine de Pecură în loc de cărbuni. La di
revoluţionare. naţională. Cultura maghiară încă s’a des un caracter învederat răsboin’c nu s’a pu recţiunea căilor ferate române se luoreză
Cum-că guvernul rusesc este firm ho- voltat defectuos: pănă când casa domnitdre tut încă esplica într’un mod mulţămitor. în continuu la transformarea locomotivelor
tărît a sugruma totul într'o suflare, dove- nu va sta în fruntea culturei maghiare, pănă l upă cum aflu, d-na Nica a mai aran spre a le face să arejă păcură cu lignită.
desce şi faptul, că pe 26 dintre studenţii când susţinem instituţiunl, cum este armata giat încă alte două grupuri: unul repre- Pănă în tomnă căile ferate române vor avâ
învinuiţi ou conducerea mişcării i-a depor comună, care servesce scopuri adversare sentă „0 horă laAnindsa , redată întocmai 200 de locomotive, cari vor arde păcură
u
tat la Siberia. cuîturei maghiare, noi nu putem impune cu după un tablou al decedatului pictor Aman; şi lignită din ţâră.
cultura nostră naţionalităţilor. Oratorul e în al doilea grup representă un joc de oâlu-
0 victimă a nihiliştilor. Pe ţărmul
contra adminstraţiei de stat. Fiă-care co şerl din Ardeal cu vătaful lor la mijloc.
Din dieta ungară. mitat a fost asemenea fişpanulu', ce l’a pri Nevei, afară din oraşul Petersburg, s’a gă
Costumele bogate în ambele aceste
sit cadavrul oribil mutilat al colonelului
Dieta ungară a sfîrşit alaltăerl desba mit. Nu legile nâstre au îmbucătăţit ţâra, tablouri şi cu deosebire în cel dintâi, oare Liskjov, care a fost pănă acum câte-va
terea asupra budgetului, primind şi proiec ci ilegalităţile fişpănescl. Mulţi iubesc pe representă pe ţăranii din părţile muntose săptămâni şeful poliţiei secrete din Peters-
14
tul de lege referitor la apropriaţiune. Au Banffy, căci Banffy era „liberal , el nu ale Munteniei, sunt redate cu totă bogăţia
burg. Lângă cadavru s’a găsit un pumnal
vorbit la acest proiect : contele Ioan Zichy, voia să fiă singur tiranul, ei a lăsat ca şi şi fiumseţea, bine imitate pănă la cele mai
pe mânerul căruia se afla săpată celebra
Franciso Kossulh, Lad. Eathay, G-. Ugron şi alţii să tirăniseze. De 4 eoe an h se suţine mici amănunte. „Mâna nâgră a societăţii secrete nihi
11
14
ministrul-preşedinte Szell. cu oiI ce preţ un sistem mort, oare numai Societatea „Munca încă a espus o liste.
Conte I, Zichy, din partida poporală, cu ciomagul, cu forţa, cu mişalia şi cu în mulţime do păpuşi în diferite costume,
a vorbit scurt, dâr îndesat. El a reflectat şelăciunea s’a putut susţină. Acest sistem cari sunt şi de vendare. Afar’de acestea Telefon fără sîrmă. Mario Eusso
la vorbirile-program ale miniştrilor Szell, a făcut din politician! inimici, âr spiritul sunt şi alte grupuri, între cari unul repre d’Asar, Italian, a făcut o invenţiă, care in-
Daranyi şi , Hegediis constatând, că con- rău este Tisza, care mai bine era de ar fi sentă o câtă de dorobanţi cu oficerul lor teresâză forte mult navigaţiunea din lumea
turele „nouei ere“ nu se văd nicăirl. In murit. Dâeă Szell vrâ nou sistem, trebue în frunte ş. a. întrâgă. Acâsta e telefonul fără sîrmă pen
conservativismul lui este mai mult liberalism, să se lupte şi să învingă acest spirit blâs- In acâstă esposiţiă se pote vedâ în tru corăbii. La o distanţă de 7 km. tele
decât în aşa numita „politică liberală a tămat. Nu primesce proiectul. tr’un dulap de sticlă şi renumita bibliă fonul începe să reveleze cu claritate
14
dreptei guvernamentale. Singur în politica Ministrul-preşed. Szell declară, că scrisă şi ilustrată cu picturi de însăşi M. presenţa unei corăbii, care se apropie sâu
bisericâscă guvernamentalii sunt radicali. este omul păcii, ar începe răsboiîi decă ar S. Regina; tot acolo se pote admira şi trece, să indice direcţia drumului său, ori
Urgitâză, ca noul guvern să depărteze din lua asupră-şî sarcina de a respinge atacu celebrul tablou al pictorului polon Siemi- care ar fi starea mărei, în care se navigâză,
administraţia pe aceia, cari sub „era Banffy rile. Munca lui de pacificaţiune nu se pote radzki representând pe „Diree, creştina în şi pune pe omenii de comandă în stare să
41
au fost omenii încălcării drepturilor. „Noua estinde pSna acolo, ca să câştige pe teren circul lui Neron . evite o ciocnire. Corăbiile de răsboih vor
14
eră , noul sistem, pretinde omeni noi cu stânga estremă. Ar fi o muncă zadarnică Exposiţia va rămânâ deschisă pănă avâ un avantagiu şi mai mare din acestă
44
moral politic. Prima problemă a opo- acâsta. E prea mult când se dice, că de 30 după PascI şi venitul ce-1 aduce e destinat descoperire.
siţiei este de-a grăbi schimbarea persone- de ani ţâra nu s’a desvoltat de loc, cum a societăţii policlinice, ce pârtă numele „Re Un canal transcontinental. După
14
lor. Politica guvernului este în general a susţinut Ugron. Cine ar vrâ să schimbe gina Elisabeta . întreprinderea gigantă a Transsiberianului,
conservativă: în ea n’are loc radicalismul Ungaria dela 1867, cu cea de acjl? Rusia se prepară de a esecuta un alt gi
politic bisericesc. Dâoă aşa numitul „kanzel Vorbind de cestiuneafişpamlor dice, că gantic proiect, un canal transcontinental,
paragraf va fi susţinut în proiectul despre ea constitue un amănunt prea neînsemnat, care va lega marea Baltică cu marea
44
judicatura Curiei, atunci sistemul-Banffy decât se fiă de lipsă a reflecta adl la ea. Nâgră. In proiectul, care a fost deja oficial
nu va peri, şi prin acest paragraf se vor Nu vrâ să vorbâscă nici despre spirite, căci — 9 (21) Aprilie. sancţionat, găsim, că canalul va pleca dela
14
aţîţa din nou turburările politice biseri el numai de un spirit este condus, spiiitul „Casa română ardeleană . Foile
Riga, îndreptându-se cătră Dunabourg, uti-
cesc!. Este curios a vedâ, că ore în lupta cinstit şi sincer ce l’a luat în programul lbi. unguresc! iau tote notiţă despre răspunsul
lisând Dvina, pănă în locul unde acest
11
din sînu! partidei guvernului, va triumfa Se va nisui cu totă cinstea şi omenia a-şl rea- comitetului central al „Assooiaţiunei în fluviu o ia spre Nord-Est, între Polosk şi
T
14
vechiul său noul sistem ? Nu primesce pro lisa programul. El pâte să greşâscă, căc afacerea arangiării „casei române ardelene
Vitebsk. Aci d’abia vor începe adevăratele
14
iectul. este om, rogă însă pe deputaţ* să-l facă la exposiţia lui „E. K. E. , răspuns, care soim,
lucrări pănă în Beresina, care caualisatâ
11
14
Er. KoSSllth desfăşura pe scurt, că atent la primul moment când va greşi, ca că refusă „ofertul „karpategyletiştilor . Co- va servi şi .densa pănă la confluenţa ei cu
partida independentă nu va vota nici unui să nu se abată dela linia adevărată. Dela misiunea museului „E. K. E.“ aJuat „cu pă
Dnieper, şi acest fluviu în fine va oferi şi
44
guvern, care stă pe basa dela 67, lega de programul său însă nu se va abate nici în rere de rău la cunoscinţă hotărîrea ... dâr el un drum natural pănă în Marea-Nâgră
apropriaţiune; acum ou atât mai vârtos drepta, nici în stânga. elice, că „cu considerarea altor împreju
la Cherson. Astfel acest canal, de-o luDgime
nu, deore-ce în luptele din urmă s’a dat După vorbirea ministrului preşedinte rări, nu s’a aflat oportun a continua în
pe faţă, oă drepturile şi adevărurile naţiu- proiectul a fost primit în desbatere ge acâstă direcţiune tratările. Comisiunea îusă de una miiă kilometri, graţiă fluviilor şi
nei maghiare nu se pot apăra pe basa dela nerală. va nisui, ca eventual să oâştige alţi factori rîurilor, nu va percurge decât 200 kilo
metri drum artificial. Lucrarea va costa
67. Acele lupte au dovedit, că Camarilla, românescî la colaborare în acest obiect .
14
200 milione ruble (790 milione lei) si va fi
despre care se credea, că a murit, trăesce 0 esposiţiă de păpuşi. Nu putem soi, cari ar fi acei „alţi factori gata peste cinci ani, adecă în 1904,
14
încă şi adl, şi afacerile esterne, ale arma românescî pe oarl vor să-i învite la „co
1
(Corespondenţă part. a „Gazetei Transilvaniei' ) 14 11
tei şi comerciului sunt administrate şi adl laborare . „Peşti Naplo , ce primim adl, Sultanul darnic La conferenţa de
din punct de vedere al imperiului. Bucuresci, 7 Aprilie n cjice, ce-i drept, că „casa română arde pace şi desarmare, ce se va ţiuâ luna viitore
L. Ratkay nu primesce proiectul Vin dela Ateneu unde, precum sciţi, leană totuşi se va arangia“, dâr, după in în Haga, Sultanul încă îşi va trimite re-
chiar şi numai de aceea, că noul guvern a de mai multe dile s’a deschis esposiţiă iute formaţia lui, de un „factor cu totul străin presentanţii săi. După cum se anunţă din
11
eşit din acea partidă, al cărei principiu a resantei colecţii de păpuşi a M. S. Reginei de noi, adecă de „etnograful Dr. Herrmann Constanţi no pol, Sultanul va trimite prin
fost principiul iesuitio: scopul sfinţesce Elisabeta. Impresiunile, ce le-am primit dela Antal, profesor privat de universitate şi se aceşti delegaţi multe şi felurite daruri pen
mijlocele. Istoria ungurescă cunosce regi, acâstă splendidă esposiţiă, mă îndemnă a vă cretar al Societăţii etnografice . tru regina Wilhelmina a Olandei, cea mai
14
cari şi-au călcat jurământul, dâr n’a cunos da o mică descriere a celor ce le-am văcjut. tînărâ şi mai frumosă dintre regine.
cut pănă acum majoritate parlamentară, Păpuşile Reginei sunt araugiate în Congres în România. Eri s’a des
chis în Focşani un congres al morarilor Un maestru de şah român. „Leip-
care să fi călcat legea. Partida guverna vre-o 12 grupuri, de câte două pâu’ la
14
din totă România, la care au asistat şi de ziger Uustrirte Zeitung aduce în n-rul
mentală a făcut însă şi acesta. De 30 de 40 figuri şi represintă diferite scene popo
legaţi ai ministrului de domenii. — In cjiua ultim portretul unui măestru de şah:
ani, Ungurii nu şi-au putut crea nici in- rale din diferite ţinuturi, caraoterisând prin
de 16 Maiă tote camerele de come-xiu din George Marcu (Marco) din Cernăuţi, năs
dustriă, nici eomerciO, n’au putut validita grupările şi costumele lor, moravurile şi
ţâră se vor întruni la PloiescI într’un con cut la 1873, din părinţi români. Ii face o
drepturile legale ale limbei maghiare. Soie obiceiurile ţărănesc!. Majoritatea acestor
greş, spre a se ocupa de cestiunea comer lungă biografia şi caracterisare. Spune, că
ministrul preşedinte, că în îndrumările epis- grupux-I înfăţişâză costumele şi obiceiurile
ciului ambulant, a bîloiurilor din comunele a câştigat multe premii. Acum e secretar
copilor, principalul este învăţarea limbei ţărănescl ale Românilor, atât din România,
rurale, precum şi de alte cestiunl. al societâţei şahiştilor din Viena.
materne, şi numai ca adaus şi limba ma cât şi dela noi din Ardeal.
ghiară? Opt sute de învăţători refusă su Vecjl între altele ţărani şi ţărance ro Nicliita şi episcopul Strossmayer. Andree nu s’a găsit. Din Stoekholm
punerea de-a învăţa limba maghiară. In mâne din Bărgăn, Năsăud şi Maramureş. Din incidentul logodnei principelui moşte se anunţă: Martin a telegrafiat profesoru
şcolele catolice istoria maghiară se învaţă Cea mai mare parte din figuri sunt nitor montenegrin, Danilo, cu fiica prin lui Nordenskjold: „Krasnoyarsk, Duminecă.
din cărţi edate de societatea St. Ştefan, în sculptate de măestri artişti şi costumele ţului ereditar de Mecklenburg Struitz, în Am fost în pădurea sibirică Taigan. Dru
care Rakoezy e numit rebel. Aşa nu se lor sunt tot produse originale lucrate în rudit cu familia imperială rusescă, princi murile sunt aprope de nestrăbătut. N’am
pote crea cultură maghiară. Pănă când fap miniatură întocmai costumelor, ce le pârtă pele Nichita a trimis episcopului Stross întâlnit nici un Tungnz. Raportul dintâiă
tele guvernului nu vor fi vădute şi pipăite, ţăranii. mayer o telegramă, în care îi face cuno asupra lui Andrâe a eşit numai dintr’o
nici un membru al opositiei nu pote avă Acâsta originalitate şi imitare a cos scut evenimentul familiar îmbucurător. Epis glumă a posesorului de mine puţin cul
încredere în el. tumelor pănă la cel mai mic detail o pu copul croat, plăcut atins de acâstă deose tivat, Jakobleff. Ljalîn şl-a scris scrisorea
