Page 39 - 1899-04

Nr. 80.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

cătrâ autoritate, după-ce redactorul c}iaru meritat „învinuirea*, ce i-a făcut’o „şogo- Din acâstă continuare a aeţiunei re- Bucurescp 20 Aprilie — La scirea
lui din Jenissei i-a fost istorisit despre rul său Barczân, când l’a numit „daco-ro- sultă 6 desvoltare, un progres în cele două despre o combinaţia ministerială Stâ-
u
scrisoroa lui Jakobleff, şi după-ce a mai mânist“ şi i-a atribuit atâtea fapte fru- direcţiuni, adecă în supunerea, apropiarea tescu-Sturdza-Aurelian, comitetul na­
făcut sciricirf cu privire la Taigan. Ljalin mose românesc!. După cum vedem din ra­ şi esploatarea naturei esterne de-o parte, ţional studenţesc a conchiămat o
n’a fost anul acesta în pădurea primitivă porturile foilor maghiare dela Orade, pro­ de alta în raporturile de conveţuire şi con­ întrunire la „Dacia“ pe acjî la 2 ore
siberică. Astăcjî plec înapoi*. curorul Perjâssy s’a silit să dovedâscă cu lucrare ale omenilor între sine, care va să d. a. pentru a protesta în contra re-
martori, că Major, „deşi de origine Român, clică în organisaţia socială. Alături cu des- întdreerei d-lui Sturdza la putere,
3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru refularea întotdâuna a fost patriotul cel mai maghiar voltarea în aceste două direcţiuni se des­ întrunirea s’a ţinut. Cu ocasia acâsta
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
şi cel mai drept . I a şi succes procuroru­ voltă tot-deodată şi personalitatea succe­ ârăşî au fost consignate trupe şi
u
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­
ginale 1 fi. bucale. Se pote căpăta efigie prin lui să dovedâscă acesta cu prisos. Martorul sivă a individilor, atât în privinţa fisică, gendarmeriă pentru a împiedeca o
postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul Mezey Mihâly, notar publio r., a spus, că cât şi în cea intelectuală şi emoţională. manifestaţiă pe strade.
curţii 'lin Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din aprope 5 an! a lucrat într’un birou cu Ma­ Aşa-deră progresul merge în trei di­ Londra, 20 Aprilie. Din Manilla
provincia. să se ceră preparatul lui Moli provădut jor şi întotdâuna a recunoscut în el „uu recţiuni : una e esternă materială, alta in­ se anunţă, că o cetă de 140 Ame­
cu marca de contravenţie şi subscriere.
11
bun patriot maghiar . Advocatul Szo ternă individuală si alta sâcială. Aceste ricani retăcindu-se între Laguna de
»
11
koly, pentru a arăta „patriotismul lui trei forme de progres, condiţionate una Bai şi între Baler a fost prinsă de
Major, aminti de escursiunea, ce acesta a prin alta, sunt laturile fundamentale ale
Serată literară-musicală în Bu­ resculaţî. Toţi prisonierii au fost fă­
făcut’o la Ludovic Kossuth în Turin, ca vieţei omenesc! şi întrunite în o singură
dapesta. Primim următorea invitare: So­ cut! captivi.
delegat din partea oraşului Măcău. Alt mar­ formă fundamentală ne presentă vieţa oem-
cietatea de lectură „Petru Maior are ono- Londra, 20 Aprilie. Prinţul de
u
rea a Vă învita la serata literară-musicală tor spuse, că din timpuri vechi e cunos­ nâsoă în obstract, ca tip invariabil, deose­ Devonshire vorbind erî la un ban­
cut cu Major, dâr n’a schit, că el ar fi de bit de viâţa animalelor, întocmai precum
împreunată cu joc, ce o va arangia în fa­ chet al camerei de comerciu a c^is,
origine, română. Preotul rom.-cat. Koller cele trei proprietăţi cardinale amintite ne
vorul fondului său sub patronatul II. Sale că guvernul va ni sui a strînge mai
D-lui Dr. Alesandru Mocsomji de Fom, Joi dise, că el este amic cu Major şi-l cunosce presintă pe om ca tip invariabil, deosebit tare legăturile, ce unesc coloniile
11
4 Maiti st. n. 1899 în reduta orăşenâscă. ca pe un „patriot esemplar ; „nici n’a de animale. cu Anglia, er spre scopul acesta va
11
l
începutul la orele 7 / săra. Tacsa de in­ sciut pănă acum, că el este Român . In N’a esistat şi nu pote esista viâţă o-
2 întări armata şi marina, pentru-ca
trare de personă 2 fl., de familiă B fl. Da­ asemenea mod au mărturisit şi alţii. Nu­ menâscă absolut fără nici un progres. Prin coloniile şi posesiunile englese se pdtă
mele sunt rugate a se presenta în toiletă mai protonotarul Bakos, ea martor adus cercetările făcute cu deosebire în ultimul fi aperate în tote părţile lumii. Cu
de soirâe său în costum naţional. Ofertele din partea lui Barczân, clise, că el, ce-i drept, deceniu se constată, dice Helwald, că şi tote acestea, Anglia va lua cu zel
marinimose, intrate la adresa cassarului „a auclit dela Barczân Antal, că Major ar cei mai din urmă sălbatici ai Istoriei şi ai parte la conferenţa din Haga, căci
George Breban (IV., Vâmhâz-korut 6., II., fi ţinut la locuinţa sa prelegeri în limba presentului se împărtăşesc pănă la un grad interesele imperiului britanic pretind
5
14.) se primesc cu mulţi mită şi se vor valahă*, dâr nu are scire, ca Major să fi ore-care din bunurile specifice ale omoni­ susţinerea păcii.
ch ta pe cale Ziaristică. agitat contra ideii de stat. Atâta însă to­ mii şi-şi documentâză aparţinerea lor la
:
tuşi mai scie să spună, că Major ar fi es- omenime prin arta, ce-o manifestă în pre­
Program: 1. a) „Sera* de H. Pfeil.
primat odată în scris următorele cuvinte: pararea nutremântului, construirea locuin­
b) „Senin şi furtună eşec. de corul socie­
14
„cine pote să mă oprâscă de a ţine la tra ţelor, facerea de vestminte, arme şi unelte. Nou abonament
tăţii. 2. „Ideal* de G. Coşbuc, declamată
diţiunile mele naţionale şi familiare*. A
de D-ra Eoaterina Mezei 3. a) „Non torno“ Toţi sălbaticii cunosc în grad mai
mai spus, oă el a văcjut la Major un plic
Românce de Tito Mattei. b) „Aria Oscar* mare sâu mai mic arta de-a număra, dau
al unei scrisori adresate în BucurescI pe Gazeta Transilvaniei.
din opera „Un ballo în Masehera* de Verdi. espresiune mişcărilor sentimentale prin rîs,
numele „Blestematul.
c) Doină, cântate de d-şora Virginia Gali. plâns, cântare şi joc; ei au unele forme Cu 1 Aprilie st. v. 1899
In urma acestor mărturisiri, curtea
4. „Educaţia sexului frumos* disertaţiă ţi­ de salutare şi de etichetă. Toţi au un te-
cu juraţi unaoim a achitat pe Major, âr s’a «lescliis nou abonament, la care
nută de d-1 Lazar Tritean, stud. fii. 5. a) saur ore-care de idei superstiţiose, pe cari
pe Barczân l’a declarat vinovat. Tribuna­ invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii
„Aria Violette-i diu opera „Traviata* de le privesc unii scrutători ca pe cele mai
u
lul i-a dictat osindă de una lună inclvisorc foiei nostre.
Verdi. b) Solvejgs-Lied, de Grieg, cântate vechi urme de religiă; toţi cunosc şi eser-
şi 10 fl. amendă.
de d-şâra Valeria Pop. 6. „Tarantelle* op. cită arta răsboiului. In fine ei au un fel Preţul abonamentului:
Din modul, cum a decurs acest pro­ 3
27 de M. Moszkowski, eşec. la fortepian de organisaţiă socială, trăesc în horde şi Pentru Austro-Ungaria:
ces, S9 pote vede destul de clar spiritul
11
de d-şora Olotilda Oltean. 7. a) „Nu plânge , familii, au o căpeteniă, un fel de concept pe un an . . . . . . . . 12 fl.
şovinist şi de-o ne mai pomenită intole­
romanţă de I. Mureşianu. b) Cântece po­ de proprietate şi unele obiceiuri cu privire pe sâse Iun! . . . . . . . 6 „
ranţă naţională, de care sunt cuprinşi as­
porale, cântate de d-şora Valeria Pop. la întâlnirile sexuale si rămasele defunc- pe trei luni . . . . . . . 3 „
»
tăzi Ungurii. Pentru a pută storce achita­ pe o lună . . . . . . . . 1 „
11
8. „Şâua şi ţiganul de Tb. Speranţă, de­ ţilor*.
-
rea lui Majox , toţi martorii s’au silit să
clamată de domnul Aurel Bratu, stud. fii. Starea progresului la una dintre cele Pentru România si străinătate:
oonstate înainte de tote, oă „Major e bun
11
9. a) „Moţul la drum de I. Yidu. b) „Do­ trei direcţiuni, precum şi continuarea lui pe un an ... .
patriot maghiar* şi-l laură în apărare contra
rul instrăinatului* de I. Vidu, eşec. de co­ în vre-una dintr’ensele, e condiţionată de pe sâse luni. . . „20
„învinuirei*. că el ar ţine la neamul seu
rul societăţii. un progres corespunzător al celor-lalte două pe trei luni . . . „10
românesc. Dâcă s’ar fi putut constata con­ direcţiuni şi causâză un progres corăspun- pe o lună . . . . . . „ 3.50
tra lui crima de-a fi Român adevărat, sigur, Abonarea se pote face mai mor
dător în acestea. Acâsta e legea fundamen­
f [Procesul de pressă al unor că n’ar fi scăpat teafăr. tală statică şi dinamică a vieţii omenescl, prin mandate poştale.
renegaţi. întru cât acestă vieţă constă din ordine şi A dministraţiunea.
progres, ca două laturi inseparabile ale ace­
In 19 Aprilie s’a pertraotat înaintea Idei fundamentale în economia luiaşi principiu. )
1
curţii ou juraţi din Oradea mare un pro­
politică. Progresul făcut pănă la un timp de­
ces de pressă forte caracteristic. Rolul prin- $ a § t e a“« f u r ă.
De loan 8ocav iu. vine un factor nou al desvoltărei, care lu­
oi pal în acest proces l’au avut nisce Ro­ cră cu cei de mai ’nainte la continuarea ,,Colonel David baron Urs de Mar*
mâni renegaţi din faimosa comună Măcău, A) Basa şi laturile fundamentale ale vieţei gin a la Solferino şi Lissa . Interesanta
te
omenesc1; constantul şi variabilul, seu ■ progresului viitor. Acest factor este elemen­
ai căreia locuitori români, după cum se şi eminenta conferenţă, ce a ţinut’o d-nul
absolutul şi relativul. tul istoric în evoluţiunea vieţei omenescl,
scie, s’au maghiarisat în timp atât de scurt. colonel c. şi r. Francisc Rieger anul trecut
(th-mare.) el face ca acâsta să varieze în timp şi se
Procesul a fost intentat din causa
ne presinte stări relative diferite după timp. în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu
unui articul, ce s’a publicat astă-vară în b) Cele trei proprietăţi cardinale ome- asupra neuitatului colonel David baron Urs
Piâ-care stare de mai târdiu este un pro­
„Arad âs Videke din Arad. Articulul a nescl, corpul, raţiunea şi limba, constante
u
duct al stării, respective al stărilor de mai de Margina, a apărut acum .şi în limba ro­
fost scris de Barosan Antal, fost notar la în numărul lor de trei, întrunite alcătuesc
’nainte. mână în Tipografia A. Mureşianu, Braşov,
sedxia orfauală din Măcau, der, în urma omul în abstract, omul ca tip genetic in­ într’o broşură cu titlul de mai sus. Cetito­
Afară de variaţiunea în timp obser­
mai multor „neregularităţî* comise în oficiu, variabil, ele formâză limitele constante, rilor noştri le este cunoscută obiectivitatea,
văm, că viâţa omenâscă variâză şi în spa­
■tras în cercetare disciplinară şi suspendat între cari se mişcă vieţa sa pe pământ pri­ ou care d 1 colonel Rieger descrie înaltele
ţiu. Causa fundamentală a acestei varia-
din post. In urma suspendărei, el a publi­ vit ca limită astronomică. N’a esistat şi nu însuşiri şi meritele npperitore, pe cari ne­
ţiunî nu este nici natura genetică a omu­
cat articulul din Gestiune, care era îndreptat esistă om normal lipsit de vre-una dintre uitatul baron Urs şi-le-a câştigat pentru
lui, nici elementul istoric, ci un al treilea
contra cumnatului său Major Miklos, ase­ aceste trei proprietăţi cardinale, cari se des- tron, patriă şi naţiune. Credem deci a se
factor, care constă diu variaţiunea naturei
sor la sedria orfauală. S’au certat adecă voltă în cursul vremii şi pot să varieze în fi făcut un bun serviciu literaturei nâstre
esterne şi pe care-1 putem numi elementul
„şogorii* între sine şi acum au ajuns îna­ timp şi spaţiu, dâr numărul lor nu se în- prin traducerea şi tipărirea îu broşură a
geografic în viâţa omenâscă.
intea curţii cu juraţi, ca să-i împace. mulţesce. acestei conferenţe. La traducere s’a folo­
In articulul incriminat, Barczân, care Intru cât ele se desvoltă, dau naseere (Va urma.) sit terminologia curată militară română.
este „Maghiar g> cco-catolic*, a acusat pe la tipuri omenescl relative, cari în diferite Broşura conţine şi două portrete bine reu­
cumnatul său Major, că a redactat acte timpuri şi locuri representă specia umană, şite ale baronului Urs, unul din anii de
•false, că a comis mai multe ilegalităţi, că ca rasse, seminţii şi naţiuni constătatore mai înainte, când încă era major, âr altul
„pentru a răspândi ideile sale daco româniste din indivicjl mai mult seu mai puţin dife­ Viena, 20 Aprilie. Monarchul a clin timpul mai recent; mai conţine şi o
a dat la casa sa propriă ore de prelegeri in riţi unii de alţii. primit a |î în audienţă pe ambasa­ hartă a Lissei, cum şi ilustraţiunea mor­
u
limba valahă la vre-o 10—15 §colari că Individul este concret, simte şi are dorul rusesc contele Kapnist. mântului eroului nostru. Broşura se pote
}
„pănă acolo a ajuns cu propagarea ideilor trebuinţe diferite, după locul, timpul şi îm­ BucurescJ 20 Aprile. Oiisa con­ procura dela Tipografia „A. Mureşianu*
-daco-române, încât în Măcău, unde cu ooa- prejurările particulare în cari trăesce. Tre­ tinuă. Cu tote silinţele, ce şi le-a ain Braşov. Preţul 40 or. esemplarul (plus
6iunea numărărei poporaţiunei diu 1881 nu­ buinţele îl silesc ca să-şi pună în acţiune dat d. Giani în unire cu d. Eug. 3 or. porto.)
mai trei indivicjl greco-catolicl s’au mărtu­ forţele, proprietăţile sale trupesc! şi sufle- Statescu nu succede a-se forma un
risit, că sunt de limba valahă, în 1891 nu­ tescl: gândesce, speculeză, plănuesce, ho- guvern de concentraţiune liberală. 5c*r Cu numărul ele faţă se
mărul acestora s’a urcat la 53, deşi în acest tăresce şi esecută. Pănă astă-seră încă nimeni n’a fost sist6zd espedarea itfiei celor ce
interval n’a venit din alte părţi măcar un Acţiunea sa e îndreptată asupra natu­ însărcinat în mod oficial cu forma­ nu şi-au re’noit abonamentul.
singur tînăr valah, care se se fi aşeejat în rei esterne şi asupra semenilor săi, supune, rea noului minister.
comună*. A mai fost acusat Major în arti- instrumentâză, cooperâză şi organisâză. Administraţiunea
„Gazetei Transilvaniei
.culul din vorbă, că el ar fi publicat arti- După încetarea unuia seu unora, acţiunea
') VedI relativ la acâstă materiă A.
11
,cuiî în „Tribuna , ca „colaborator intern* o continuă alţii în direcţiunile şi chipul
Compte o. c. p. 64,88,93 silii. In-Lippert
.al acesteia. amintit, der în forme mai mult seu mai o. c.: Introducere. H. Spencer t. I. c. 4 Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
Să nu se credă însă, că Major ar fi puţin schimbate. § 22 ş; m. d. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.