Page 41 - 1899-04

liEDACŢITINEA, „gazeta» i ] flăcare {i.
ese D
AdiMstraţiraea şi Tipografia. AOonamenie pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa marş Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe săse luni
6 fi-, pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe im.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăso
IMS ERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MIHISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următcirele Birouri de ununoluri: Se prenumoră la tbte ofi­
In Viena: M. Duke* Nacbf. ciale poştale din întru şi din
Bnx- Augenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Snhalek. Rudolf Moaşe. 0 Abonamentul pentrn Braşw
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk.
In Budapesta : A. V. Goldber- Admmistraţiunca, Piaţa rrort
aer, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etogit
burg; Marolyl i. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăs«
PREŢUL WSERŢHJNILOR : o 80- luni 5 fl., po troi luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă : Pe nn ar
fi 30 or. timbru pentru o pu- z:il 12 fl., pe 6 Iutii 6 fl., pn trei
blioare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inscrţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 82. Braşov, Liml-Marţî 13 (25) Aprilie.

Goluchowski la Budapesta. Galaţi pe mare în Anglia vor fi tacuzino Vinerî sera la 9 bre la pa Goluchowslci, a sosit Vineri sera la Buda­
mai ieftine, decât prin Porţile-de- lat, Majestatea Sa Regele l’a însăr­ pesta, unde a avut lungi întrevederi cu
Cercurile politice austro-ungare Fier la Viena. cinat cu formarea cabinetului. ministrul-preşedinte Colomau Szell. „Ma-
se ocupă mult de 'călătoria minis­ Firesce, că nici cu acestă oca- Erî, Sâmbătă, la brele 6 săra gyarorszâg» este informatică obiectul dis-
trului de externe conte Goluchowski siune nu s’a putut reţine şovinismul d-i Cantacuzino a avut din nou au­ ousiunilor dintre ei a fost urcarea budge­
la Budapesta, căreia i-se dă o im­ unguresc de a isbucni în felul său. dienţă la M. S. Regele, căruia i-a tului armatei pe anul viitor. „Bud. Hrlp."
portanţă deosebită. Foile şoviniste din Pesta ţipă, că presentat lista noului cabinet, care este informat, că Goluchowski a vorbit cu
S’a c]is, că visita contelui Grolu- Austriaeii ar voi acum să ocupe pen­ a fost primită. Szell despre afacerea taxelor de naviga­
chowski a avut de scop de a,-se con­ tru ei canalul dela Porţile-de-Fier, Etă cum s’a compus noul gu­ ţiune la Porţile de fier, oare a deşteptat
sulta cu miniştrii ungurescî despre că li-ar plăcâ se pbtă trece fără taxă vern: în tbte părţile oposiţiune. Afară de acâsta,
diferite cestiunî la ordinea cjilei, şi prin el, ca să importeze grânele G. Gr. Cantacuzino, preşedinte al ministrul de externe va avă să disoute şi
că cu deosebire a voit ministrul de „valahe" şi să esporteze artioulele consiliului şi ministru de interne. alte afaceri, cari aparţin politicei comer­
esterne se lămurăscă cu guvernul de industriă vienese. Der, 4ic ele, loan Laliovary, ministru de es­ ciale ; între acestea e şi afacerea ocupării
unguresc afacerea taxelor de navi- nu pentru Austria şi Viena, nu pen­ terne. unui teritor în — China. Oficiosa „M. T.
gaţiune la Porţile-de-fier, apoi ces- tru „Valahi" şi Sârbi am cheltuit General Mânu, ministru de fi- Iroda“ cjice, că asupra budgetului armatei,
tiunea expediţiunei în China, cu pri­ noi cele pat.ru-spre-cjece milione cu nance. nu s’a discutat între cei doi miniştri.
vire, la care Francisc Kossuth a regularea Porţilor de-Fier. Cine plă- Nicolae Fleva, ministru de do­
adresat o interpelaţiă ministrului- tesce carnetele acestor milione, dăcă menii.
preşedinte unguresc, şi în fine grava nu Unga.ria? Şi cine să ia folosul Tache Ionescu, ministru de culte Autonomia catolică. Comisiunea
întrebare a urcării budgetului co­ acestei regulărî, dăcă nu Budapesta şi instrucţiune publică. de 27 a Congresului autonomiei catolice a
mun de resboiu. şi Ungaria? „Nu vom renunţa la Du­ C. Disescu, ministru de justiţiă. ţinut Sâmbătă ultima şedinţă, în care s’a
discutat proiectul elaborat &1 comisiunei de
încât pentru mărirea budgetului năre, care înainte de tbte e fluviu Br. Istrati, ministru de lucrări
de resboiu se asigură, că acestă ces.- maghiar. Peste acest fluviu Unga­ publice. 9, supus celei de 27 spre opinare şi hotă-
tiune cade în resortul ministrului riei i-se cuvine egemonia şi Buda­ General I. Laliovary, ministru de rîre. Proiectul a întrunit majoritatea votu­
comun de resboiu şi că numai aces­ pestei primatul. Tocmai acbsta am răsboiu. rilor şi a fost primit ca basă a desbaterei
speciale. Comisiunea de 27 se va întruni
tuia îi revine a trata despre ea cu voit să dobândim prin deschiderea Bucurescî, 28 Aprilie n. Asbră, ârăşl la 1 Maiă.
guvernul unguresc. Probabil, der, Porţilor-de-Fier, şi Viena cea jalusă după reîntorcerea d-lui Cantacuzino
că despre acesta n’a fost vorba în­ şi invidiosă vrb să culegă acum dela palat, s’a adunat o mare mul­
tre d-nii Goluchowski şi Szell, cu fructele muneei şi ale jertfei nbstre; ţime înaintea clubului conservator, „Cabinet negru“ în ministerinl
tbte că nu înţelegem cum s’ar pute, br d-1 Goluchowski se vede, că tot- unde a făcut o manifestaţiune entu-
ca ministrul de esterne al monarchiei dbuna este mai mult conducător de siastă şi ovaţinnî noilor miniştri. de culte.
în convorbirile sale cu ministrul- atacerî valah, decât ministru de es­ Noul ministeriu a depus jură­ Ministrul unguresc de justiţiă a
preşedinte unguresc să nu fi atins terne maghiar,,. mântul acjî diminbţă la 11 bre. Deja dat următorul ordin cătră tbte ju­
de loc o cestiune atât de mare şi In realitate însă nu e vorba în în decursul cjilei de astăcjî se va decătoriile şi procuraturile de prima
însemnată, cum este urcarea chel- acestă afacere de a-se nedreptăţi Un­ face partea cea mai mare din nu­ instanţă:
tuelilor de resboiu cu cjecî de mi- garia, ci numai de-a nu se asupri ce­ mirile de prefecţi şi în celelalte pos­ Cu considerare la §§. 7 şi 8 ai arli-
lione. lelalte state vecine, căci nu numai Aus­ turi administrative superiore. Prefect culului de lege XIV: 1898, ordon, ca plân­
ce
Sigur este însă, că un obiect tria, der nici România, nici Serbia al poliţiei capitalei se cji ) că va fi gerile şi arătările făcute în contra preoţi­
principal al conferenţei d-lui Golu­ nu pot fi învoite cu taxele cele mari numit generalul Algiu. Se cjice, că lor pentru fapte, cari constitue delict
chowski cu a-1 Szell şi cu miniştrii proiectate de guvernul ungar, şi nu după instalarea noului guvern, la moral grav incompatibil ou posiţiunea lor,
ungurescî de comerciu şi de agricul­ credem, că pbte fi favorabil pentru vr’o Miercuri, Regele şi Regina vor său pentru fapte, cari sunt calificate ca
tură, a fost afacerea taxelor dela Ungaria şi comerciul ei să se în­ pleca în străinătate. atitudine contrară statului, judecătoria reg.
Porţile-de-Fier. Cele stabilite în tindă ebrda prea tare. Bucurescî, 24 Aprilie n. Se asi­ său procuratura reg., la care s’a făcut ară­
proiectul de lege presentat camerei In asemeni împrejurări călăto­ gură, că M. S. Regele a promis d-lui tarea, să le comunice imediat şi urgent
ungare cu privire la perceperea aces­ ria contelui Goluchowski are o deo­ Cantacuzino, că îndată ce se va forma dimpreună cu datele, ce le stau la disposi-
tor taxe, au causat în Austria o ade­ sebită importanţă, abstragând chiar guvernul, îi va acorda decretul de ţiune, ministrului de culte şi instrucţiune
vărată agitaţiune protestatore în con­ dela celelalte cestiunî între cari şi disolvare a corpurilor legiuitbre ori publică, — fără considerare, decă pe
tra taxelor prevăcţute în acest pro­ aceea privitore la ocuparea unui când* îl va cere. basa stării faptice, ce formeză obiectul
iect, pe cari Austriaeii le află esor- port în China pe săma Austro-Un- plângerii, respective al arătării, are
bitante şi văd ameninţate prin ele gariei, o acţiune de-o mare însem­ loc seu nu procedura penală. Dispun
interesele traficului austriac şi a so­ nătate economică şi politică, care, Judicatura Curiei în afaceri e- mai departe, ca după ridicarea la valore
lectorale. Comisiunea justiţiară a camerei
cietăţii de navigaţiune austriace în dupăcum s’a calculat, are să coste de drept a sentinţelor aduse pentru orl-ce
deosebi, er printr’asta în genere in­ pe monarchia nostră deja acum la ungare desbate de câte-va cjile proiectul fel de faptă penală, care formeză delict
teresele industriei austriace. început patru milione anual. de lege asupra judicaturei Curiei în afaceri grav moral, său atitudine contrară statului,
electorale. In proiectul original s’au făcut
Din partea guvernului austriac precum şi sentinţele, cari cuprind stabilirea
se obiecteză, că atunci, când Austria modificări însemnate. In urma disposiţiu- pedepsei, judecătoriile regescl să le aşternă
a lăsat numai în sarcina Ungariei Noul guvern român. nilor de pănă acum, restanţierii de dare nu de asemenea nemijlocit d-lui ministru reg.
regularea Porţilor-de-Fier, cu care a puteau să se bucure de dreptul de alegere de culte şi instrucţiune publică.
fost însărcinată monarchia la Con­ După-ce a durat doue-spre-cjece anul viitor, drept, oare de altmintrelea le Ca direcţia contrară statului — apli-
gresul din Berlin, s’a convenit, ca cjile întregi, crisa guvernamentală competea. cându-se de asemenea alinea din urmă a
ministrul de externe să între în în­ s’a terminat Sâmbătă săra. Pactul vestit dintre partide nu făcea § lui 13 din art. de lege XXVI: 1893 —
ţelegere cu guvernul ungar privitor Şeful partidului conservator d-1 amintire şi despre timpul, când să între în este a-se considera orl-ce faptă îndreptată
la taxele, ce vor fi de a-se percepe G. Gr. Cantacuzino a presentat adecă vigbre legea, şi din iniţiativa guvernului în contra ccnstituţiunei statului, caracte­
în urma regulării. Acesta este unul alaltă-sbră lista ministeriului cu a s’a luat în proiect disposiţiunea, ca judica­ rului naţional, unităţii, posiţiuuei lui deo­
din scopurile călătoriei lui Golu­ căruia formare a fost însărcinat, şi tura Curiei să între în valbre îndată după sebite, ori în contra integrităţii sale teri­
chowski, care a dat espresiune în­ M. S. Regele a aprobat’o. Se credea, închiderea dietei, cele-lalte disposiţiunl însă toriale, mai departe în contra aplicării ho-
grijirilor, ce se manifestă şi în sinul că cabinetul va fi compus numai numai cu începutul anului viitor. In chipul tSrîte prin lege a limbei statului, fiă că s’a
guvernului din Viena faţă cu urca­ din fruntaşii partidului conservator. acesta listele electorale valabile pentru întâmplat în localul bisericesc, fiă afară de
rea prea mare a taxelor plănuite. S’a întâmplat insă alt-fel şi a in­ anul viitor, a căror rectificare se face toc­ acela, ori pe teritoriul altui stat prin graiă
Cei din Viena se tem, că decă trat în noua combinaţiă şi domnul mai acum, ar fi fost să se facă pe basa viu, în soris seu prin tipăritură, prin de­
vor fi susţinute aceste taxe, massa N. Fleva, şeful fracţiunei liberal de­ legilor de pănă acum. Ministrul-preşedinte semn, oraţiune bisericescă, său prin alte
cea mare a mărfurilor din România mocrate, care seim, că a fost coo­ Szell ÎDsă s’a învoit, ca şi restanţierii de mijloce.
şi ţările balcanice, şi mai ales a ce­ perat cu conservatorii şi cu juni­ dare sâ fă luaţi deja anul acesta în liste, pe
realelor române, nu va mai fi es- miştii în campania de răsturnare calea conscrierilor suplementare. Urmarea Pentru acjî ne mărginim a în­
portată pe Dunăre, ci numai pe contra guvernului Sturdza. directă a acestei măsuri va fi, că numărul registra observările, ce le face foia
mare, căci deja acum se esportă pe Etă soirile cele mai nouă, ce alegătorilor pe anul viitor se va spori cm ungurescă „Magyarorszâg" la acbstă
mare dela Galaţi 60—70°/ din ce­ le-am primit în decursul cjilei de ierî mai multe mii. ordonanţă a ministrului de justiţiă:
0
realele române. După cum a con­ şi de acjî asupra solutiunei crisei: Ministrul obligă aşa-dâr pe jucjî şi pe
statat şi camera comercială din Bucurescî, 23 Aprilie. In au­ Goluchowski în Budapesta. Mi­ procurori, ca arătările, ce le sosesc în con­
Viena, spesele de transport dela dienţa, ce a avut’o d-1 G, Gr. Can­ nistrul comun de esterne, contele Agenor tra preoţilor, să le eumpănâscă înainte de