Page 42 - 1899-04

Pagina 2. (xAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 82,-1899.

tote diu punct de vedere judecătoresc moral care ar interdice întrebuinţarea colorilor lui dela Berlin din 13 Iulie 1878, care în­ Sporirea armatei austro-ungare.
şi politic. Şi dâcă în împlinirea funcţiunei naţionale, cum nu se interdice nici pune­ sărcinând pe Austro-Ungaria cu distrugerea
rea tricolorului negru-roşu auriu; 3. că ve­
lor de judecători, respective procurori, un obstacolelor dela Porţile-de-fier, prevede în Monarohia austro-ungară vre să-şi spo-
xaţiunile par a fi resultatul unei îndrumări
li-se dă ocasiune la acesta, li-se face obligător alineatul al Il-lea că : „disposiţiunile art. 6 râscâ armata. Soirea despre acâstă sporire,
generale a organelor esecutive diu partea
serviciul politic moral. Poftiţi a înţelege, ce fostului căpitan de nefastă memoriă baron „al tratatului din Londra dela 13 Martie luată deocamdată numai în plan, a adus’o
u
însemnă aceea, când judecătorul este silit "Wolfarth, care nu s’a putut lăpăda de cele „1871, relative la dreptul de-a percepe o taxă foia germană „Hamburger Dachrichtcri , care
a denunţa pe cineva asupra unor învinuiri, mai ridioole tradiţiunî poliţiale, atât de „provisorie pentru a acoperi cheltuelile aces- cjice, că o primesce dela „un militar*.
nedemne pentru o administraţiune lumi­
despre a căror realitate nu şe pote con­ „tor lucrări, sunt menţinute în favorea Urmând esemplul Germaniei — dice
nată, subsemnaţii întrebă pe d-1 president:
vinge, deorece cercetarea lor nu aparţine „Austro-Ungariei*. „H. N.“ — Austro-Ungiria îşi va spori ar­
1. Are el soire despre molestările
cercului lor de influintă. Stabilirea acestor taxe de navigaţiune mata permanentă o’un nou corp, va spori
j aceste? 2. Opri-va el organelor sale repe­
Acesta e o umilire a demnităţii scau­ tarea lor? a stîrnit — precum de altfel era de pre contingentul efectiv şi va Introduce în artileriă
nului judecătoresc şi coruperea spiritului văcjut — protestări şi obiecţiunl atât din tunuri cu tir repede.
Cernăuţi, în 14 Martie 1899.
acestuia, ne mai vorbind, că ordonanţa de- oausa timpului apropiat, în care guvernul Pentru acoperirea acestor pretensiunî
Dr. G. Popovicî, Calinescu, Dr. I.
păşesce chiar şi măsurile vestitei legi des­ ungar doresce să le pună în aplicare, cât ar trebui aprope 100 milidne jl., după alţii
Flondor, T. Flondor, Grigorcea, Onciul,
pre Congruă, că în virtutea §-lui 7 din Mustatza, Dr. Volcinschi, bar. G. Vasilco, şi din causă, că taxele sunt prea ridicate, mai puţin, la tot caşul însă, ca prima rătă
acea lege, dela judecătorii se pote pretinde Dr. Ţurcan. aprope prohibitive, pentru nâvile şi măr­ sunt necesare 20 de milidne fl. Este fapt —
* oontinuă foia germană — că întărirea şi
cel mult, ca sentinţele valabile de pedep­ furile, cari vor trece pe la Porţile-de-fier.
sire, aduse de ele, să le facă cunoscute au­ Duminecă în 16 1. c. a murit în etate Aşa, camera de comerciă din Viena transformarea armatei austro-ungare de
torităţii politice... Şi fiind-că ordonanţa dis­ de 7B ani br. Alexandru Petrino, una din s’a ocupat cu acâstă cestiune şi îngrijată lung timp a arătat un progres prea încet
pune arătarea faţă cu fiă-care preot, fără cele mai însemnate personagii ale Bucovi­ de măsura luată de guvernul austro-ungar, faţă cu pregătirile militare ale celorlalte
considerare la aceea, că primesce ori nu con- nei. Br. Al. Petrino a fost numit la 1859 a înaintat ministerului competinte o pro­ puteri mari militare, ea a şi rămas îndărătul
gruă, spionagiul organisat deja prin organele bărbat de încredere pentru Bucovina în testare în contra perceperei taxelor de na­ celorlalte puteri.
judecătorescî se va estinde asupra întregului consiliul de stat augmentat din Viena şi vigaţiune, insistând mai ales asupra pre- Armata austro-ungară are acjl 15 cor­
corp al preoţhnei din Ungaria, fără deosebire în acâstă calitate a lucrat împreună cu judiţiului enorm, ce s’ar aduce traficului puri, 31 divisiunî infanteriă, 5 divisiunl ca-
de confesiune. episcopul Şaguna, care era bărbat de în­ austriac în genere şi societăţii austriaco de valeriă, 466 batalione infanteriă, 252 com­
Inohipuiţi-vS câte arătări vor sosi la credere pentru Ardeal, şi cu Andreii! Mo- navigaţiune în special, prin stabilirea unor panii cavaleria, 254 baterii, 18 batalione de
ministeriul de culte, la care firesce îşi vor csonyi, care era bărbat de încredere pen­ asemenea taxe, cari nu numai că sunt con­ artileriă pedestră, 15 batalione geniu şi
face raportul lor sistematic şi autorităţile tru Bănat. La 1861 a întrat Petrino pen­ trarii stipulaţiunilor tuturor tratatelor in­ tren, âr sub comandantul din Zara stau 8
administrative. tru prima-oră în viâţa publică politică, ternaţionale, cari au proclamat în mod ab­ batalione şi 1 regiment de artileriă de for-
Ei bine, adevărat este, că pentru îm­ fiind ales deputat al ţării. In 1866 fu ales solut principiul libertăţii navigatiunei pe tărâţă.
plinirea acestui serviciu va trebui să se or- în camera imperială; în 1870 int.râ în mi­ Dunăre, der cari ar ave de resultat slăbirea Armata Germaniei are 25, deja în
ganiseze în ministeriul de culte o secţiune nisteriul Patoeki, ca ministru de agri­ relaţiunilor comerciale dintre România şi proximul viitor 23 corpuri, 43 divisiunl in­
de afaceri deosebită, care nu va fi alt-ceva, cultură. Austro Ungaria. Intr’adevăr, cjice camera fanteriă, în viitor 46 divisiunl cavaleriă,
decât cel mai perfect cabinet negru. înmormântarea ’i-s’a făcut la 20 1. c. de comerciă în protestul seu, cerealele ro­ 625 batalione infanteriă, 465 companii ca­
în mod forte solemn în Cernăuţi, pontifi- mânesc!, din causa scumpetei transportului valeriă, 6 respective 17 despărţăminte de
când Pr. S. Sa episcopul Vladimir de Repta lor pe Dunăre, în loc să apuce acestă cale vânători călări, 494 resp. 574 baterii, 44
Din Bucovina. cu asistenţă. Cântările funebre le-a esecu- pentru a intra în Austro-Ungaria, vor lua batalione de artileriă pedestră şi 23 bata­

(Demonstraţiunî în contra Mitropolitului Arcadie. — tat corul teologilor. Osămintele lui Al. Pe­ calea maritimă, îndreptându-se spre Ger­ lione geniu şi tren.
Interpelarea in causa tricolorului român. — Mortea trino au fost depuse în cripta familiară din mania seu aiurea. * Aşadâr armata germană întrece cu
unui Român distins.) România de-asemenea, în calitatea sa mult pe cea austro ungară. In privinţa ca­
Bu dinţi.
In sînul Românilor din Bucovina este de stat riveran, nu putea să nu facă obiec- valeriei îndoit, a artileriei şi mai mult.
mare nemulţămirea şi indignarea în contra Taxele dela Porţile de fier. ţiunile şi observaţiunile sale în contra apli­ Acest raport stă şi între Austro-Ungaria şi
metropolitului ort. Arcadie Ciupercouicl, care cării intempestive a unor taxe exorbitante, Francia. Armata rusdscă însă e mult mai
prin purtarea sa concesivă în favorea Ru­ Pressa vienesă se ocupă şi se arată cari lovesc în interesele sale economice. puternică, ea constă din: 24 corpuri, 52 di­
şilor s’a făcut odios, şi prin orba sa supu­ îngrijată de proiectul guvernului ungar de-a Guvernul român nu pote admite visiunl infanteriă, 23 divisiunl cavaleriă,
nere dictatelor guvernului local a devenit impune nisce taxe exorbitante, dela 1 aceste taxe, şi în tot caşul va cere, dâcă 836 bataliâne infanteriă, 691 ccmpănii ca­
Maiă viitor, asupra vaselor, cari vor trece valeriă, 548 baterii, 54 batalione de arti­
o plagă pentru biserică şi naţiune. Indig­ ( cum-va n’a făcut’o deja, să se amâne per­
narea s’a dat pe faţă în scene tumultuose pe la Porţile-de-fier. ceperea lor până când, în înţelegere cu leriă pedestră şi 34 batalione geniu şi tren.
Lunia trecută, când slăbănogul metropolit In adevăr, după acest proiect neaş­ celelalte state riverane, se va stabili cât de Dintre celelalte puteri mari armate, singur
n’a mai cutezat să-şi păzâscă residenţâ, ci teptat e vorba, ca cu începerea dela 1 Maia mari vor trebui să fiă aceste drepturi de 7talia stă îndărătul Austro-Ungariei.
a plecat spre Viena. st. n. să se percâpă dela vaporele şi şle­ navigaţiune, cari astfel cum sunt astădî Ce privesce reînoirea unităţii tactice
înainte de plecare, metropolitul s’a purile, „barcaşurile şi orî-ce vas, care stabilite în proiectul guvernului ungar, nu a armatei austro-ungare, acâsta se va res-
dus Duminecă noptea şi sub pază armată transportă persone seu mărfuri*, şi cari ar sunt de natură a favorisa comerciul şi na- trînge la un nou corp de armată XVI din
să visiteze pe baronul Bourguignon, care trece prin întrega, său numai printr’o parte vigaţiunea pe Dunăre. Briinn. Acest corp, la caşul unui răsboiă
aşa se vede, că i-a dat sfatul să părăsâscă din porţiunea regulată a cursului Dunârei- Intr’adevăr, dâcâ s’ar compara taxele, cu Rusia seu Germania, ar fi la îndemână
ţâra. Luni după amiacjl, însoţit de fiică-sa, d e j o s — adecă pe porţiunea cuprinsă în­ ce-şl propune guvernul ungar să percâpă momentan şi în cas de invasiune rusâseă
d-na Casovioî, a şi plecat pe neaşteptate. tre T.-Severin şi Moldova — nisce taxe de dela vasele, cari trec pe la Porţile-de-fier, sâu germană, ar apăra frontiera nordică
Vre-o câţî-va dintre tinerii universitari, aflând navigaţiune, în cari să se cuprindă atât cu taxele, cari se percep actualmente de austro-ungară.
de plecarea subită a lui Arcadie, au eşit taxele cuvenite pentru usul porţiunei din guvernele altor state pentru trecerea vase­ Foia germană vorbesce apoi despre
la gară şi aici l’au primit cu strigăte de Dunăre, care a fost regulată de Austro- lor prin canalele făcute de ele pe distanţe reforma artileriei. Ea dice, că şi Austro-
„pereat*. Demonstraţiunea acâsta a provo­ Ungaria, cât şi taxele pentru pilotagiu. cu mult mai mari, decât canalul dela Por­ Ungaria va trebui să-şî reformeze artileria
şi să-şi provadă armata cu tunuri cu tir re­
cat intervenirea poliţiei şi a detectivilor, Aceste taxe sunt stabilite în modul ţile-de-fier şi ou cheltuell cu mult mai în­
cari erau consignaţl la gară. D-na Caso- următor: semnate decât acesta, s’ar vede cât sunt pede nouă, căci ea dispune de-o invenţiă de
vicl, în zelul său de a-şî apăra părintele, a 1) Pentru vasul, care ar trece pe în­ de disproporţionate cele dintâiîî. tun, care nu produce nici fum, nici sgomot.
provocat — cum spune „Patria* din Cer­ trega distanţă dintre T.-Severin şi Moldova Disproporţia taxelor propuse de Un­ Monarchia va avâ cu 80 baterii mai mult.
năuţi — o scenă regretabilă, oferind pen­ — căci acâstă distanţă este împărţită în garia este cu atât mai puţin justificată, cu îşi va spori şi efectivul permanent.
două secţiuni: dela T.-Severin la Orşova şi
tru moment tabloul uuei păruell, lovind cu cât tractatul din Paris dela 30 Martie 1856, *
dela Orşova la Moldova — se va percepe:
umbrela âmenii dela gară, ceea ce a adus dând comisiunei europene a Dunărei drep­ O fâiă ungurâscâ din Pesta este in­
a) o taxă de 20 filerl (bani) dela fiă-
cu sine legitima apărare a celor atinşi. Po­ tul de-a percepe taxe pentru a acoperi formată, că în ministeriul comun de răs-
care vas, deşert seu încărcat, pentru fiă-
liţia a arestat pe studentul în drept I. cheltuelile, ce s’au făcut pentru înlesnirea boiQ se fac deja pregătiri pentru a cere îu
care tonă calculată după capacitatea în-
Sluşanschi şi l’a reţinut pănă la ora 11 trâgă de încărcare efectuată, sâu după to- navigaţiunei la gurile Dunărei, a formulat delegaţiunl, la tomuă, o sumă esorbitantă.
săra, când fu liberat în urma intervenţiei nagiul arătat în certificatul de capacitate a în mod expres principiul, că aceste taxe Va cere anume 100 milidne pentru introdu­
deputaţilor români. vasului. trebuesc să fiă „fixe şi convenabile* (fxes cerea reformelor militare. Ca primă rată va
b) o taxă de 18 filerl (bani) de fiă-care
Vestea despre arestarea lui Sluşan- et ă’un tauxe convenable). cere un plus de 30 milidne, âr în anii viitori
sută de chilomciri de marfă transportată în
schi şi despre celea întâmplate la gară s’a Tratatele posteriore dela Londra din consecutiv va cere câte o asemenea rată, pănă
vase;
lăţit ca fulgerul prin oraşul întreg, prin 13 Martie 1871 şi dela Berlin din 13 Iulie când se va atinge maximul cu ajutorul că­
O scădere de taxe, de 10 filerl la 6
suburbii, ba chiar şi prin comunele din filerl, pentru suta de kilograme se va face 1878 confiând, cel dintâiti statelor riverane, ruia reforma va fi dusă în deplinire.
apropierea Cernăuţului. Br. de Bourguig­ pentru unele mărfuri anume specificate; âr cel d’al doilea Austro-Uugariei sarcina
non a depeşat îndată poliţiei şi gendarme- 2) Pentru vasul, care ar naviga nu­ de-a executa lucrările dela Porţile-de fier şi Craiova, 8 Aprile st. v. 1899.
riei din Viena, ca să prevină eventualelor mai pe una din cele două secţiuni, în care e dând acesteia dreptul de-a percepe o taxă
împărţită distanţa dintre T.-Severin şi Mol­ — Coresp. part. a „G-az. Trans.“ —
demonstraţiunî, pe cari le-ar face tinerimea asupra năvilor de comerciă, nu au supri­
dova, se va percepe jumătate din taxele
de-acolo la sosirea în gară a metropolitu­ mat disposiţiunile principiului mai sus ară­ O serbare şcolară. Frumose sunt
arătate la punctul 1.
lui fugit. Sunt scutite de plata acestei taxe de tat şi stabilit de tratatul dela Paris, ca momentele, cari ne fac să uităm puţin
* taxele, ce se vor percepe, să fiă fixe şi con­ prosa vieţii de tote cjilele şi să ne înălţăm
navigaţiune : bastimentele de răsboiă în
In şedinţa dela 20 1. c. a dietei, d-1 genere, tote bărcile cu o capacitate mai venabile. în sfere de idei şi simţăminte mai senine.
Dr. GL Popovicî şi soţi a adresat presiden- mică de 1900 q. precum şi remorcherele, Afară de acâsta, guvernul ungar, sta­ Unul din aceste momente ni-l’a sdus în
cari nu ar transporta nici un fel de marfă. bilind taxe şi asupra mărfurilor, se găsesoe anul acesta c}' de 8 Aprile. ţ)i de săr-
ua
tului ţării urmâtorea interpelare în causa
Guvernul ungar se basâză pentru a în contradicere cu disposiţiunile art. 15 ale bătore naţională, serbată cu serviciu reli­
opririi tricolorului naţional românesc:
Numerii 162, 168, 182, 211, 216, 218 percepe aceste taxe de navigaţiune pe dis- tratatului din Paris dela 1856, care dis­ gios şi salve de tunuri în tâtă ţera, 8 Apr.
şi 234 ai diarului „Patria* amintesc mai posiţiunile art. 6 al tratatului dela Londra pune, că nu se va percepe nici o taxă asu­ este pentru liceul „Oarol I* o întreită săr-
multe caşuri concrete, în cari diferiţi lo­ din 13 Martie 1871, în care se recunoscea pra mărfurilor, cari se găsesc pe bordul bătore: aniversarea ilustrului său patron
cuitori români au fost molestaţi şi amenin­ puterilor riverane, cari ar distruge cata­ năvilor; el face să se confunde taxele flu­ şi în acelaşi timp aniversarea nascerii M.
ţaţi din partea organelor puterii esecutive ractele şi Porţile-de-fier, dreptul de-a per­
pentru purtarea tricolorului. viale cu taxele vamale, cu tote că con­ sale Regelui României şi a proclamării
cepe, pănă la stingerea datoriilor, ce se vor gresul dela Viena din 1815 în art. 114 al plebiscitului pentru alegerea sa de domn.
Considerând: 1. că tricolorul este o
parte integrantă a costumului naţional român, face de densele cu aceste lucrări, o taxă actului său a abolit „?es droits a'ăape, De pe la 1890, de când liceul nostru
neoprit de nici o lege; 2. că chiar nefiind asupra nâvilor de comerciu-, el se mai ba- d’echelle ou de reclâcke forcee . primi numele de „Carol I“, astăcjl pentru
u
jUcrul astfel, nu esistă nici un titlu de lege, seză şi pe disposiţiunile art. 57 al tratatu­ („Curier. Fin.“) prima-oră s’a serbat acâstă aniversară