Page 43 - 1899-04
P. 43
Nr. 82.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
-- ——-
N _____
penfcru-oă 8 Aprile cădea altă-dată tot treţinut cu multă îngrijire de guvernul Cbendi cu fiii şi cu fiicele sale Aurelia
dâuna în vacanţa Paştilor, când lipsiau britanic şi care impresionâză în mod fârte măr. Marian, Ana măr. Filimon, Titu
A b o n a m e n t e
elevii şi profesorii. Anul acesta s’a ţinut în plăcut vederea la intrarea în port din par Basiliu. — Fiă-i ţărâna uşoră!
amfiteatrul liceului o frumosă serbare. S’a tea mării Marmara. Terenul a fost acordat la
oficiat un Te Deum de cătră oatechetul li de sultanul Medjid, şi constitue o proprie Gazeta Transilvaniei 6* I ¥ 12 m £ 12.
ceului, părintele Plevianu; d. director a tate inalienabilă. Din causa acestui cimitir
se pot face ori şi când pe timp mai
ţinut un discurs de ocasiune; corul, sub o neînţelegere e la ordinea rjilei. Germania Ce beau domnitorii. Intre domni
îndelungat sen lunare.
conducerea măestrului de musică, d. Mihai- a obţinut concesiă pentru coustruirea por torii Europei, nici unul nu este, care să
lescu, a esecutat mai multe cântece naţio turilor şi a oheiurilor dela Haidar-paşa, Preţul abonamentului: facă parte din vre-o reuniune de tempe-
nale, cari prin frumosul lor succes au deş lucrare îusă, care va atinge şi prejudica Pentru Austro-Ungaria: ranţă, căci tuturora le place să bea, mai
teptat salve de aplause. numitul cimiter, la care Marea Britanie ţine pe un an...................................... 12 fl. mult sâu mai puţin, dâr de beut beau. îm
Tot atât de plăcute şi viu aplaudate ou sfinţeuiă. Din causa asta un protest pe şăse luni.................................. 6 „ păratului Wilhelm al Germaniei îi lasă gura
pe trei luni................................... 3 „ apă după berea de Bavaria. Oând mănâncă,
au fost debitările elevilor. Elevul clasei neaşteptat s’a ridicat de ambasadorul en
pe o lună.......................................1 „
VlII-a, Toncesou George, ni-a povestit o gles la Constantinopol, contra concesiunei. tot-dâuna bea bere de acâsta. Chiar şi la
Pentru România şi străinătate: prânejurile, ce s’au dat cu ocasiunea visi-
alegoriă frumosă, imitată după basmele po
Tefegraf fără sîrmă între Europa
porane şi relativă la Românii de astăcjî, în pe un an........................franci, 40 tei sale în Budapesta, a trebuit să ’i se
şi America. Invenţiunea lui Marcoui va pe sâse luni......................... „ 20
chipuită prin fata de împărat, Ileana, şi la aducă bere din Bavaria. Nu se feresce însă
răsturna acjl mâne întreg sistemul de tele- pe trei luni.......................... „ 10
regele ei, închipuit prin Făt-frumos, csre grafare de pănă acum. Cu ajutorul acestei pe o lună.............................. „ 3.50 nici de vin bun. Esoepţiune face numai
a înfrînat înceroările smeului dela miatjă- faţă ou şampania, pe care nu o sufere pe
invenţii se face posibilă oomunicaţiunea Abonarea f?e pote face mai uşor
nopte de-a răpi fata de împărat şi a alun masa sa, decât numai cu ocasiunea serbă
telegrafică de pe uscat ou corăbiile, cari prin mandate poştale.
gat peste Dunăre pe smeul dela miadă-di. rilor de curte. De mâncat mănâncă Majes-
navighâză pe mare, âr corăbiile între 3ine
Elevul termina frumosul său basm aducând Administraţiunea. tatea sa cât trei-spre-cjece, aşa că e renu
pot să se înţelegă la o distanţă forte mare,
aminte colegilor săi, că. .. datoria tinerelor mit pentru apetitul, ce-1 are, Iubesce însă
făcând să fiă de prisos şi cablul. Acum e
generaţiunî este, de-a continua marea operă mânoările simple şi, când nu are ospeţl,
vorba să se încheiă contract cu o socie
a generaţiunilor trecute şi a celei de acjl, masa lui nu e mai bogată, decât a unui
tate, care va esploata invenţiunea lui Mar- Producţiuni şi petreceri.
care în frunte cu gloriosul Rege a înteme oetăţân de rând în stare mai bunişoră.
coni, dobândind patentă pentru întrâgâ
iat regatul nostru independent. Societatea sodalilor români „Lumina" — La curtea rusiscă este din vechime
linia dintre Europa şi Amerioa.
Elevul clasei a VI, Drăgoescu Vespa- din Braşov învită la producţiunea şi pe în us bucătăria fraucesă. Aici totul este o
sian, a cântat cu viora, cu multă îndemâ „Los von Graz“. Slovenii din Stiria, trecerea colegială, ce se va da Luni a imitaţiune fraucesă. Ţarul Nicolae II trăesce,
nare o doină; âr elevii ol. VII Vasculesou o populaţiă de vre-un milion şi ceva de doua cji de Pasc! în sala Redutei orăşe sărmanul, numai cu vinuri de Bordeaux şi
A. şi Spireanu N. au cântat din gură doine Slavi, fiind centralisaţî cu tote afacerile lor nesc!, începutul la 7 A ore sâra. Intrarea cu şampaniă fraucesă. Alte beuturi spir-
frumose, marşuri, şi Vasculescu a declamat politice în oraşul german-naţionalist Graz de persână 60 cr. Bilete se pot căpăta la d. tuose nu pote suferi. De-altmintrelea el
cu un simţământ şi o dibăcie de artist su şi simţindu-se jigniţi în desvoltarea lor po D. Eremias, la librăria Oiurcu, la Casina duce o viâţă cumpătată, atât în mâncare,
litică şi culturală, au lansat de curând lo
blima alegoriă de Alexandri, „Balcanul şi Română şi sâra la cassă. Ofertele marini cât şi beutură. — Despre regina Angliei s’a
u
zinca „Los von Graz , adecă să ne separăm
Carpatul". mose se primesc cu mulţămită şi se vor afirmat mult, că-i place să ia la măsea cele
de oraşul Graz. Ei cer ca tote afacerile lor
Serbarea se încheia prin imnul regal publica. mai tari beuturi spirtuâse. Dâr gurile rele
şi prin imnul naţional, „Deşteptă-te Ro- politice să fiă centralisate în orăşelul Mar- Program : 1). Etă cjiua triumfală, cor (jic ce vrâu; adevărul e, că şi ea, ca cele
Inrg, în apropierea teritorului etnografic
mâne , ascultate de elevi, profesori şi pu mixt de Humpel, esecutat de Ooi’ul socie mai multe dame englese, înainte de culcare
u
sloven, sperând, că cu chipul acesta vor
blicul asistent în piciore. tăţii. 2). Monolog, declamat de D. Jaliu. ia un pahar de „whisky" sâu „brandy" şi
reuşi a imprima acestui oraş un timbru
După amâcji, elevii sub privigherea 3). Horă, cor mixt de M. Cordoneanu, ese la prânej de asemenea. Alte beuturi spir-
slavonesc. Cum se vede, mişcări de sece
direcţiunii şi a mai multor profesori, şi cu cutat de Corul societăţii. 4). Declamaţiune thâse nu se servesc la masa ei nici în cjiua
siune în t6te părţile, — în Austria.
musica militară în frunte, au făcut escur- de N. Oioflec. Corurile vor fi dirigiate de de Pascî. — împăratul Francisc Iosif pre
siune la câmp, spre podul Jiteanului, şi Metropolit pungăşii. O soire sen- d-1 profes. T. Popovid. In fine se va re- feră berea. De obiceiă consumă bere de
pe sub arborii de acolo au jucat oină, au saţională comunică o foiă budapestană. Un presenta comedia „Norocu ’n casă" prin Muuchen, dâr nu se feresce nici de berea
făcut alergări şi alte eserciţii gimnastice, metropolit austriac, al căruia nume e bine d-nii N. Ardelean, V. Vuşmuc şi d-ra E. uşâră de Viena, precum şi de Pilzen. La
sub conducerea măestrului de gimnastică, cunoscut, a fost pungăşit din partea unui Puffu. — Comedia „Pălăria Ceasornicaru mâucare de obiceib ia un pahar de Bor
S. Georgescu. In seră s’au întors în ordine, agent „patriot" din Budapesta cu 36,000 fi. lui." va fi representată prin d-nii şi d-rele: deaux cu apă minerală. Mai mult nici
cântând cântece naţionale, conduse de mă- Agentul, om de 30 — 35 ani, s’a presentat Cbr, Frunză, M. Roneea, V. Oprea. M. odată. — Beutură predilectă a micului rege
estrul de musică. înainte ou o săptămână la Metropolitul di- Oristolovean, L. Savu, V. Moldovan şi V. al Spaniei încă nu e ounoscută. El trebue
Etă un frumos şi puternic mijloc de cend, oă el este nepotul unui ministru un Ogea. să bea aceea, oe capătă dela mamă-sa. —
*
educaţiune naţională a tinerimei soolare. guresc din Budapesta, care l’a trimis să Loubet, noul preşedinte al republicei fran-
Ce bine ar fi, ddcă el s’&r întrebuinţa pre câră pentru el un împrumut de 36,000 fi. In Madarăş, comit. Sătmarului, ti cese, uresce luxul. Trăesce moderat şi nici
tutindeni şi la tote dilele mari ale istoriei A presentat Metropolitului mai multe scri nerimea română va da o producţiune tea ou ocasiunea prânejurilor festive nu face
nostre, măcar la acelea prevăzute în regu sori şi documente false, aşa că în cele din trală şi petrecere poporală în 1. Maiu st. parada, oare o făcea antecesorul său Faure.
lamentul şcolar ca sărbători naţionale! urmă prelatul i-a dat un chele pe basa că n. 1899. Intrarea 50 cr., pentru fatniliă 1 fl. Acesta soia să trăâscâ mai bine. Când ve
M. S. ruia în cjiua a doua pungaşul a putut se 20 cr. începutul la 4 ore d. m. Se va dea masa încărcată cu mâncări şi beuturi,
ridice suma cerută dela o bancă din Buda represeuta piesa „Mâţa cu clopot", comedia îi salta inima de bucuriă. Din blid totdâuna
pesta. In cele din urmă totuşi i-s’a părut într’un act de Iosif Vulcan. Personele vor el îşi scotea cel dintâih, âr ceilalţi meseni
SOIRILE DTLEI. Metropolitului suspect lucrul şi a făcut în fi represontate prin: Georgiu Zsurzsa, Ana luau ce rămânea. Nu făcea esoepţiune dela
trebare la respectivul ministru, care însă Szilagyi, Ana Terebeşi, Vas. Papp, Teresia acâstă regulă niol când avea la masă os
— 12 (24) Aprilie.
n’avea uicî o cunoscinţă despre t6tă trâba. Oovaciu, Vas. Banc, Dem. Cuc, Dem. peţl princiari. Odată avea lâDgă sine la
Sinodul anual arcliidiecesan gr. or. masă pe archiducesa Wladimir. Preşedin
Atunci a eşit la ivâlă înşelăciunea şi Me Banc, Georgiu Dani. Arangiatorul produc
I. P. S. Sa archiepiscopul şi metropolitul tropolitul a făcut arătare la poliţiă, care ţiunei va fi d-1 Ioan Ciuleanu. tele şi atunci el a fost cel dintâifi. la blid.
Ioan Meţianu a convocat cu data de 8
acum urmăresce pe pungaş, dâr cu puţine * Archiducesa, surprinsă, îl întreba atunci,
Aprilie Sinodul anual archidieoesan în bi
şanse de a-1 putâ prinde. dâcă nu cumva s’a întâplat vre-o greşâlă ?
serica Schimbării la faţă pe cjiua de Du O representaţiune teatrală împreunată — Nu, răspunse Faure, eu vrâu aşa!
mineca Tomii, adecă pe 2B Aprilie v. (7 Opera „Undine". Mâne, Marţi în 25 cu dans va arangia inteligenţa din Hodac- ❖
Maiii n.) 1899. Aprilie n., se va rppresenta de oătră trupa lbăneştî Luni în 1 Maib 1899, în localul Cerşitor milionar. In oraşul Saint-Gil-
Ministrul Wlassics si numirea de de opere germană din loc renumita operă şeolei gr. cat. de-aeolo. Intrarea: 80 cr. les de lângă Bruxela a răposat cjilele acestea
*
„Transilvania". Autorităţile ungures.cl au în 4 acte a lui Albert Lartzing, „Undine", Pentru o familie 1 fl. 20 cr. începutul la un cerşitor bătrân, despre care s’a aflat în
care n’a mai fost dată în Braşov. Jumătate 6 âre p. m.
fost surprinse dilele acestea c’un ordin al urma morţii, că om mai bogat decât el
din venitul acestei representaţiunl este des Venitul curat e destinat pentru în
ministrului Wlassics, îu care sa dispune, nu era în întreg oraşul. Toţi cunosceau pe
tinat în favorul filialei Reuniunei „Crur.ei fiinţarea unei biblioteci poporale în Hodac.
oa în locul titulaturilor de pănă acum, epis bătrânul cerşitor, pe care l’au pomenit în
11
roşie din comit. Braşov. Din incidentul Ospeţii sunt avisaţî la provisiunea proprie.
copul romano-catolic de Alba-Iulia să fiă starea cea mai ticălosă, umblând dela uşă
acesta au promis concursul lor mai mulţi De beutură bună se va îngriji comitetul
numit pe viitor conform titlului din ve la uşă, flămând şi flenduros. Când a fost
membri ai Reuniunei de cântări săsesc! şi arargi ator.
chime cu numirea de „erdelyi ptisp6lc . In bolnav, oraşul i-a dat medicina gratuită.
u
ai societăţii filarmonice. Cu opera „Undine" :
motivare ministrul dice, că în tâte actele Program : 1) Obristos a înv at. 2). Noi Se bănuia, că cerşitorul ar avâ bani, dâr
opera germană îşi va încheia ciclul său de
de numire şi în tote documentele istorice, vrem pământ, de G. Coşbuc, declamată de din partea âmenilor serioşi nu se da uici un
representaţiunl. Atragem atenţiunea publi
episcopul romano-catolio din Alba-Iulia a Victor P. Harşian. 3). Nerodul şi Neguţă oredăment acestei bănuell. După mortea
cului iubitor de musică, făcându-i cunos
fost numit Epis opus Transsylvaniae sâu Tran- torul predat de Traian Veţianu şi Traian sa poliţia a făcut totuşi o perchisiţiă do-
cut, că biletele se pot lua la Casa teatru
ssylvaniensis. — Esistă dâr totuşi Transilva 1 mpu. 4). Ispi! a de G. Coşbuo, deci. de d-şora miciară la umila locuinţă a cerşitorului,
nia, cum o recunâsce indirect chiar minis lui în 6rele obicinuite de peste cji şi sâra Aurelia Teruaveanu. 5) Nu te pot uita, solo, dâr, afară de nisce sdrenţe şi de coji us
la casă.
trul şovinismului maghiar. cântată de d-şora Alesandrina Ternavean. cate de pâne, n’a aflat nimic. Un nepot al
Desideriu Szilagyi — ministru de Trupa italiană de cântăreţi a atras 6). Şaua şi Ţiganul, anecdota de T. Speranţă cerşitorului însă nu s’a mulţumit cu atâta,
interne. In cercurile politice din Pesta se erî seră un public forte număros, aşa că deci. de Zacharie Frandes. 7). Un tutor, ci s’a apucat şi el să scotocâscă prin tâte
eusţ’ne constant scirea, că fostul preşedinte salonul de sticlă dela otelul „Pomul verde" comedie în 2 acte şi un tablou. Persouele unghiurile. Nici nu i-a fost zadarnică os-
al dietei Desideriu Szilagyi va fi înourând era plin. Publicul s’a amusat bine. Repre- vor fi representate priu: Victor Pop Har- tenâla, căci în cuptor găsi un libel de bancă
numit ministru de interne. El va avâ apoi sentaţii se dau în fiă-care sâră. şiauu, Nie. Maro, Zacb. Frandes, Polu E- ascuns în cenuşă. Libelul era scris pe nu
manuel, d-şorele: Silvia, Alesandrina şi
ohiămarea de-a duce în deplinire reforma A IV-a loterie de clasă reg-uugară mele bătrânului cerşitor, care avea depuşi
administraţiei. priv. Atragem atenţiunea asupra anunţului Aurelia Ternaveanu. la o bancă din Bruxela o jumătate milion
Cimiterul soldaţilor englesî c.ăcluţî de franci. Nepotul, care şi el a fost pănă
Domnilor Szanto & Comp. din Budapeşta,
la Crimea. Aceia, cari au visitat Constanti- de pe pâg. 4. Norocul a favorisat acâstă NECROLOG. Demetriu Perţia ase acum cerşitor, presentâud libelul la ban
nopolul, cunoso cimiterul engles dela Hai- firmă, de ore ce câştigurile cele mai multe sor la sedria orfanală a comitatălui Terna- că, numai decât ridică suma depusă.
larpaşa, situat aprope de gara drumului la tragerea din urmă, au eşit la losurile vei mari, după îndelungate suferinţe a ră
de fer german. Acest cimiter istoric, unde cumpărate dela acâstă firmă, care este re posat în Sighişora în 22 Aprilie n. fiind
au fost îngropaţi soldaţii englesî morţi în cunoscută ca solidă şi pe clienţi îi servejsce în etate de 62 ani şi al 30 lea al căsăto Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
răsboiul Crimeei, este un parc frumos, în cu aourateţă. riei. ’L jâlesee întristat a-i soţiă Ana născ. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
