Page 45 - 1899-04
P. 45
REDACŢItCSEA, „&azeta“ iese în Mcare ţi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
3EAŞOV, piaţa marş Nr. 30. Po un an 12 fi-, pe sAse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate na N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şl străinătate:
na se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şâse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiHISTRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
următdrolo Birouri de aminolurl: Se pronumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukas Haohf. oiele poştale din întru şi din
«Shx. Augonfald &Emorioh Laaner. afară şi la d-nii colectori.
Hsinrloh Sohalok. Rudolf Hos3B. Abonamentul pentru Braţa
A. Oppellks Nachf. Anton Oppsllk.
InBndapoota: A. V. Qoldhor- Adtmnistraţiunea, Piaţa mart
gar, Eksteln Barnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etsşit
bnrg- Marolyl i. I.lobmann. I.: re un an 10 fl., pe şist
PREŢUL mSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond po o coldnă 6 or. LXII. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu A^rir 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trc-i
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cfit şi insorţiunilo
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 83. Braşov, Miercuri 14 (28) Aprilie. 1899.
Era denunciaţiunilor. festă o purtare contrară statului, şi cu devisa mult bucinată a ministru germană. Oratorul declară, că stimezâ drep
din causa acâsta a fost pedepsit prin lui preşedinte. Evident, că ordo turile Germanilor, le recunosce cultura şi
Par’ ca anume ar fi voit Pro- sentinţa judecătoriei penale, seu pe nanţa calcă §. 7 al legei Congruei munca civilisatorică, dâr nu pote admite,
vedinţa, ca tocmai în momentele cale disciplinară . din 1898. Ba mai mult, vatămă prin ca poporul român să încâpă învăţământul
44
decisive, când preoţim ea ndstră stă Am mai vorbit la timpul său cipiul legei fundamentale, prin care în limba germană, să înyeţe a ceti şi scrie
înaintea întrebării, ce atitudine se despre acest paragraf şi despre ur se stabilesce puterea judecătorâscă nemţesce, când nu scie o bobă nemţâscă.
ia faţă cu legea privitore la între mările fatale, ce va trebui să le aibă. în stat, căci calcă garanţa funcţio Acest metod deteriorâză şi nimicesce învă
girea venitelor preoţesc!, se trimită Dâr după ce a devenit lege, nu ar fi nării ei independente punându-o în ţământul naţional.
un fulger, care străbătând întunere- surprins pe nimeni, că puterea ese- serviciul autorităţii politice. D-l arebimandrit E. Ciunti fleac vor
cul nopţii se lumineze de-odată totă cutivă ia măsuri pentru a-1 duce în Când am vecjut, că ministrul bind de cultivarea limbei române, accen-
împrejurimea, ca ochiul călătorului deplinire. Ce vedem însă în ordo Wlassics întră în noul cabinet, am tuâză dorul Românilor de a nu sta în pri
se vadă prăpastia, ce se deschide nanţa din cestiune? Ea nu se măr- sciut cum stăm cu „adevăratul libe vinţa acesta mai jos decât Rutenii. Din
44
înaintea lui şi se-şî cunoscă calea, pe ginesce a cere dela judecătoriile de ralism proclamat de şeful luişin’a tote părţile se accentuâză necesitatea, ca
care trebue se apuce, ca se scape cerc investite cu jurisdicţiune penală mai fost de lipsă să ne asigure mi poporaţiunei să ’i-se dea posibilitatea de a
cu osele întregi. să raporteze ministrului de culte şi nistrul de finance Lukacs, că în po se pute înţelege cu autorităţile publice. E
Acâstă fulgerătură a venit de instrucţiune publică, fără amânare, litica de naţionalitate guvernul actual necesar deci, ca deja în scolele medii să
astă-dată dela ministrul unguresc al orî-ce sentinţă ori decisiune luată va păşi în urmele guvernului Banffy. fiă obligâtore învăţarea limbilor ţării. Des-
dreptăţii, în forma unei ordonanţe, contra vre-unui preot şi ajunsă în vi- Ordonanţa din cestiune ne arată voltarea puterilor intelectuale ale poporu
ce a dat’o fără îndoelă la cererea şi gore, ci pretinde, ca tote denuncia- însă ceva mai mult: Wlassics din lui este o cestiune ideală a tuturor popâ-
insistenţa ministrului unguresc jal în ţiunile şi plângerile, ce se vor adresa „noua eră a întrecut pe Banffy din relor. Cine admite sugrumarea poporului
44
văţământului şi al cultelor şi care de cătră orî şi cine acelor organe era vechiă, căci ceea ce a pretins său, nu e numai renegat, ci şi un trădător
ordonanţă Introduce era denuncia justiţiare, să se comunice imediat el dela ministrul de justiţiă şi i-a acor al patriei. Cinci sferturi de secol a supt
11
ţiunilor ex officio asupra purtării mo dimpreună cu „datele ce le vor ave dat ecesta în ordonanţa sa; este su poporul cultură germană, şi nu s’a întărit
rale şi politice a preoţilor şi formâză la disposiţiă, ministrului de culte,— perlativul măsurilor de prigonire ale cine scie ce. Lăs&ţi-l să se desvolte în spi
cea mai amară satiră faţă cu noul şi încă fără de-a mai ţină semă, şovinismnlui dominant. ritul său, căci tote miseriile, ce se văd în
regim poreclit al legei, al dreptului dâcă acele denunţări şi plângeri pot ţâra acâsta, ne îndâmnă să insistăm din
şi al dreptăţii. forma ori nu basa pentru o proce tote puterile pe lângă învăţământul na
u
Cei ce au crecjut, că dâră— doră dură penală. Din Austria. „Narodni Listy scrie ţional.
se va găsi o uşiţă ca esecutării arti- Disposiţiă acesta deschide por într’unul din numerii săi din urmă, că ju In şedinţa de Vineri au vorbit d-nii
culului de lege 14 din 1898 asupra ţile tuturor imboldurilor rele ale decând după cele mai bune semne, legea Dr. I. de Volcinschi în oestiunea scâlelor,
de limbă în Austria se va regula totuşi cu
congruei să i-se potă da o astfel de urei şi invidiei personale, ale pati- Dr. I. cav. de I londor a interpelat pe pre-
ajutorul §-lui 14. Foia cehă comunică tot
soluţiune, încât să fiă ajutat şi lipsei mei de partid şi de rassă, şi intro sidentul ţării în oestiunea insultei faptice,
celei mari, în care trăesce o parte duce un regim al denunciaţiunilor odată principiile fundamentale, ce le-ar cu la care a fost espus studentul în drept E.
însemnată a preoţimei nostre, şi să în massă, ca şi care mai îngrozitor prinde legea de limbă provisoriă, şi cjice Şluşanscbi din partea organelor siguranţei
între altele: că guvernul peste tot nu are
pătă rămâne şi preotul preot, cum nu s’a pomenit nici în statele cele publice, când a fost deţinut după demons-
dreptul să dea o lege de limbă pe basa
cere rânduiala bisericei, ca să fiă mai despotice. Căci să ne închipuim traţiunea dela gară în contra metropolitu-
credinciosul şi devotatul ei servitor numai, ce se p6te nasce din acel §-lui 14; că parlamentul vienes nicl-odată lui Arcadie; Miron M. Calinescu a constatat
şi să-şî potă împlini şi mai departe ordin, când se vor pune în mişcare uu pote fi îndreptăţit a derima asupra unei de asemenea regres pe terenul învăţămân
apostolica chiămare în sînul credin acele denunciaţiunî din causa aşa legi de limbă generale. De încheiere dice: tului ; br. G. Vasilco în cestiune personală.
Dâcă planul este într’adevăr acela, care
cioşilor, pentru care gata trebue să numitei „atitudine contrară statu A luat apoi cuvântul
fiă întotdeuna a-şî da şi sufletul—cei lui , ne mai vorbind de arătările se vestesce, el ar vătăma §-ul 19 din legea D-uul Dr. George JPopovicî. Citând
41
ce au crecjut acâsta pot să vadă acum făcute asupra delictelor morale, pen fundamentală de stat, căci el nu cetesce sentinţa unui străin, dâr versat în materiă
totă [realitatea, cum le rînjesce de hî- tru cari singurul for competent dis egala îndreptăţire, ci numsi reciprocitatea, despre învăţământul în Buoovina, ţine să
dos. Pot^să vadă şi să se convingă din ciplinar este biserica, er nu guver er şi acesta inperfect, spre paguba directă constate, că pentru starea miseră, în care
amintita ordonanţă ministerială, că nul, căruia legea ’i permite în pri a poporului cehie. se află culturalicesce poporul nostru, la
în realitate nu se tractâză de ajuto vinţa acâsta o ingerinţă atât de nici un cas nu pote fi făcut poporul res
rarea lor şi de înaintarea marilor fatala. Din Bucovina. ponsabil, căci cel mai mare adversar al
scopuri ale bisericelor, ci e vorba Ministrul de justiţiă a aflat de poporului trebue să recunâsoă, că poporul
numai de aceea, ca prin ajutorele, bine a reîmprospăta organelor justi (Desbatere şcolară în dietă.) român are cel puţin atâta inteligenţă şi
ce se vor da din visteria statului ţiare definiţiunea, ce o dă legea dela De câte-va cjile dieta Bucovinei este sete de cultură, ca poporul din AlpI. Dâcă
preoţilor în mod personal, aceştia 1898 aşa cjisei „direcţiuni contrare teatrul unor lupte meri pe tema şcolară. cu tote acestea este înapoiat în cultură po
44
să fiă supuşi trupesce şi sufletesce statului . Acolo se califică ca duş Discusiunile pe acâstă temă sunt forte porul, nu el portă vina, oi sistemul, care
altui for şi altei discipline străine măni ă în contra statului între altele agitate. este ostil intereselor culturale ale popora
de biserică, care din slujitorul sme şi „orî-ce faptă comisă prin graiu, In şedinţa de Joi a dietei au vorbit ţiunei. După acâsta caracterisâză oratorul
rit al altarului, din pacînicul şi de orî prin scris în contra caracterului câţ.I-va oratori români aducând argumente în proposiţii lapidare şi cu fapte notorice,
44
votatul propovăduitor aljjubirei creş naţional al statului şi orî-ce faptă puternice în contra politicei guvernului pe cum întregul sistem lucrâză într’acolo, a
tine, din păstorul credincios al tur îndreptată „în contra aplicării lim- acest teren. reţinâ ou forţa poporul în desvoltarea sa
44
mei sale, să facă o uneltă a stăpâ bei statului determinată în lege . D-nul br. George Vasilco, luând cu şi ca acâstă procedere să aibă la aparenţă
nirii lumescî, un agent pasionat al Să ne cugetăm, ce teren larg vântul în numele clubului român, drept în un motiv, arată, cum birocraţia a oreat
agitaţiunilor vremelnice ale politicei nu se oferă denunciaţiunilor de tot ceput cita o vorbă a împărătesei Maria fantomul iredentismului. Mai departe arată,
militante de rassă. felul şi numai pe basa acesta. Der Teresia, că „şcola nu e politică", şi indica oă dâcă totuşi poporul nostru face pro
Ordonanţa ministrului de justi- nu voim să discutăm aici relele dicând, că marea împărătosă nu s’a gândit grese culturale, apoi aoâsta nu este meri
ţiă, pe care am publicat’o în numă eiecte posibile ale legilor, ci voim vr’odată, că cestiunile şcolare vor deveni tul politicei şcolare, ci este un progres fă
rul de iert, de care voim să vorbim, să arătăm numai cât de mult se în- eminamente cestiunl politice în ţărişâra, cut chiar în butul tendinţelor actualului
e scurtă, dâr ea cuprinde totuşi tâte răutăţesce situaţiunea preoţimei în care s'a alăturat monarchiei tocmai sub stă sistem.
aberaţiunile politicei nenorocite, care faţa unor disposiţiunî, carî introduc pânirea ei. Viâţa tuturor partidelor — con Trece apoi la tendinţele de slavisare
tinde cu tot-adinsul de a face din în biserică inchisiţiunea statului şi vol- tinua oratorul — culminâză în Bucovina citând caşul Ieremijczuk la universitate,
cetăţenii conscii de demnitatea lor, nieia puterii politienescî a lui. Şi ce în afacerile şcolare şi se pote cjice, că şcola subvenţionarea Ruşilor tineri şi numerose
de dreptul şi de chiămarea lor faţă cu este mai agravaut, acele măsuri po este focul&rul vieţii naţionale şi politice. caşuri din şeolele poporale. In fine apos-
biserica şi nâmul căruia aparţin şi liţienesc! se estind asupra întregei Arată, că în Bucovina nu s’au realisat pos trofâză pe Germani, cari protegâză astădl
cu patria lor, nisce instrumente vile preoţimî fără privire la aceea, decă tulatele şcolare cuprinse în legi. Dâcă plân slavisarea, arătând, că singurul sprijin şi
ale puterii de stat. primesce orî nu ajutbre dela stat. gerile Polonilor în direcţiunea şcolară sunt ajutor al Germanilor în contra slavisării
Amintita lege dela 1898 dis In ce situaţiune va ajunge însă îndreptăţite, atunci mult mai grave şi mai sunt Românii, şi dâcă Germanii dau mână
pune în paragraf 7, că nu va pute preotul atunci când va mai recurge îndreptăţite sunt plângerile Românilor. Sco- de ajutor tendinţelor de slavisare, taie
fi împărtăşit din ajutorul de stat şi la ajutorul statului şi va mai lele Bucovinei nu sunt menite să crâscă orânga de sub ei înşi-şî, căci numai atâta
pentru întregirea venitului său şi, atârna şi materialicesce dela guvern? Galiţiei cetăţeni, fiind-că Galiţia are de vreme vor fi Germani în Bucovina, câtă vreme
decă a fost împărtăşit, pierde ajuto Acâsta ş’o pote fie-care închi unde se îngriji pentru ai săi. Critică Românii vor ave rolul conducător. Ou căderea
rul „acel preot, care se face culpa pui. Nu va înţelege însă nimeni cum şcola poporală şi cjice, că ea nu corăspunde Românilor nu mai are reson de esistenţă
bil de vr’un delict grav moral ne se pote uni un ordin atât de volnic nici scopului, nici chemării sale. Causa tu nici autonomia Bucovinei şi nimic nu mai
demn de posiţia sa, seu care mani şi făţiş ilegal, ca cel din cestiune, turor relelor este abusul, ce se face cu limba îndreptăţesce esistenţă separată a Bucovi-
