Page 46 - 1899-04

Pagina 2. DAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 83.—1899.

nei. Mortea nostră este şi mortea vostră! întregi, mai ales pieptul şi capul. Pe cea­ rut de acasă. Atunci se împacă cu starea
Frâugeţi-ne puterea şi ridicaţi pe Ruşi şi laltă parte a sarcofagului sunt sculptate în lucrului şi prin acâsta căsătoria de probă
veţi peri ou noi dimpreună în nămolul ru­ — 13 (25) Aprilie. piatră numeriie romane I şi V. In sarco­ dobânriesce aprobarea părinţilor. Acest o-
sismului. fag însu-şl se află un schelet de om. In­ biceiă, care în acele părţi numai de cinci
-j- Alexandru Filip. Din Abrud so-
Desbaterea din şedinţa de Sâmbătă a sesce soirea tristă despre încetarea din teresanta descoperire va fi trimisă Museu- ani s. început a-se încuiba în popor, după
fost tot atât de importantă. viâţă a advocatului Alesandru Filip, unul lui din Pesta. spusele amintitului învăţător, s’a generali-
dintre fruntaşii români din Munţii apuseni, Monarchul în Godollo. Din Viena sat atât de mult, încât căsătoriile legiuite
care a luat parte la tote întrunirile nostre se anunţă, că probabil Sâmbăta viitore, au început a deveni adevăraţi corbi albi
Revista externa. naţionale şi era totdâuna în şirurile celor Maj. Sa monarchul va merge la Godollo, în p ă i ţ l e apusene ale comitatului Co-
dintâiă, când se traota de-a contri­ unde va petrece timp de trei săptămâni şi şioenei.
j Francia, Germanici şi Rusia.
bui pentru scopuri filantropice şi naţio­ în 21 Maia se va reîntoree la Viena, ca să In comitatul Badea căsătoriile de
Foile rusesc! scriu de un timp încoce cu
nale. Alesandru Filip a fost unul dintre fiă de faţă la festivităţile desvălirii statuai probă sunt şi mai răspândite. Preotul Dr.
mare surprindere, că raporturile dintre
principalii îutemeiătorl ai Societăţii de mine equestre a archiducelui Albrecht. Stefau Tumbasz atribue causa acestor imo­
Francia şi Germania s’au îmbunătăţit esen­
14
„Concordia din Abrud, care a realisat fru- ralităţi articulului de lege XL diu 1868,
u
ţial în timpul din urmă. Novoie Vrem;a
r mose câştiguri. Răsposatul a fost şi mem­ Ruşii în Palestina. De când împă­ prin care celor obligaţi la servioiu militar
cjice, că Germania umblă atât de mult după ratul Germaniei a făcut călătoria lui în li-se impune şă-şî. cârâ concesiune spre a-se
bru în direcţiunea societăţii „Tipografia",
amiciţia Franoiei, încât folosesce orl-oe Palestina, tote naţiunile şi confesiunile şi-au putâ însura. Pentru a scăpa de sarcina a-
14
care editâză „Tribuna . Aflăm, că înmor­
mijlooe, cari ar pută să amelioreze acele pus de gând să-şi întărâscă influenţa lor în cestor formalităţi, împreunate şi cu ore-
mântarea va fi mâne, MercurI, în 26 Apri­
raporturi. Germania şi-a câştigat în Paris pământul sfânt. Ruşii îndeosebi vor să aden- cari cheltuelî, Şocaţii din Baclca au intro­
lie n. în Abrud. Adresăm condolenţele nos­
câte va personagii politice şi câte-va cjiare câscă pe viitor mai tm-e rădăcinile influenţei dus căsătoriile de probă, cari se fac pe
tre profunde soţiei şi familiei răposatului.
influente, cu al căror ajutor face reclam lor in Palestina. Organul, prin care ţin să faţă şi cu mari ceremonii. Se fac jmegătirl
pentru împăcarea Francesilor cu Germanii. Păpuşi în costum românesc. Ce­ esecute acest plan al lor, este „Societatea pentru nuntă, întocmai ca şi cum s’ar
44
44
Poporul frances însă întâmpină cu răcâlă tim în „Patria din Cernăuţi: Publicul cer- ortodoxă din Palestina . Societatea acâsta
tracta de-o căsătoriă legală, âr în dina,
şi neîncredere tendinţele acestea, deşi ves­ năuţean este de câte-va cjdo plăcut sur­ lucrâză de ani mulţi cu succes, ca să con­ când fata e dusă la casa feciorului, rude­
titorii necesităţii împăcării argumentâză cu prins prin o esposiţiă mică de păpuşi în solideze prin instituţiunl umanitare şi cul­
niile în haine de sărbătore o însoţesc în
aceea, că şi Rusia doresce amiciţia franco- costum românesc. O afluenţă imensă de turale posiţiunea ortodoxilor ruşi în Pa­ trăsuri, traversând stradele de-alungul în
germană. „Novoie Wremia“ observă, că privitori se aglomerâză la vitrina d-lui Bal- lestina. Pănă acum acâstă Societate are sunetul musicei. Urmâză apoi nunta, care
omeni de încredere germani cutrieră t6te ter din strada principală, spre a admira acolo numărose case de peregrini şi alte
durâză 2 — 3 cjile, adecă pănă când se go-
părţile Franoiei vestind, că încercările de grupa frumâsă de păpuşi, cari represintă case, unde se pot adăposti de odată 1200 lesce butoiul. Amintitul preot spune, că
pace 3unt sprijinite de Rusia, cu t6te-că portul din tote părţile Buoovinei, ba chiar de persone ; are 64 şcole cu 7000 copii; dupăce tote încercările lui de a stîrpi
acâsta este departe de adevăr, deore-ce şi din Moldova. Oostumurile drăgălaşe, ar are un spital, unde cj.ilnic se împărtăşesc acest obiceiă au rămas fără resultat, s’a
Rusia n’are nici o causă a lua o ast-fel de tistic lucrate, oferă un aspect răpitor şi 300 de indivicjl cu ajutore medicale. Socie­ adresat cu o petiţ’ă cătră vice-şpanul, ru-
posiţiă. In fine foia rusâscă esprimă spe­ sunt lucrate de zelâsa nostră naţionalistă tatea are un venit curat anual de 450,000 gându-1 să sisteze aceste scandalose nunţi,
ranţa, că poporul frances va recunâsce în Sofia Stefanovici. Esposiţiă acesta mică are ruble, din oare anul trecut a împărţit prin­ prin cari naseerile nelegiuite au luat atât
viitor cât de mult amiciţia lui cu Germa­ scopul de a popularisa cât se pote de mult tre ortodoxl 300,000. de mari dimensiuni. Vice-şpanul însă a
nia periclitâză tote folosele numărose ce pitorescul nostru costum naţional, recuno­ răspnns, că nu pote împlini dorinţa preo­
Tulburările studenţesc! din Rusia.
i-le garantâzâ Franoiei posiţia ei actuală scut pănă şi de străini ca cel mai original
Din Kiew se anunţă, că mişcările studen­ tului din cestiune, deore-ce nu-i stă în pu­
internaţională. şi unic în felul său. Intru cât am aflat, o tere de-a împedeca ceremoniile nunţilor. Au
ţesc! de acolo inspiră îngrijiri mult mai
firmă renumită din Vienas’a interesat deja fost caşuri, (jice preotul, când băieţi abia
Frietiniă ancjlo-italiană. Regele în direcţiunea acâsta şi încurând va face mari, decât cele din Petersburg. In Kiew
Italiei, care în călătoria lui din Sardinia a e vorba despre o adevărată revoluţia, faţă de 17 ani şi-au câştigat neveste pe acâstă
mari comande spre a-le lifera în întrâga cale.
fost primit pretutindeni cu mare însufleţire, cu care autorităţile se dovedesc incapabile.
lume. După informaţiunile, ce le avem, se Şi printre Românii din Bănat sunt îu
fu sărbătorit la 22 1. c. de cătră Englesî. Guvernatorul s’a văcjut silit a cere pe sâma
vor lucra mai multe costumurl şi pentru us căsătoriile de probă. In cestiunea acâsta
In Golfo degli Arând s’a presentat înaintea poliţiei ajutorul armatei. In urma acâsta
esposiţiă din Paris din 1900. Câte-va din 44
lui escadra englesă, cu care ocasiune mu- studenţii au trimis o deputaţiă la guver­ vedem publicaţi în „Budapesti Hirlap o
păpuşi sunt deja vândute.
sica italiană a cântat imnul engles, âr mu- nator şi i au promis, că turburările vor în serie de articulî, subscrişl de Dr. Siegescu
Jozsef, care cu avântul puţin potrivit al
sica englesă imnul italian. Regele a ţinut Societatea Academia română din ceta, îndată ce armata va fi retrasă. Gu­
unui romanţier descrie, cum se fac căsăto­
revistă asupra escadrei englese, după-oare Berlin, dorind a-şl lărgi orisontul activi­ vernatorul a cedat rugării, dâr înzadar.
riile de probă între Românii din Bănat.
a participat la dejunul ce s’a dat pe va­ tăţii sale şi afară de principiul de cero Mişcarea a durat mai departe: ferestrile
El elice, că în fiă care comună din Bănat
u
porul engles Majsstic . Aici almiralul en­ format pentru încuragiare la studii prin caselor au fost sparte, galantarele prăvă­
r
gles Ravson a primit pe regele Umberto în întruniri şi conferinţe săptămânale, a aran- liilor devastate şi în urmă s’au produs se află câte-o babă bătrână, numită „vrăji-
tore , cari mijlocesce căsătoriile de probă.
44
sunetul musicei şi în bubuit de tunuri. La giat la 5 (17) Aprilie a. c. la Hotel-Cen- ciocniri sângerose. In urma acâsta armata
Acestea sunt, dice, adevăratele urzitore ale
toastul ce l’a ridicat în onârea sa admii’a- tral din Berlin o serată literară musicală, a fost consignată din nou şi după lupte
lul Ravson, Umberto a răspuns, că Italia a care a fost onorată de presenţa însu-şî a esarcebate au fost arestaţi 400 de studenţi. căsătoriilor de probă. Amintesce mai multe
văcjut tot-deuna bucuros fâlfăind drapelul ministrului român de-acolo. Programul bo­ Peste tot se observă, că studenţii din pro­ caşuri, ce spune, că le ounosce din propria
esperienţă, susţinând, că demoralisaţia s’a
engles lângă drapelul italian, ca semn al gat, cu care au luat parte pe lângă mem­ vincia sunt mult mai înverşunaţi decât cei
înrădăcinat atât de mult în popor, îucât
păcii şi sentimentelor intime de sinceră brii coloniei române, cum: D-na Grigoro- din Petersburg.
tineri de câte 17—18 ani se simt nenoro­
prietiniă, apoi goli paharul în sănătatea vitza, d-ra Stânescu, d-nii Jiteanu, Gorsky,
Flori scumpe. La Anvers a avut loc ciţi, dâcă pănă la acea etate n’au avut încă
reginei Victoria, a armatei şi marinei en­ Hosipeanu, şi câţl-va artişti musicall filo-
o esposiţiă de flori. Au fost premiate or- nici o nevastă. Din causa acesta tînăra ge-
glese. După amiacll regele a dat un prâncj români dinafară, a fost esecutal de minune
ohidele. Mult s’a admirat orchidea numită neraţiă e în mare decadenţă trupâscă şi
44
pe vaporul „Savoya la care a invitat pe luând la urmă caracterul unei petreceri ro­
„Odontoglossus . Un amator a vrut să progenitura ca vai de ea.
44
admiralul engles şi întreg corpul ofiţeresc mâne adevărat familiare şi suntem obligaţi
cumpere trei exemplare dintr’ânsa, oferind „Instituţia căsătoriilor de probă, dice,
al escadrei englese. să o spunem, că întrâga reuşită a acestei
100,000 lei. Oferta a fost respinsă, ca insu­ ameninţă cu nimicire poporul român din
frumose întruniri sociale a Românilor în
Mişcarea în Macedonia. Din Bel­ ficientă. Bănat. Datele statistice dau probe, că si­
mediul rigid al vieţei dilnice din Berlin,
grad se anunţă, că situaţiunea în Macedo­ tuaţia e ne mai tolerabilă. Numărul celor
se datoresce neobositului zel al preşedin­
nia devine pe c}i ce merge tot mai seriosă. obligaţi la miliţiă e an de an mai mic,
telui societăţii, d-lui prof. dr. Grigorovitza. Căsetorii de probă.
Agentul diplomatic sârbesc din Constanti- aşa că nu va trece mult timp pănă când
nopol a adresat Pârtei o notă, cu provoca­ Mobilisare de probă. „N. W. Tag- Vorbind despre căsătorii de probă, înse-şî cercurile militare vor face primii
44
rea să facă ordine în vilaetul Kosovo şi în blatt are soirea, că ministeriul de răsboiă cetitorii vor crede, pâte, că se tractâză de paşi pentru curmarea acestor stări de lu­
44
Macedonia peste tot, căci pentru urmări a hotârît să se facă în curând o mobilisare anumite obiceiuri escentrice din cine scie cruri .
numai Turcia pâte fi responsabilă. Nota de probă cu câte-va regimente. Dela ocu­ ce ţâră depărtată şi sălbatică. Lucrul însă Stăm aşa dâră în faţa unui pericul,
avertisâză serios Porta la periculele ce sunt parea Bosniei şi Herţegovinei, ministerul nu este aşa. Imoralul obiceiâ al căsătorii­ faţă cu car6 autorităţile politice n’au în­
în ajun de-a isbuoni, şi pretinde observarea de răsboiă n’a avut prilej de-a face eser- lor de probă esistă şi încă în dimensiuni treprins pănă acum nici un pas. Autorită­
strictă a reformelor promise în legi. Porta ciţii de felul acesta. Acum însă a decis ca mari chiar în acâstă ţâră. Mai ales acum, ţile bisericesc! de-asemenea puţin au pu­
să se îngrijesca, ca egala îndreptăţire să în Viena să mobiliseze regimentul „Hoch- de când cu tâte forţele puterei de „stat tut face, căci deşi pentru combaterea
44
se validiteze şi să procâdă cu măsură egală und Deutschmeister", âr în Budapesta unul naţional maghiar se lucrâză la dărîmarea concubinagiului s’au luat măsuri îu diferite
în afacerile justiţiare, fără deosebire de din regimentele artileriei de câmp, ce se credinţei şi deslipirea poporului de cătră rânduri, nefiind însă sprijinite din partea
mohamedan, ori creştin. Oficiosa „Szrbsske află în garnisona de-acolo. biserică, căsătoriile de probă au început autorităţilor politice, nisuinţele lor, cum se
Novine provocă de asemenea forte energic să ia întinderi. vede, au fost în mare parte lipsite de efec­
u
Nu este ciumă. Se vestise din Pa­
Pârta să se gândâscă odată de-a pune ca­ Sub pretext, ca bărbatul să aibă oca- tul dorit.
ris, că într’un mare magasin de noutăţi
păt eseeselor Arnăuţilor şi Albanilor mo- sia de-a studia firea fiitorei sale soţii, că­ Acestea sunt, cum am cjis, urmările
s’au ivit trei caşuri de ciumă. O notă ofi­
hamedanl, căci poporul serbesc nu mai pdte sătoriile de probă trec înaintea poporului politicei actuale de stat, de-a înstreina po­
cială a prefecturei poliţiei din capitala
tolera liniştit perseouţiunile la care sunt ca justificate, âr autorităţile politice nu le porul de cătră biserică şi a-1 împinge pe
francesă, publicată în urma unei anchete
espuşl conaţionalii săi din Macedonia. Foia pun nici o pedecă în cale. căile păgânismului şi imoralităţii. Cu acâstă
personale făcută de prefectul poliţiei, de­
sârbâscă provocă şi pe guvernul din Bel­ Un învăţător ungur din comitatul Co- politică, după cum a început deja să se
clară, că soirile ce au circulat asupra amin­
grad la păşire energică, âr tinerimea sâr­ şiocnei scrie, că şi în acel comitat căsăto­ dovedâscă, se va putâ cjunge la nimicirea
titelor caşuri de oiumă la Paris, sunt cu
bâscă, mai ales cea din Belgrad, ţine dese riile de probă sunt la ordinea cjilei, mai poporaţiunei, dâr nu la întemeiarea „statu­
desăvârşire neadevărate.
44
adunări în care discută causa fraţilor asu­ ales printre Ungurii din părţile Calotei, lui naţional .
priţi din imperiul musulman. In sînul Sâr­ Sarcofag roman. In comuna Doboz lângă Huedin. In comuna Tiurea (Ture)
bilor peste tot se observă o mişcare seri- din comitatul Albei regale s’a aflat o inte­ cjice, că în decurs de patru ani au fost în­ învăţătorii şi musica.
■âsă şi agitaţiunea e atât de mare, încât ea resantă antichitate. Nisce muncitori săpau cheiate numai patru căsătorii legiuite, pe
uşor pote deveni provocătore şi periculosă, în curtea unui proprietar şi de-odată dă­ când căsătorii de probă s’au întâmplat în Despărţământul Sibiiu al Reuni-
dâcă Turcia nu va face ordine în Mace­ dură peste o lespede de piatră puternică. acelaş period de timp 25—30. Un fecior unei învăţătorilor români gr. cat. din
donia. Săpând mai adânc au dat peste un mare din sat a avut pănă acum 8 neveste. Pă­ archidiecesa româuă unită în adu­
sarcofag lung de un stângin şi mai bine. rinţii în cele mai multe caşuri n’au scire narea generală de astă-tomnă a a-
La o parte a sarcofagului se afla o statuă despre evenimentul, ce se prepară, pănă dus un conclus în sensul, ca se fiă
de piatră ruptă, care însă avea unele părţi când se pomenesc, că fetele lor au dispă­ rugat Consistoriul din Blaşiu, ca in