Page 47 - 1899-04

Nr. 83.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

vara acestui an se deschidă un curs parte pentru aceea, că am fost pănă în ci în lipsa vre-unui postulat naţional, la fost acela, care a avut curajul bărbătesc nu
de musica de şese săptămâni, la care cjiua de astăcjî aderent sincer al „Tribunei aparenţă fără nici o causă s’a aruncat ou numai faţă de Unguri, ci şi faţă de Ro­
învăţătorii să aibă ocasiunea de-a se Poporului", âr pe de altă parte pentru o vehemenţă neobicinuită şi demnă de o mâni, de a da binecuvântarea sa archie-
causă mai bună în învălmâşela luptelor
râscă acelei adunări naţionale. Himne de
iniţia în cunoscinţele musicei şi ast­ aceea, că sunt fundator al acestui diar. electorale, luptând fără nici un motiv vi- laude, cum de mult nu s’au audit la adresa
fel să fie în stare de-a propaga cu mai „Tribuna Poporului" tot pe atâta este foia sibil pentru un partid şi combătând ârăşl unui prelat român, au fost mulţămita pentru
mult succes musica vocală şi instru­ mea, după cum este a ori şi cărui alt fun­ fără nici un motiv visibil — de multe-orl acâstă faptă naţională a episcopului Me­
mentală în popor. S’a hotărît tot­ dator, şi astfel nici prin miute nu mi-a tre- cu arme puţin alese, — pe celalalt pax-tid, ţianu.
odată, ca şi celelalte despărţâminte ede out, că redacţiunea acestei foi ar fi în şi pierejând prin acâsta mu t din stima şi Nu sunt în posiţiunea de a mă putâ
respectul, pe care îl avea mai înainte îna­
Reuniunei se fie rugate a se alătura la stare a închide colonele sale înaintea arti­ intea Românilor de bine ca organ impar­ convinge întru cât a păcătuit episcopul
acest salutar conclus. colului meu, dâcă le-a deschis pentru le- ţial şi obiectiv. Meţianu în oestiunl naţionale, atâta însă
stă, că să fi avut păcate cât de mari, pe
In urma acesta, preşedintele des­ gione de articole, de multe-orl de o pro­ Sunt dator a vă dovedi adevărul tâte le-a espirat prin acea faptă naţională.
părţământului sibiian, de d-1 Comon venienţă fârte dubiă. afirmaţiuuilor m e l e ; subtragându-mă aces­ Considetând mai departe, că episcopul Me­
Gligor, a adresat prin d-nii protopopi Ceea oe nu am aşteptat, s’a întâm­ tui obligament, voiii tracta mai întâiii pe ţianu dela pomenita adunare naţiouală nu
scurt despre alegerea de metropolit, şi apoi
tututor preşedinţilor despărţăminte- plat. „Tribuna Poporului" deşi de vre-o voifi trece la campania electorală, care de­ a comis nici un păcat naţional, care i-s’ar
fi putut imputa din ore-care parte, epis­
lor următârea circulară: 10 (jUe este în posesiunea artioolului, tace curge acuma şi va veseli inimile Români­ copul Meţianu în timpul când a devenit
tăcerea pescelui! Ba ce este mai mult, la lor de bine încă pănă la săptămâna Pas-
Desp. Sibiul al Reuniunei înv. din vacant soanul de metropolit a avut nu
o telegramă a mea espedată Vineri în 21 cilor. numai un caraoter naţional nepătat, dâr
Archidiecesa nâstră, în adunarea sa dela
April a. e., în oare am întrebat, dâcă Devenind vacant scaunul metropoli-. s’a dovedit de un bărbat ou energiă de
26 Oct. a. c. între altele a adus şi urmă­ tan din Sibiiu, singurii candidaţi de me­ acţiune. Acâsta din urmă calitate a epis­
mi-se publică articolul meu sâu nu, nici
torul conclus: tropolit, cari puteau fi luaţi în serios, au copului Meţianu m’a făcut pe mine să sim-
măcar de un răspuns nu tn’a învrednicit!
„IWagnif. dn Iuliu Bardoşi insp. şcol. fost episcopul Meţian şi episcopul Popea. patisez mai mult cu alegerea de metro­
„reg. în pens., considerând, cumcă atât Sub astfel de împrejurări îmi permit, „Tribuna Poporului" din capul locului s’a polit a episcopului Meţianu, decât ou aceea
„musica vocală, cât şi cea instrumentală D-le Redactor, a Vă ruga să binevoiţi a întrepus pentru alegerea episcopului Popea, a episcopului Popea, căci deşi mă închin
„nu este propusă în măsură nici bareml sufi publica articolul meu adresat „Tribunei ceea ce nu-i pâte lua nimeuea în nume de înaintea tuturor oalităţilor personale ale
„cientă în şcolele nostre poporale, ceea-ce Poporului", pe care îl alătur aici: rău, având şi un diar dreptul liberei opi- episcopului Popea, îmi lipsesce la el energia
„provine de acolo, fiind-că nu toţi învăţă­ niunî, ca şi orl-care individ ; şi „Tribuna de acţiune, dâr cinstea pasivă, care se ma­
torii sunt iniţiaţi în privinţa acesta în me- Braşov, 11 Aprilie 1899. Poporului" de sigur pentru aceea s’a pus nifestă în a nu comite nici o faptă nena-
„sura recerută — propune, ca pentru de­ Onoratei Redacţiunî a pe partea episcopului Popea, fiind-că era ţionaîă, după modesta mea părere încă nu
naturarea acestei scăderi să se roge Prea 11 convinsă, că acela este mai apt şi mai este cualificaţiune destulă pentru demni­
„Veneratul Consistor Metropolitan, ca si „Tribunei Poporului . demn de cârjea archiepiscopâscă. tatea de metropolit. „Tribuna Poporului"
„deschidă în vara anului 1899 un curs su- De luni întregi decurge în jurnalis­ Eu, drept să Vă spun, am fost întru a fost de altă părere, din care împrejurare
pletor de musică de 6 săptâmânt în Blaşiiî, tica nâstră o luptă înverşunată, care mai însă nu-i pot face nici o imputare. Ceea
v câ.t-va de altă părere. Noi Românii nu pre
„deorece cunoscut lucru este, cumcă musica întâi îi s’a învârtit în jurul umplerii scau­ suntem obicinuiţi a aucji dela prelaţii noş­ ce însă sunt silit a-i imputa „Tribunei Po­
nobiliteză inima şi simţul, stârnesoe pieta­ nului de metropolit al Sibiiuiui, âr mai porului" este modul de luptă fârte brut şi
f tri români multe bune, şi pentru aceea
tea religiosă şi influinţeză mult la ridica­ târdiu s’a închis din nou în privinţa um­ ne-am obicinuit a nu aştepta dela ei fapte respingător, pe care l’a ales în ultima cam-
rea cultului divin şi astfel învăţătorii ini­ plerii scaunului episcopesc de Arad, res­ naţionale. Totul, ce cerem dela ei, este paniă electorală.
ţiaţi fiind în cântul figurat vor pută mai pective în privinţa persânei viitorului epis­ să nu ne facă prin ţinuta seu prin faptele Acest mod de luptă trebue să-l con­
„cu uşurinţă organisa corurlie cu şcolarii cop de Arad. lor pagube naţionale, aşa cred, o cerere damn în prima liniă pentru aceea, că „Tri­
„şi adulţii. Marea ocupaţiune, de care mă bucur, destul de modestă, cu care se pâte mul- buna Poporului" datorea, după cum am
„Adunarea primesoe propunerea şi nu mi-a permis a urmări tote fasele aces­ ţămi numai un popor aşa de aservit, cum spus mai sus, cu reounoscinţă episcopului
„dfeide a se recerca tote despârţămintele tei lupte în tote foile nostre naţionale; ca suntem noi Românii din Transilvania şi Meţianu, şi deci obvenind între ea şi între
„din archidiecesă, ca şi densele să sprijinâscă aderent sincer şi fundator al „Tribunei Popo­ Ungaria. episcopul Meţianu divergenţe de vederi
„din tote puterde causa presentă prin re- rului" însă mi-am ţinut de datorinţă a ceti OrI-cine cunosce stările nâstre despe­ principiale, foia nostră avea să combată pe
„prentiiţiunl la locuiile complete'. dilnic „Tribuna Poporului" şi a me informa rate în privinţa celor mai înalte gradurl numitul episcop eu arme obiective şi loiale,
despre mersul, care îl jjface causa nâstră
Comunicându-vă acest conclus de mare hierarchice îmi va da drept, dâcă voiii cla­ căci după părerea mea nerecunoscinţa po­
naţională înainte sâu îndărăt, şi astfel am litică este un păcat forte mare, care pote
însemnătate pentru noi învăţătorii, Vă rog, fost silit a ceti o mulţime de articoll, mai sifica pe prelaţii noştri bisericesol de am­ produce efecte psychologice forte desas-
■domnule preşedinte, să cădeţi de acord cu mult sâu mai puţin importanţi, relativ la bele confesiuni în două categorii, şi anume trâse pentru naţiune.
voiii pune în prima categoriă pe prelaţii,
despărţământul nostru, aducând conclus în acâstă luptă, cari s’au publicat aprâpe cjil- cari nu ni-au făcut nici un bine şi nici un
adunarea desp. d-vâstră, precum şi a tri nic în diarul nostru. rău, er în categoria a d c u a voiii pune pe Br. Eugen de Lemenyi,
mite la Prea Veneratul Consistor o repre In privinţa acestor articol!, acrişi cu acei prelaţi, cari nu ni-au făcut nici un (Va urma) advocat.
o pasiune estraordinsră pentru un jurnal,
sentaţiune în acest sens. bine, der ni-au făcut rău.
oare nu voesee să fiă local, ci doresee a fi
Tot-odată Vă rog ră binevoiţi a răs­ O a treia clasifiaaţiune eu în cestia
privit ca universal întru apărarea marilor
punde şi la receroarea presidentului acestui interese naţionale, mi-am format eu în tă­ acesta nu cunosc; trebue însă să declar,
despărţământ de dto Sibiiu 10 Iunie 1898 cere părerea mea, care sincer să vi o spun, pentru-ca să nu mă espun unei scărmănărl BucurescT, 24 Aprilie — „Moni­
Nr. 8—1898. în causa edărei unei foi pe nu este măgulitore pentru cjiarul nostru, generale din partea tuturor organelor ro­ torul oficial" de acjî publică decre­
fiind părerea mea modestă aceea, că acei mâne diecesane şi archidiecesane, că eu tele regesc! prin care se primesce
-dagogice. noţiunile de bun şi rău le aplic în sensul
arbicull au fost îmbrăcaţi într’o haină forte demisiunea cabinetului Sturdza şi se
Iu numele desp. Sibiiu al Reuniunei. tendenţiosă. Numărul din 27 Martie (8 politicei militante şi nu-mi vine în minte
Coman Gligor, Aprilie) a. c. al „Tribunei Poporului" mă de-a trage cu acâstă ocasiune la îndoâlă nmnesce noul minister Cantacuzino.
face însă să es din reserva, pe care am ob- merite’e tacite, pe cari şi le va fi câştigat BucurescT, 25 Aprilie. D-1 Dimi-
preşedinte. unul seu altul dintre prelaţii noştri pe di­
servat’o până în cjiua de astăcjî. trie Sturdza, fostul preşedinte de
feritele terene ale vieţii nostre publice.
înainte de a vă dovedi adevărul aser­ consiliu şi ministru de esterne, şi-a
ţiunilor mele de mai sus, sunt silit a vă Asupra cestiunii prelaţilor în general, o luat adio acj! dimineţă dela perso­
precisa în prima liniă punctul meu de ve­ cestiune, care trebue sulevată, îmi voifi
permite a reveni cu o altă ocasiune. De nalul acestui departament. După a-
D-1 advocat Eugen de Lemeny dere personal, pe care l’am avut în lup­ astă dată mă mărginesc a-ml face observă­ cesta întreg personalul a fost primit
tele sus pomenite, âr în al doilea rând veţi
din Braşov apeleză la ospitalitatea permite ca să vă descriu punctul de vedere, rile mele cu privire la cele ce se petrec de d-1 Ioan Lahovary, noul minis­
cjiarului nostru, rugându-ne a da loc pe care avea să-l ocupe după a mea pă­ şi în parte s’au petrecut în Arad. tru de esterne. Tot astăcjî au luat
unui articul, ce l’a adresat d-sa „Tri­ rere diarul nostru tot în acea materiă. După categoriile, pe cari le-am con- în primire şi ceilalţi noi miniştri de-
bunei Poporului“ din Arad în cali­ Oe privesce persâna mea, trebue să struat mai sus, eu trebue să socotesc pe partametele lor.
tate de „fundator" al ei, despre care vă declar, că eu sunt de confesiunea greco- episcopul Popea între prelaţii, cari nu ni-au După amiacjî s’a ţinut primul
înse acesta fbiă n’a voit se ia nici oatohcă şi că deci pentru mine nici lupta făcut nici un bine şi nici un rău. Nu am
avut fericirea de a cunosce pe episcopul consiliu ministerial sub presidenţa
o notiţă. Cestiunea, ce se tracteză în decursă în privinţa alegerii de metropolit,
nici lupta, care decurge pentru alegerea de Popea în persână, dâr şi de aveam onârea d-lui G. Gr. Cantacuzino, care s’a o-
acel articul fiind de însemnătate şi episcop nu are absolut nici un interes con­ acâsta, cunosainţa mea cu Prea Sfinţia Sa cupat de mişcarea administrativă. Se
urmând noi principiul de a scuti li­ fesional; dâr nu au peutru mine acelea lupte ar fi fost de o natură forte superficială, aşa fac mar! schimbări in funcţiunile su-
bertatea manifestării opiniunilor în interes nici privat, căci eu nu stau cu fa­ încât mî-ar fi fost imposibil de a-ml face periore administrative.
scopul leal de a aduce o lămurire milia Meţianu în nici o legătură de prieti- o judecată în privinţa caracterului său; BucurescT, 24 Aprilie. Secretar
atâta însă stă, că episcopul Popea, după
seu o îndreptare, dăm loc articulului, niă, ba aşi putâ afirma, că o parte a fa­
miliei Meţianu observă faţă de mine o ati­ câte — multe puţine — am audit despre, general al ministeriului cultelor şi
ne ni-1 trimite d-1 Lemeny, faţă cu tudine mai mult rea, decât binevoitâre; el, est9 un caracter integru şi Român bun. instrucţiunei publice a fost numit
nare ne abţinem de orî-ce observa­ veţi înţelege şi veţi crede deci, că eu în Contracandidatul episcopului Popea a d-1 Emil Puşcariu, profesor la facul­
re critică din parte-ne, lăsând ca ce­ acestâ ce3tiă sunt cu desăvârşire imparţial fost actualul metropolit Meţianu. Despre tatea de medicină şi director al in­
titorul nepreocupat se apreţieze în­ şi că eu am considerat şi consider luptele acest prelat am aucjit şi rele dâr, ceea ce stitutului bactereologic din Iaşî.
suşi vederile şi părerile autorului. 8celea numai şi numai din punctul de ve trage mai greu în cumpănă, am aucjit şi
dere al intereselor naţionale. bune. (Pentru a treia-âră un compatriot al
Stimate D-nule Redactor! Ce privesce ţinuta, pe care, după a Răul, pe care l’a adus episcopul Me­ nostru ocupă acest înalt port şi tot sub
mea părere, avea să o observe în materia ţianu asupra naţiunei române, l’a descris conservatori. Mai întâiii a fost în acest post
Iu urma articolului „Ştiri tendenţiose"
din cestiune „Tribuna Poporului", trebue „Tribuna Poporului" în colori atât de vii, d 1 Dr. Teodor Nica (1874—1875), apoi d-1
:apărut în n-rul din 27 Martie (8 Aprilie)
să vă declar, că foia nostră nu numai că încât aş duce nu buhe, der lilieci la Athena, D. A. Laurian (la 1888) şi acum Dr. E.
11
a. c. al „Tribunei Poporului , m’am simţit s’a călâizit în apreţiarea acelor lupte de dâ^ă m’aşl ocupa cu acâstă parte a acti­
-.şi eu îndemnat a lua posiţie faţă de lupta vederi aşa de puţin obiective, încât mi a vităţii Escelenţei Sale. Nu-mi convin multe Puşcariu.)
medâmnă, dâr cu atât mai crâncenă, pe sugerat ciedinţa, că este fârte mult inte­ câte a făcut episcopul Meţianu, der ca om
resată în causă, dâr s’a angagiat în acelea ou simţ de dreptate, trebue să recunosc cu Literatură.
care o portă şi în parte a purtat’o „Tri­
lupte cu o vehementă atât de elementară, mulţumită, că dela timpurile fericitului Barou
buna Poporului" în contra actualului me­ „Pintea Viteazultradiţiunî, le­
încât motivele psychologice ale aceleia de IŞaguna episcopul Meţianu a fost sin­
tropolit al Sibiiului şi în oontra archiman- sunt pentru mine absolut ne^spl cabile gurul, care a avut curajul bărbătesc de a gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rete-
dritului Hamsea din Arad. „Tribuna Poporului" este, sâu cel puţin a lua parte activă la o demonstraţiune na­ ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com­
Astfel am adresat la „Tribuna Poporu­ fost pănă acuma un organ naţional scris ţională. S’a întâmplat acâsta atunci, când pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
pentru toţi Românii fără deosebire de con­ Românii grupaţi în jurul „Tribunei Po­ se cuprind forte interesante tradiţiunî şi
lui" un articol datat din 11 Aprilie a. o.
fesiune. In acâstă calitate a sa, „Tribuna porului" au convocat o adunare naţională istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
st. n. în care într’un mod forte obiectiv am
Poporului" avea să jâce în luptele electo­ la Arad pentru ca să deştepte cercurile
criticat ţinuta numitului jurnal în causa mai rale confesionale, cari parte au decurs, nostre conducătâre din letargia, care le blat Pintea. S e află de vânejare la tipo­
grafia „A. Mureşianu" în Braşov şi la au­
;sus pomenită, şi tot de-odatâ părându-mi-se parte decurg încă, rolul de cronicar şi nu făcea pe acestea incapabile de ori-ce ac­
ţinuta „Tribunei Poporului" forte suspectă avea să ia parte activă la acelea, decât ţiune. In acelea timpuri, cam grele pentru torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
'în cestiunea alegerei de episcop al Aradu­ numai îu ca9ul, dâcă interesele naţ’onale, aderenţii „Tribunei Poporului", timpuri, în posta 23 cr.).
mai înalte ca cele confesionale, ar fi pre­ cari cea mai mică înjurătură adresată ade­
lui, am cerut unele desluşiri, cari ar fi pu-
tins acâsta. Acâstă atitudine, după părerea renţilor fâiei nostre era „conventiculiştl",
■tut împrăştia nedumeririle mele. La tote mea singură corectă, nu a observat’o „Tri­ dâr nu ne oruţau niol cu epitete ca „tră­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
.acestea m’am simţit îndreptăţit pe de-o buna Poporului" în materia din cestiune, dător de nâm", fostul episcop Meţianu a Redactor responsabil: Gregoriu Maior.