Page 49 - 1899-04

REDACŢIUNEA, „gazeta* ţese în flâcare i}i.
iOmiflistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f 1., pe săse luni
6 fI-, pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecii Z fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
IHSERATE no mimase la AO- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiMiSTRAŢIUSE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franol.
urmâtrtrelo Birouri do aminoluri: So pronumeră la tete ofl-
In Tiena : M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
«a* Augonfeld &. Emorloh Lasnor. afară şi la d-nii colectori.
Hoinrloh Sohalsk. Rudolf Kosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braţfţ
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Administrafiuneu, Piaţa rroit
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, eterii.
burg: Marolyl A Llsbmann. I.: Pe un an 10 fl., po şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. £0 cr.
ria Rarmond pe o colonă 6 or. Ou dusul în casă : Pe un st
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., po 6 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a so plăti înainte.
Braşov, Joi 15 (27) Aprilie.

4
iberaSismul regimului SzeSI. Rămâne însă deschisă întreba­ pesta, unde va râmânâ tot timpul cât Maj. da şi pentru clerul catolic sume egale, ca
iy
rea, decă prin noua măsură se va Sa monarchul va petrece în Ungaria, şi va ajutor, cum dă preoţilor necatolici?
Mâne se va începe în camera pune capăt tuturor abusurilor şi unel­ conduce din Budapesta afacerile ministeriului Contele losif Majlath reflecteză la
ungară desbaterea asupra proiectu­ tirilor, în urma cărora se şterg din de esterne. Cu el dimpreună vor merge şi programul ministrului preşedinte, şi se bu­
lui privitor la judicatura Curiei în liste cu cjecile de mii dintre cei in­ şefii de secţiuni şi toţi acei funcţionari, de cură mai ales, că acest program îmbrâţi-
cause electorale. Acâsta desbatere vestiţi cu dreptul electoral. Der să cari are lipsă pentru îndeplinirea agende­ şâză interesele economice ale agricultoru­
va fi de mare interes nu numai pen­ lăsăm acestea la o parte şi să tre­ lor dela esterne. Şeful secţiunei de pressă, lui. Părtinesce ideia asociaţiunilor şi apre­
tru cei din dietă, ci mai mult încă cem la cestiunea atinsă. Doczj' L , încă îşi va îndeplini oficiul în ciază tendinţele guvernului în jurul resol-
pentru cei înafară de dietă. Cu oca- E uşor d-lui Szell să scape dina­ Budapesta pe timpul acela. Dela dualism vării cestiunei muncitorilor; face însă atent
siunea acâsta, volens-nolens legiuitorii intea celei mai grave şi urgente pro­ încooe, acesta e primul cas, când afacerile guvernul, ca în privinţa acâsta să calce pe
unguri vor trebui se se ocupe şi de bleme, aceea a reformei electorale, esterne ale monarchiei vor fi conduse timp urmele Angliei, unde asociaţiunile munci­
grava întrebare a libertăţii electo­ cu „concesiunea”, care în fond nu mai îndelungat din Budapesta, ceea ce va torilor au resolvat cestiunea. Stărue pe
rale în genere şi oposiţia nu va lăsa este decât o corectură a unei vădite ave ca urmare, că' în caşuri mai urgente şi lângă o administraţiă bună şi urgitâză re­
se treca ocasiunea de-a aduce din nedreptăţiri, ce nu se mai pută sus­ mai ponderose şi membrii corpului diplo­ forma ei.
nou în discusiune postulatele sale ţine nici în cadrul legilor reacţio­ matic vor petrece în Budapesta. Disposiţia Ministrul de finanţe Lulcacs îşi dă si­
pentru estinderea dreptului electoral, nare electorale din Transilvania şi acesta este un câştig al baronului Banffy. linţa de a dumeri pe cei neliniştiţi asupra
reducerea şi egalisarea censului etc. Ungaria; îi e uşor să cjică, că prin- Contele Goluchowski a sprijinit în mod realităţii budgetului şi despre aceea, că re­
Se va dovedi cu prisos şi de rân­ tr’asta se va estinde dreptul electo­ leal pe br. Banffy în tendinţa acesta, şi forma dărei va pune pe o basă mai echi­
dul acesta din nou, că Ungaria nu ral şi se va face o mare concesiă li­ acum, când se dă prima ocasiă, el (Golu­ tabilă sarcinele, cari apasă pe contribuenţî.
pote corespunde cerinţelor şi spiri­ bertăţii electorale, şi să vină tot­ chowski — Trad.) grăbesce la Budapesta,
Ministrul Wlassics observă contelui
tului timpului şi că nu pote avâ o odată cu ordonanţa pentru stricta ca de acolo să conducă afacerile esterne Zichy, că în ce privesce prefacerea şcole-
lege electorală liberală, din causa respectare a prescrierilor legale la ale monarchiei.” lor confesionale în şcole do stat, el nici­
temerii ce o are elementul dela pu­ compunerea listelor. Der lumea Fără comentări
tere faţă cu naţionalităţile nema­ nu mai este aşa naivă, şi nici chiar odată n’a obicinuit să facă acesta fără în­
voirea autorităţilor bisericescl respective.
ghiare. aderenţii cei mai aprigi ai esclusi- S’a lăudat, că tot-dâuna a pus mare greu­
Seim, că amintitul proiect de vismului de rassă, nu pot să crâdă, Ungaria şi estinderea dreptului tate pe conexiunea intereselor confesionale
u
lege, care ţîntesce a preda forului că aşa ceva ar echivala cât de pu­ electoral. „Allcotmany , vorbind într’o no­ cu cele ale statului. De altfel, cjise, nu
supremei curţî judecătoresc! tote cău­ ţin cu ceea ce se înţelege sub o re­ tiţă despre nisuinţele ce-şî dau Austriacii pote fi vorba despre o mare statificare,
şele relative la abusurile electorale, formă electorală. de-a estinde dreptul electoral, face urmă- când sciut este, că dintre 17,000 şcole po­
•ca se decidă şi judece el asupra lor, Miile de alegători, ce vor întră, torele refleosiunl forte potrivite faţă cu porale numai 1395 sunt şcole de stat. Lui
conţine o disposiţiune însemnată şi în urma cassarii restricţiunei amin­ Ungaria : „Ungaria aştâptă pănă când Sul­ Szabo îi răspunde, că Oongresul-catolio se
cu privire la dreptul electoral. Acesta tite, pe o uşă, vor fi scoşi prin machi- tanul tureeso va ordona estinderea dreptu­ ocupă cu mare zel de regularea Congruei
disposiţiune tinde, ca în viitor nici naţiunile neadormite ale şovinismu­ lui electoral. Atunci pote se vor gândi şi preoţilor catolici. Pe basa legii aduse anul
un cetăţen se nu potă fi împiedecat lui militant, pe altă uşă. Er ordo­ „liberalii” noştri puternici, că dâcă n’au trecut, guvernul va întregi şi venitele preo­
în esercitarea dreptului seu electoral nanţa ministrului de interne va ră­ urmat esemplul ţărilor creştine, să urmeze ţilor catolici. Spune de alt-fel, că pentru
diu causă, că nu şi-a plătit la timp mâne, ca tote câte se referă la cons- pe al celor păgâne, că sărmana nostră preoţii catolici a luat deja în budgetul pe
contribuţia sa cătră stat. cienţiosa aplicare a legilor, un pium patriă nu e creştină. Pe terenul estinderii 1899 suma de 250,000 fl., dâr şi din aceşti
desiderium. dreptului electoral Asia se începe dela
Tâte partidele maghiare au că- Pojun . bani puţini se vor împărtăşi, căci pănă atunci
u
fiut de acord în cunoscuta lor învo­ Şi acuma vine ce vine. Cei din va fi regulată deja cestiunea Congruei ce­
ială, ca acâsta restricţiune de pănă tabăra guvernului se pregătesc deja Proiectul despre judicatura Cu­ lor mai mulţi preoţi catolici. Cea mai mare
acuma se se casseze, âr ministrul de-a proclama cu ocasiunea desba- riei în afaceri electorale va fi pus spre parte din sumă, se dă preoţimei greoo-
preşedinte Szell a declarat în comi­ terei proiectului asupra judicaturei desbatere în şedinţa de mâne, Joi, a ca­ catolioe.
Curiei, cassarea restricţiunei despre
siunea justiţiară, că se învoesce, ca merei. Desbaterea, care se începe mâne, Ministrul preşed. Szell luând cuvântul
deja la stabilirea listelor electorale care am vorbit, ca o mare conce­ promite a fi forte interesantă. Vor lua cu­ mulţămesce membrilor camerei pentru în­
din anul acesta se nu se mai facă siune făcută mai ales naţionalităţilor vântul număroşl deputaţi, şi guvernamentali crederea, ce o au în el şi în programul său.
şi a cere în schimb o contra conce­
us de vechia măsură, prin care se siune în favorul „mult ameninţatei” şi oposiţionall. Guvernul se va nisui, ca prin promovarea
restrîngea dreptul electoral şi se agriculturei să sprijinâscă interesele agrare
aibă drept a fi înscrişi în liste şi rasse maghiare. ale ţârii, ceea-ce stă în legătură organică cu
acei îndreptăţiţi, cari din negligenţă S’a lansat propunerea, ca din Tarul si Finlanda. Guvernatorul singuraticele ramuri ale vieţii economice,
seu din vre-o altă causă nu şi-au aceste consideraţiunî în ţinuturile general al Finlandei a adresat tuturor gu­ cu industria şi comerciul. Yorbesce despre
vernatorilor din provincia o circulară, în
plătit pănă la 15 Aprilie a. c. în- române din Transilvania, să fiă re­ care declară, că manifestul Ţarului cu data administraţiă şi-şi desfăşură în privinţa
trega dare directă pe 1898. dus numărul cercurilor electorale şi aoâsta părerile. Declară însă, că vor mai
în schimb să se înmulţâscă cercurile de 15 Februarie a fost rău interpretat de
Urmarea nouei disposiţiuni pre- electorale în ţinuturile maghiare. populaţiune, şi că nu este în intenţiunea Ţa­ trece câţî-va ani, pănă când se va introduce
veŢută în proiectul din cestiune, va Etă cum orî-ce pornire în di­ rului de-a schimba organisaţiunea interioră a reforma administraţiei.
fi, că după calculul aproximativ, recţia mai liberală şi mai dreptă se Finlandei. La desbaterea specială s’au ridicat
vre-o 20% dintre toţi alegătorii din nimicesce în cercul viţios al nesă­ încă câţl-va oratori, şi budgetul a fost votat.
Transilvania şi Ungaria nu vor pierde
dreptul de-a fi înscrişi în listele elec­ ţiosului eclusivism de rassă. Din parlamentul ungar.
torale. Se recunâsce şi se mărturi- Camera magnaţilor a desbătut în Academia Română.
sesce acum, că pe basa vechei res- Limba română în Bucovina. In şedinţa sa de alaltâerl budgetul statului. [Şedinţa presidatâ de M. S. Regele).
tricţiunî a dreptului electoral din şedinţa sa dela 10 (22) Aprilie dieta din Cel dintâiu a luat cuvântul contele Ferdi-
causa neplătirei la termin a dărilor, Cernăuţi a primit o resoluţiune de cea mai nand Zichy, care a dat espresiune indig­ Vineria trecută la ora 1 d. a.,
se făceau şi mari abusurî, căci acea mare importanţă pentru Români. Prin re­ nării sale, pentru-că la singuratioele posiţii M. S. Regele Carol, însoţit de ad­
restricţiune deschidea tote uşile soluţiune se declară, că pe viitor studiul budgetare guvernul îngreuneză prea mult jutantul seu de serviciu, a mers la
uneltirilor în interesul de partid şi hmbei române este obligator în tâte scâlele comunele şi vrâ să ia în stăpânirea lui şed- Academia Română, unde s’a ţinut
putem adauge, mai mult încă în in­ ducatului. Acâstă resoluţiune are valore şi lele confesionale. A ridicat mai departe un şedinţă sub înalta sa presidenţă. La
teresul predomnirei de rassă. faţă cu limba rutână. — Resoluţiunea este în contra luării în budget a fondu sosire, Regele a fost întâmpinat de
Este caracteristic acum, că cei a-se atribui succeselor energicei lupte par­ rilor universităţii catolice. d-nii D. A. Sturdza, Spira Haret,
din tabăra guvernului vor să esploa- lamentare purtate în sesiunea actuală de I. Szabo primesce budgetul, însă pune P. Poni preşedintele Academiei, P.
teze acestă „concesiune” — ce se va deputaţii român!, car! unul ca unul au ri­ două întrebări: aplecat este ministrul de S. Aureli an şi I. Kalinderu vice-pre-
face, mai mult de silă decât de voiâ- dicat în dietă îndreptăţirea postulatului de culte, ca în cercul propriei sale influenţe şi şedinţî. Regele, intrând în sala şe­
bună, unei mai liberale concepţiunî limbă, şi au reuşit. Onore lor! din iniţiativă propriă să facă paşi, ca şi dinţelor, a fost salutat cu respect
faţă cu dreptul de alegere al cetă­ preoţimea catolică să se bucure de Con- de cătră membri şi de un numeros
ţenilor — în direcţia, că printr’ensa „Ministeriul de esterne în Buda- gruă? N’ar fi, c}isa, nici o piedecă, ca pe public, după care d-1 preşedinte a
în realitate s’ar estinde dreptul elec­ pesta“. Lui „Bud. Hrlp” ’i-se comunică basa statului quo esisteut deja, să se în­ rostit următorea. cuvântare:
toral, căci de acjî încolo vor fi în­ următorele din Yiena cu data de 23 1. o.: tâmple regularea Congruei, âr mai târrjiu Sire,
scrişi în liste, după calculul de mai „Ministrul de esterne contele Goluchowslci să se reguleze celelalte cestiunl mai grave, Ţâra întrâgă a sărbătorit erî a şâse-
sus, mai mulţi cu 100—150,000 de se va reîntoree mâne în Yiena, însă săp­ ea patronatul etc. A doua întrebare a lui cjecea aniversare a Intemeotorului Regatu­
alegători. tămâna viitdre va merge erăşl la Buda­ este, că nu e aplecat ministrul de culte a lui Român, a Regelui ei iubit, care a sciut