Page 5 - 1899-04
P. 5

BEJ) ACŢIUNEA,
           laministraţiimea şi Tipografia.
           BRAŞOV, piaţa marş Nr. 30.
            Scrisori ne fr un cate nu                                                                                                                                 N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
           se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                   Pentru România si străinătate:
           nu se retrimet.                                                                                                                                                  an  40  franol,  pe  ş6se
           1K SER A TE ne primesc la AD-                                                                                                                                    fr., pe trei luni 10 fr.
           SllilSTRAŢIIJHE în Braşov şi la                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franol.
           următdrele Birouri de anunolurl:                                                                                                                              Se  prenumără  la  tdte  ofi-
            In  Viona:  M.  Dukea  Naohf.                                                                                                                             oiele  poştale  din  întru  şi  din
           rîax Augenfold & Emerloh Lesner.                                                                                                                           afară şi la d-nii colectori.
           Helnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe.
           A. Oppsllks Nachf. Anton Oppollk.                                                                                                                            Alonainentnl pentrn Braut
           InBudapesta:  A.  V.  Goldber-                                                                                                                              Admtnixtraliunea. Piaţa nan
           aer,  Eksteln  Bernat.  In  Ham-                                                                                                                           Târgul Inului Nr. 80, etrgii
           burg: Marolyl te Llebmann.                                                                                                                                 I.: Pe un an 10 fi., pe
            PREŢUL 1NSERŢIUHIL0R : o so­                                                                                                                                          luni 2 fi. 50 cr.
           ri»  garmond  pe  o  colină  6  or.                                                                                                                                    ă: Pe u ai
           şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu-                                                                                                                                    6 fl.. P" trei
           blicaro.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                                   Un esemplar 5 or.
           după tarifă şi învoială.                                                                                                                                   v. a. seu 15 bani. — Atftt. abo­
            RECLAME  pe  pagina  a  8-a  o                                                                                                                            namentele cftt şi inserţiunilo
           seriă 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                  sunt a se plăti înainte.




                                                       nul  său  simt  românesc  şi  Lascar  din  Micălaca,  veniţi  la  recrutare,  şi  între    plica  causa  pentru  care  episcopul  prusian
                                                       Catargiu  a  renunţat  la  acestă  can­      poliţiâ,  s’a  versat  sânge.  Etă  cum  s’au  pe­  a  fost  chiămat  atât  de  urgent  de  cătră
                  Nou abonament                        didatură  in  favârea  uuirei  Principa­     trecut  lucrurile:  Tinerii  din  Micălaca  au   Maj.  Sa.  Episcopul  din  Breslau  trece  ca

                             la                        telor  şi  pentru  realisarea  mavei  idei  venit  la  asentare,  ca  de  obiceiQ,  sub  fla­  om  de  încredere  al  împăratului  Wilhelm,
         Gazeta Transilvaniei.                         a consolidării naţionale.                    mura  stdgului  casei  domnii  ore,  combinat  cu  şi  Maj.  Sa  Prancisc  Iosif  a  fost  curios  să
                                                            El  întotdâuna  a  luptat  pentru       tricolor  român.  Şi  veseli,  cu  musioâ,  cântând   afle  părerea  lui  asupra  trecerilor  religio-
                  Cu 1 Aprilie st. v. 1899             realisarea  ideii  şi  la  1866,  după  pro­  că  suna  oraşul.  Ajungând  în  faţa  primăriei,   nare,  cu  atât  mai  vîrtos,  că  noii  proseliţi
         s’a  deschis  nou  abonament,  la  care       clamarea  de  Domn  a  Principelui           au  fost  însă  atacaţi  de  pandurii  peliţiei,   aparţin  partidei  naţionale  germane  din
         invităm  pe  toţi  amicii  şi  sprijinitorii   Carol,  el  a  pus  umărul  în  unire  cu   cari  au  voit  să  le  răpăseâ  stegul.  Poliţiştii   Austria  şi  planul  lor  este,  ca  devenind  pro­
         foiei nostre.                                Ioan  Brătianu,  Cogălniceănu,  Rosetti,      au  sărit  cu  înverşunare  asupra  Românilor,   testanţi  luterani,  să-şi  ajungă  cu  atât  mai
                                                       Gliica  etc.,  că  să  dea  ţării  o  consti-   der  aceştia  nu  s’au  lăsat,  ci  resultatul  între-   repede  ţinta  finală:  unirea  lor  cu  Ger­
               Preţul abonamentului:                  tufiă.  ca  să-i  asigure  o  desvoltare      gei  lupte  a  fost,  că  s’a  rupt  mânerul  stâ-  mania.

                Pentru Austro-Ungaria:                liberă,  pe  basa  principiului  monar-       gului  şi  atât  poliţiştii,  cât  şi  feciorii  ro­  Lozinca  „Los  von  Rom   cuceresce  4i
                                                                                                                                                                              u
         pe un an.......................................12 fl.  chic  şi  care  să  garanteze  consoli­  mâni  s’au  ales  cu  câte-va  vulnerărl  mai   de  eji  tot  mai  mult.  Cei  mai  ardenţi  pro­
         pe şâse luni...................................6 „  darea  statului  şi  binefacerile  unui  uşore.  Tinerii  s’au  împrăştiat  apoi,  unii   pagatori  ai  ei  sunt  membrii  partidei  Scho-
         pe trei luni....................................3 „  guvern stabil.                        mergând  spre  casa  comitatului,  alţii  la  res­  n.;rer  în  frunte  cu  deputatul  Wolf,  care  în
         pe o lună...............................1   „
                                                            Mai  târ4iu,  la  1871,  Lascar  Ca­    taurantul  Hamedli  (din  faţa  poliţiei)  unde   4iua  de  Pasci  a  trecut  cu  familia  întrâgă
           Pentru România si străinătate:             targiu  a  fost  acel  bărbat,  care  cu      veselia  a  urmat,  căci  de  ciocnirea  întâm­  la  religia  protestantă.  Tot  atunci  şi-a  lăpă-
                                 9
         pe un an........................ franci, 40  prevederea  şi  cu  preîngrijirea  sa         plată,  feciorii  se  entusiasmaseră  şi  mai   dat  religia  deputatul  Kittel,  âr  Iro  a  trecut
         pe sâse luni.................. „   20        pentru  sortea  ţârii  a  căutat  şi  a       tare,  mai  ales,  că  au  reuşit  să  mântue  ste­  4ile!e  acestea.  Dintre  membrii  partidei
         pe trei luni............................  „10  reuşit  să  împedece  abdicarea  Princi­    gul.  Cântau  veseli  în  restaurant  şi  înaintea   Schonerer  numai  acesta  n’a  trecut  încă,  pe
         pe o lună....................... „ 3.50
                                                      pelui  Carol  în  nisce  împrejurări          restaurantului, căci erau mulţi.             cum se anunţă însă va trece şi el.
               Abonarea  se  pote  face  mai  uşor                                                       „Intr’astea  în  curtea  poliţiei  o  neobici­
                                                      torte  critice,  prin  care  trecea  Ro­                                                         Dintre  popor  cei  mai  mulţi  au  trecut
         prin mandate poştale.                                                                      nuită  desfăşurare  de  forţă.  Se  sună  alarma.
                                                      mânia.                                                                                     în  4iua  de  Pasci.  In  Lins,  după  serviciul
                            A dministraţiunea.              Şi  de  atunci  Lascar  Catargiu  a     Tntrâga  garnisonă  pusă  sub  arme.  Ou  ba­  divin,  7  bărbaţi  şi  o  femeiă  s’au  dus  la
                                                                                                    ionetele  înfipte,  întrâga  gardă  pornesce
                                                      fost  neîntrerupt  la  postul  său  de                                                     preot  şi  şi-au  anunţat  trecerea.  Anul  cu­
                                                                                                    spre  Hamedli,  vrând  să  aresteze  pe  feciori
                                                      sentinelă credinciosă, care veghia asu­                                                    rent  au  trecut  în  Linz  cu  totul  128,  în
                                                      pra  intereselor  ţării,  căutând  să  de-    şi să le ia stegul.                          Graz  119,  în  Miirzaschlag  numai  luna  tre­
                   Lascar Catargiu f.                 lature  unde  numai  se  putea  piede-             Ei  nu  vor  să  se  predea.  „Mai  bine   cută  22,  în  Leoben  14,  în  Judenburg  4,
                                                      cile,  ce  se  iveau  în  calea  desvoltării   murim“,  strigă  unii  şi  începe  o  luptă  des   în  Laibach  7,  în  Viena  însa-şî  230,  în
              A  mai  că4ut  încă  unul  din  stâl­   ei  şi  să  îndrepteze  pornirile  ce  i-se   perată,  cu  pumnii  în  contra  baionetelor.  In-   Innsbruck  31,  între  cari  17  învăţători,  în
         pii  ţerii  românescî,  unul  dintre  acei   păreau păgubitore lor.                        tr’aste  lume  imensă  inundă  piâţa  şi  iese   Arco  14  inşi  au  ameninţat,  că  dâ'’ă  preo­
         giganţi  ai  bătrânei  generatiunî,  cari          Ca  acâsta  să-i  succâdă  cu  atât     vestea,  că  s’a  trimis  după  ajutorul  miliţiei   tul  nu  va  servi  în  biserică  în  limba  ger­
         cu  focul  viu  al  patriotismului  lor,  cu   mai  mult,  Lascar  Catargiu  şi-a  pus     din  cetate.  înainte  de  a  sosi  însă,  în  lupta   mană, vor trece la protestantism.
         înţelepciunea  cu  valorea  şi  cu  pute­    tote  silinfele  ca  să  dea  partidului      neegală  mai  mulţi  feciori  sunt  arestaţi  unul   Trec  chiar  şi  Italieni.  In  Fizino  Ita­
         rea  activităţii  lor  neobosite,  au  creat   conservator,  al  căruia  şef  iubit  şi    câte  unul,  acâsta  însă  numai  după  lupte   lienii  sunt  nemulţămiţl  cu  predicaţia  slavă
         România de a4î.                                                                            sângerose,  făeându-se  răniri  grave,  aşa  că   şi  vor  să  trâcă  la  protestantism.  Consiliul
                                                      stimat era, o organisafiune tare.             piaţa  e  stropită  cu  sânsre.  Mai  grav  rănit
              Lascar  Catargiu  a  servit  ţera             Acesta  era  o  grijă  de  frunte  a    e  un  biet  micălăcian,  care  din  întâmplare   orăşenesc  a  şi  făcut  paşi  în  contra  litur­
         şi  naţiunea  sa  cu  credinţă  şi  cu  de­  bătrânului  şi  valorosului  conducător,                                                   gici  slave  şi  au  adresat  o  petiţiă  cătră
                                                                                                    ajunsese  la  locul  de  bătaiă  şi  avea  în  mână
         votament  timp  de  peste  o  jumătate  aşa  că  la  1891,  când  a  fost  din  nou                                                     episcopul  din  Triest  şi  cătră  Papa.  Dâcă
                                                                                                    vasele,  cu  cari  ducea  lapte.  A  fost  dus  la
         de  vec.  El  a  conlucrat  la  tbte  ac­    chiămat  să  formeze  cabinetul,  a  cre-                                                  cererea  lor  nu  se  va  satisface,  Italieuii  vor
                                                                                                    spital,  fiind  într’o  stare  gravă.  Stegul  a
         tele  mari  din  acest  lung  period  de  4ut  de  a  sa  datoriă  naţională  să           fost  dus  şi  el,  rupt  în  bucăţi,  la  poliţiă,  care   trece în massă la religia protestantă.
         regenerare  a  statului  român.  Nepre­      apeleze  la  elementele  mai  tinere  şi      acum  va  începe  proces  pentru  tricolor  şi    Trecerile  religionare  ale  Germanilor
         tenţios în ce privesce perşdna sa pro­       mai  apropiate  de  partidul  conserva­                                                    sunt  mai  dese  în  Boemia  de  nord,  unde
                                                                                                    stâgul împărătesei
         prie,  el  n’a  venat  după  popularitate.  tor,  ale  junimiştilor,  ca  să  conlucre                                                  4ilnie sa iveso.
         A  fost  însă  cu  atât  mai  conscien-  cu  acesta  la  grâua  operă  ce  i-s’a  în­                                                        După  cum  se  vorbesoe,  guvernul  din
         tios  de  a  lucra  aşa  cum  ’i  dicta  credinţat.                                             Tinerii universitari români că­ Viena  a  oprit  strict  printr’o  ordonanţă  se­
         convingerea  sa  mai  buna,  simţul  său           Mortea  lui  Lascar  Catargiu  s’a      tră Comitetul Associatiunei. Neliniş-  cretă,  ca  funcţionarii  de  stat  să  trâcă  la
         de  iubire  de  neam  şi  de  ţâră,  cin­    întâmplat  tocmai  în  momentul  când         tiţl  de  veştile,  de  cari  a  fost  surprins  pu­  religia protestantă.
         stea şi bunătatea ini mei sale, pentru  s’a  accentuat  grava  crisă  ministerială         blicul  român  în  urma  pour-parleurilor  ini­
         binele  obştesc,  pentru  consolidarea  şi  parlamentară,  prin  care  trece  fera         ţiate  în  taină  cu  comitetul  socieţâţii  de         Revistă externă.
         şi mărirea patriei sale.                     astâ4î.  Nu  i-a  mai  fost  dat  să  con­    maghiarisare  „E.  K.  E“.  din  Cluşia  de  că-

              In  aceste  calităţi  distinse  şi  no­  lucreze  cu  sfatul  şi  cu  esperienţele    tră  secretarul  I  al  Asociaţiunei,  tinerii  ro­  O  vorbire  a  Papei.  Alaltăerî  Papa
         bile  se  oglinda  întreg  caracterul  său.   sale  la  soluţiunea  ei.  Der  el  lasă     mâni  universitari  din  Cluşih  au  trimis  co­  Leo  XIII  a  primit  colegiul  cardinalilor,
                                                                                                    mitetului  central  al  Associaţiunei  o  adresă  cari  l’au  salutat  din  incidentul  reînsână-
         Pentru  aceste  calităţi  el  era  iubit  şi   după  sine  o  viaţă  plină  de  pildele
         stimat  chiar  şi  de  aceia,  cari  nu      cele  mai  frumose  şi  măreţe  de  cre­      semnată  nominal  —  care  ni-s’a  comunicat  toşării  şi  a  jubileului  său  de  încoronare.
         aderau  la  direcţia  şi  la  principiile    dinţă  în  marea  chiămare  a  Româ­          şi  nouă  în  copiă.  —  In  acestă  adresă  îl  In  vorbirea,  prin  care  Papa  a  răspuns,  4ise
         sale  politice.  Fericitul  Mihail  Cogăl-   niei,  de  iubire  de  neam  şi  de  abne-    rogă,  ca  în  şedinţa  sa  proximă  (ce  avea  să  între altele:
                                                                                                                                                     „Gândirile  nostre  sunt  preocupate  de-un
                                                                                                    urmeze  astâcjî),  având  înaintea  ochilor  mi­
         niceanu  l’a  caracterisat,  într’o  con­    gaţiune  pentru  binele  lui  obştesc;  o    siunea  şi  programul  cultural  al  „Associa-  eveniment,  pe  oare  de  mult  l’am  dorit  şi
         vorbire  ce  a  avut’o  cu  scriitorul       viaţă  condusă  de  perseveranfă  în
         acestor  rânduri,  cu  câte-va  cuvinte      muncă  cinstită,  de  moralitate,  reli­     ţiunei“  şi  ţinând  sâmă  de  sentimentul  ge­  care  aruncă  o  lumină  mângăitore  asupra  vâ-
         4icând,  că  este  „om  de  bun  simţ“.      gioşi  tate  şi  de  talismanul  neînfrânt   neral, „se îndrume pe onorabilul secretar 1 la  cului,  ce  dispare,  adecă  cu  aceea,  că  jugul
                                                                                                   o activitate compatibilă cu literatura şi cultura  armelor  să-l  facem  mai  uşor,  mai  puţin
         Acest  bun  simt  n’a  părăsit  pe  Las­     al bunului simţ.                             poporului român .                             sângeros  şi  să  pregătim  o  viaţă  socială
                                                                                                                   u
         car  Catargiu  nici  odată,  ci  a  în­           Dând  espresiune  adâncei  nâstre
                                                                                                                                                 mai  liniştită.  Este  o  problemă  acâsta,  care
         dreptat  şi  în  cele  mai  grele  împre­    dureri  pentru  pierderea  ce  au  încer-
                                                                                                                                 6
        jurări  ale  vieţii  şi  ale  luptelor  sale  cat’o  fraţii  noştri  din  România  prin               „Los von Rom *.                    câştigă  în  istoria  civilisaţiunei  gloriă  celui
                                                                                                                                                 ce  a  luat  în  mâna  sa  iniţiativa.  Salutăm
         paşii  lui  şi  l’a  scutit,  ca  şi  un  ân-  mortea  acestui  ilustru  şi  mare  pa­
         ger păzitor, de multe ispite.                triot  român,  le  urăm,  ca  în  luptele,         Lozinca  acâsta,  sub  care  se  întâmplă  cu  bucuriă  acâstă  iniţiativă  şi  dorim,  ca
                                                                                                   de  câte-va  timp  încâce  trecerile  Germani­  acâstă  tendinţă  mărâţă  să  aducă  fructe  bo­
                                                      ce  ’i  aşteptă,  să  iasă  biruitore  mă­
              Mulţămită  unei  vigurose  acti­                                                     lor  estremi  austriacl  dela  biserica  catolică  gate.  Dea  Dumne4eu,  ca  acest  prim  pas
        vităţi  desfăşurate  în  serviciul  ferii     reţele  nisuinţe  de  consolidare  naţio­    la  cea  protestantă,  o  vedem  figurând  dil-  să  conducă  la  încercarea,  cum  s’ar  putâ
        Moldovei,  Lascar  Catargiu  a  fost          nală,  între  ai  căror  mari  apostoli  a   nie  prin  cj' are 0
                                                                                                                   l   austro-ungare.  Mişcarea  sista  cu  puteri  curat  morale  şi  cu  puterea
         ajuns  să  joee  un  rol  de  frunte  între   fost şi Lascar Catargiu.                    acesta  cu  caracter  pronunţat  politic  inspiră  convingerilor  certele  şi  neînţelegerile.  Bi­
        bărbafii  politici  ai  Moldovei,  aşa  că                                                 seriose  îngrijiri  în  cercurile  catolice  şi  po­  serica,  ca  mamă  a  naţiunilor  şi  ca  duşmană
        la  1858  a  iost  ales  în  divanul  ad           Vărsare de sânge în Arad. „Tri­         litice din Austria.                           a  forţei  brutale...  nimic  nu  doresce  mai
        hoc,  în  sînul  căruia  asemenea  eser-  buna  Poporului“  din  Arad  publică,  în  nu­         S’a  întâmplat  chiar,  ca  Maj.  Sa  mo-  mult,  decât  să  se  dea  libertate  la  realisarea
         cita  o  influenţă  hotărîtore.  Atunci  mărul său de ac]l următorele:                    narchul  să  cheme  telegrafic  la  sine  pe  acestei  acţiuni.  De  câte-orl  în  caşuri  grave
         s’a  apropiat  de  el  cea  mai  mare  is­        „AdI  (Miercuri)  s’a  întâmplat  în  Arad  episcopul  cardinal  Dr.  Kopp  din  Breslau.  ea  s’a  întrepus  nemijlocit,  totdâuna  a  ga­
        pită,  oferindu-i-se  candidatura  la  un  lucru,  ce  de  mult  nu  s’a  văcjut:  într’o  Audienţa,  ce  i-s’a  dat,  a  produs  sensaţiă  în  rantat  binele  public.  Papii  adese-orî  au  pus
        tronul  Moldovei.  A  învins  însă  bu­       bâtaiă,  ce  s’a  încins  între  tinerii  români Viena  şi  la  început  nimeni  nu-şi  putea  es-  capăt  miseriilor  şi  răsboielor  şi  au  mijlocit
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10