Page 50 - 1899-04

Pagina 2. CxAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 84—1899.

să fiă de-o potrivă de mare pe câmpul de şi că desminţirea oficiâsei ungurescl este o Faima, ce s’a lăţit cjilele acestea, că ’i-s’ar română greco-orient&lă şi-a dat votul său.
victoriă, ca şi în artele păcei. minciună. Din tote reese un luoru: — fi reservat acest portofoliu, foia oficiosă o Din momentul, în care poporul român de
confesiunea greco-orientală a judecat în
Academia Română unesce astăcjl gla­ reese, că Ungurii nici nu mai cutâză adl declară neîntemeiată.
acâstă afaoere, care se ţine esclusiv de
sul său cu acela al ţărei şi vine să depună să denege Jidanilor dreptul, de a-şl îm­
competenţi lui, orl-ce luptă ar fi trebuit
urările salo cele mai sincere şi mai eăldu- prumuta nume nobilitare ungurescl, fără a 0 întâmpinare. sistată, pe de-o parte pentru aceea, că con­
rose la pieiorele Tronului. nu fi acusaţl ca reacţionari şi adversari ai tinuarea luptei era un atao în contra su­
Sire, liberalismului!... — Fine. — veranităţii poporului, er pe de altă parte,
pentru-oă în faţa unui fapt împlinit, nici
Majestatea Vostră aţi voit să faceţi In a doua liniă sunt necesitat a com­
Aniversarea dela 8 Aprilie v. „Mo­ un fel de interes naţional nu putea cere
1
din România nu numai „un Stat puternio bate atitudinea „Tribunei Poporului* pen­
nitorul Oficial* al României anunţă, că M. continuarea luptei; ba toomai interesele
1
şi neatârnat, stabilit pe temelii aşa de tru aceea, că prin modul de luptă ales în poporului român pretindeau, ca să nu fiă
S. Regele Oarol fiind salutat de întrâgă campama alegerei de metropoht, s’a sco-
tari, încât nici o sguduire să nu-1 sdrun- prea m u l t dis-reditat un bărbat-, care din
ţâra cu cele mai căldurose felicitaţiunl din borît de pe piedestalul, pe care au aşedat’o
u
cine , ci şi un centru de civilisaţiune şi voiuţa poporului român & devenit pentru
incidentul aniversării a 60-a a cailei nasce- fundatorii ei, dorind aceştia, ca foia în­ vieţâ metropolitul lui.
de propăşire. De aceea aţi păstrat în- fiinţată de ei să fie o foiă pentru toţi
rei sale (8 Aprilie v.), a însărcinat pe „Tribuna Poporului însă continuă
11
tot-dâuna cel mai viu interes pentru Aca­ Românii şi anteluptătorea unei politice
preşedintele consiliului de miniştri de-a es- lupta cu aceeaşi vehemenţă fără ca să-şi
demia, care a avut fericirea să fiă, cum cinstite, a unei politice de care noi Româ­
prirna viile sale mulţămirl înaltului cler, re- nii în timpurile grele, cari au venit asupra dea soootâla, că avem şi alte necesităţi na­
aţi desemnat-o într’o cuvântare memo­ ţionale afară de lupta fără nici un scop şi
presentanţilor naţiunei, autorităţilor oivile nostră, avem lipsă supremă. „Tribuna Po­
w
rabilă , „prevestitorea gloriâsei Vâstre şi militare, comerciului şi industriei, ca şi porului* , după intenţiunea fundatorilor săi, fără nici o ansă în contra unui metropolit
1
Domnii. nu este organul Aradului, nici al diecesei român.
tuturor acelor particulari, cari prin adrese,'
Istoria şi limba, cari sunt „temeliile Aradului, nici al Români mei greoo-orientale, Dâcă a fost pentru mine neesplica-
telegrame sâu înscrieri în registrele pala­ 1 bilă ţinuta „Tribunei Poporului* în cestiu-
1
u
existenţei nostre naţionale au format ne­ ci „Tribuna Poporului* este organul obştei
tului au manifestat sentimentele lor de iu­ întregi românesc!. Ea deci, în atitudinea sa nea alegerei de metropolit, ou atât mai
curmat obiectul preooupaţiunilor Majestă-
bire şi devotament pentru tron şi dinastia. faţă de alegerea de metropolit al Si- puţin sunt în stare a înţelege rostul luptei
ţei Vostre. biiului, avea să se călăuzâscâ de principii, înverşunate, pe care îl portă „Tribuna Po­
11
Dâcă în curând vom fi puşi în pose­ O serată musicală. Sâmbătă sâra a cari sunt esolusiv naţionale, comune ambe­ porului , îu legătură ou alegerea de epis­
cop al Aradului, în contra aşa numitelor
11
siunea tesaurului limbei, care este „hrana fost — scrie „Timpul — la d-na şi d-1 lor confesiuni, în cari e divisată, spre ma­ nâmurl ale episcopului Meţianu, şi mai
11
sufletescă a Românilor , acâsta se va da­ Tache Ionescu în Buouresol serata musi- rea mea părere de rău, naţiunea română ales în contra archimandritului Hamsea.
11
cisoarpatină. „Tribuna Poporului avea să
tori impulsiunei şi munificenţei Majestăţei calâ dată în folosul bisericei anglicane, se­ ia posiţiă faţă de alegerea de metropolit Ori mă privesc ca aderent şi funda­
Vâstre. rată, care fusese amânată din causa morţii numai în caşul, dâcă interesele naţionale tor al „Tribunei Poporului , ori mă pri­
11
mult regretatului Lascar Oatargiu. Intere­ ar fi pretins aşa ceva. vesc ca cetitor al ei, ori mă privesc ca
Sire,
santa şi simpatica ooloniă englesă din Bu- simplu Român, trebue să iau posiţiă hotă-
In acâstă cji solemnă, Academia Ro­ Nu voesc să discut, dâcă interesele
curescl luase de cât va timp iniţiativa unui naţionale au pretins sâu nu, ca „Tribuna îîtă faţă de acea luptă, — acâsta cu atât
mână îndrâptă rugile sale cătră Dumnedeu, mai mult, deore-oe după-oum reese din ar­
fond pentru ridicarea unui templu confe­ Poporului* să ia posiţiă în causa alegerei de
1
w
a Tot puternicul ocrotitor al Regatului, ticolul numit „ScirI tendenţiose din N-rul
siunii anglicane şi s’au făcut lăudabile sfor* metropolit, acâsta cu cât mai puţin, căoî
pentru-oa să Vă dea ani mulţi şi plini de deşi alegerea de metropolit, în sens strict 60 (27 Martie st. v.) par a-se petrece între
ţări pentru atingerea acestui scop. Serata culisele fâei nostre nisce lucruri, de cari
gloriă spre binele şi fericirea naţiunei ro­ luat, este o cestiune confesională, din con-
11
de Sâmbătă a fost însă primul impuls mai simplii cetitori ai „Tribunei Poporului nici
mâne. Să trăiţi Sire! Să trăiâscă Majesta­ sideraţiunl, cari de sine se înţeleg, nu este
serios îu acâstă direcţiune. D-na şi d-1 indiferent pentru totă lumea româuâscă, idee n’au, lucruri pe cari bărbaţii conducă­
tea Sa Regina! Să trăiâscă Augusta Vostră tori ai „Tribunei Poporului *, aşa se vede,
1
Tache Ionescu au pus în mod forte graţios că cine ajunge metropolit al Sibiului. Ad­
Familiă Regală! Să trăiâscă România! au motiv de a-le ascunde înaintea cetito­
splendidul lor ospe în serviciul aoestei no­ mit deci, că interesele naţionale au pretins,
La care Suveranul a bine-voit oa „Tribuna Poporului** să ia posiţiă în ces- rilor săi.
bile cause şi au organisat o serată musi­
a respunde: tia alegerii de metropolit, nu pot însă ad­ Alegerea de episoop al Aradului are
cală, pe care o putem califica prin cuvân­ un caracter şi mai local, ca cea de metro­
„Cu deosebită plăcere viu astăcjl în mite forma, în oare s’a achitat fâia nostră
tul frances un regal exquis. S’a dat cu de acâstă datorinţâ naţională. „Tribuna Po­ polit; tote câte le-am espus deci in celea
„mijlocul d-voştră, spre a vă mulţumi de
acâsta ocasiuue şi un concert c’un program porului* avea în mod obiectiv, fără pati­ de sus în privinţa alegerei de metropolit,
1
„urările aşa de bine simţite pe cari Aca­ sunt a-se aplica în măsură şi mai mare în
ales, care a reuşit splendid. Pe lângă d-na mă, să descrie situaţiunea creată prin eva­
demia a dorit să Mi-le presinte chiar erl cuarea scaunului erchiepiscopesc de Sibiiu. privinţa alegerii de episcop: în şi mai
T. Ionescu (piano) au concurs la acest concert
„printr’o delegaţiune specială. Viu mişcat Avea să declare în mod categoric, că pe mare măsură ca la alegerea de metropolit
cântăreţaLeria, cellistul Dinicu ş. a. Un public avea să ia „Tribuna Poporului * posiţiă faţă
1
„de acâstă atenţiune, salut călduros pe episcopul Popea îl ţine mai demn de dig-
din cele mai alese au umplut somptuosele nitate archiepiscopâseă, avea să argumenteze de alegerea de episcop a Aradului numai
„mt mbrii săi şi reînoesc asigurarea, cât de
salone ale ospelui din strada Oătunu, al că­ părerea acâsta a sa şi să producă tot odată şi numai diu punct de vedere naţional.
„viu este interesul cu care urmăreso neîn­ tote motivele, cari au fâcut’o să ia posiţiă
rui interior este un capo-de-operă de artă In acâstă privinţă i-s’a dat „Tribunei
cetat lucrările d-vostră. în contra alegerii episcopului Meţianu. Ar Poporului un prilegiu forte buu de-a in­
11
şi de bun gust. Printre marea mulţime de
„Nu se pote tăgădui, că Academia a fi fost acesta un mod de luptă, care pe terveni, fără ca însă acâstă foiă să se fi
asistenţi s’a observat ministrul Engliterei
„desfăşurat în curs de 83 de ani o mare de o parte nu ar fi ştirbit stima şi varja folosit de acel prilegiu. Este adecă vorba,
şi ceilalţi membri ai corpului diplomatic „Tribunei Poporului", âr pe de altă parte ar ca unul dintre candidaţii la demnitatea de
„activitate şi a avut o înrîurire bine-făcă-
din BucurescI, câţî-va dintre noii miniştri fi evitat înveninarea în măsură şi mai mare episcop să fiă marele duşman al „Tribunei
„târe asupra desvoltărei istoriei şi a litera- 11
români etc. Suma ce 9’a strîns pentru fon­ a stărilor nostre publice, stări, cari astăcj! Poporului şi a direcţiunei politice inau­
„turei naţionale, mai ales însă asupra lim- nu se pot numi altfel, decât „bellum om- gurata de ea, vicarul Goldiş (e interesant,
dul bisericei anglioane se apropiă de 6500
„bei nostre bogate în cuvinte şi în cuge­ niuin contra omnes“, sâu mai scurt anar- că despre candidatura lui Goldiş nu am
lei, o frumosă ofrandă, pentru care colonia 11
tări frumose, sfinte legături cari îmbrâţi- ch ă. aflat din „Tribuna Poporului , care des­
englesă va fi de sigur recuuoscătore d nei pre acâsta nu a scris nici un cuvânt, ci
1
„şâză nâmul românesc şi cel mai sigur al „Tribuna Poporului* însă nu a pur­
şi d-lui T. Ionescu. din altă parte). Cine a cetit cele ce a
„său adăpost. ces în modul acesta, ci s’a apucat şi a răs­ scris „Tribuna Poporului dela prima di a
11
colit tot trecutul naţional, bisericesc şi
„Dorind ca lucrările Academiei să fiă Conferenţa internaţională pentru apariţiunei sale despre vicarul Goldiş, tre­
privat al episcopului Meţianu, pentru-ca să
„şi în anul acesta folositore pentru Ţâră, diverse cheltuelî vamale, şi mai cu potă făuri arme, cu ajutorul cărora să potă bue să-l cunoscă pe acesta, ca pe un om
11
„declar şedinţa deschisă . sâmă asupra intrărei alcoolului în Africa, nimici pe prelatul, în contra căruia, de cu un trecut naţional forte pătat, ca pa un
1
Dupace Regele, a declarat şe­ se va întruni la Bruxela. Statul indepen­ când esistă „Tribuna Poporului* , nu a scris om venal, gata a vinde ori când nâmul său
numai şi numai pentru ca să-şî potă ajunge
dinţa deschisă, d-1 I. Kalinderu a dent al Gongului, BVancia, Germania, An­ nici un singur at ticul. scopurile sale private. Dâcă „Tribuna Po­
1
vorbit asupra „portului barbei şi glia, Portugalia, Spania, Suedia, Norvegia, Am cetit tâte învinuirile, cari s’au porului * a scris adevărul, atunci cu drept
al perului la Romanî“, 6r d-1 Al. Italia şi Belgia vor fi representaţî prin adus înainte în contra episcopului Meţianu; ouvent putea aştepta tot Românul, ca să
nu sunt însă în posiţiunea de a putâ ju-
agenţii diplomatici la Bruxela. Mai mult, combată cu totă puterea alegerea vicarului
Xenopol despre „principiile funda­ deoa, dâcă acele sunt basate sâu nu, âr în Goldiş. In loc de-a face însă acâsta, „Tri­
mentale ale istoriei . Terminându-se fiâ-care ţâră va avâ un representant teeh- urma modului de luptă lipsit de ori obiec­ buna Poporului* de luni de cjile combate
44
1
conferenţele, M. S. Regele a binevoit nic. Baronul Landermont va representa tivitate al „Tribunei Poporului* îmi va per­ pe archimandritul Hamsea şi celelalte afir­
a felicita pe ambii conferenţiari, er Belgia, ai cărei representanţl technioî vor mite aceea, dâcă nu voifi crede nestrămuta- mative „nâmurl ale metropolitului Me­
11
la ora s’a reîntors la palat. fi d-1 De Smet inspector general la minis­ bil tâte câte a publicat ea în acâstă ma- ţianu într’un mod nespus de vehement, âr
terul de finanţe, şi d-1 Bruylants profesor ateriă. Atâta însă stă în ori oe cas, că sâu despre vicarul Goldiş tace tăcerea pesce-
snnt basate acelea învinuiri seu nu ; dâcă l u i : orl-cine pote fi ales de episcop al
universitar la Louvain.
sunt basate, atunci „Tribuna Poporului Aradului, numai archimandritul Hamsea nu !
11
SOIRILE DILEL Licitarea unei păşuni de oi. Sâm- avea să păşâscă în contra episcopului Me­ Acâstă ţinută a „Tribunei Poporului
11
i bătă în 29 Aprilie la 3 ore d. a. se va da ţianu din prima di, în care a început a a- faţă de archimandritul Hamsea este pentru
1
— 14 (26) Aprilie. părâ ; âr dâcă „Tribuna Poporului* a între- mine neesplicabilă, pentru-oă argumentele,
în arendă în cancelaria forestieră dela Ti­ lăBat acâsta, a comis un păcat greu faţă de
44
u
miş
„ Lib eralismul miiiis trului-preşe- păşunea de oi în „Timişul-sec . Con- cetitorii săi, a falsificat prin tăcerea sa o- cari se aduc în contra alegerii archiman­
dritului Hamsea, sunt atât de slabe, încât
1
dinte Szell. pilele acestea „Egyetertâs* diţiunile se pot vedâ (jilnic în cancelaria piniunea publică română; dâcă însă învi­ nu pot forma motivele psychologice ale
nuirile lansate nu sunt basate, atunci cu
a publicat soirea, că ministrul-preşedinte numitei administratiunî. 1 unei campauii purtate cu atâta vehemenţă
)
Szell, oa ministru de interne, ar fi adresat atât mai rău pentru „Tribuna Poporului* . şi cu atât de puţină obiectivitate. „Tribuna
Aceea totuşi nu merge, ca timp de 2 ani
Mişcarea de trecere la protestan­ 11
un ordin secret presidenţiei ministeriului Poporului se face a combate pe archi­
tism continuă în Austria. Uiarele radicale să tractez pe un om, ale cărui fapte le pot mandritul Hamsea pentru aceea, că ar fi
de interne, prin care dispune, ca de aci controla, de om cinstit, şi după aceea să-l
naţionale din tabăra lui Schonerer şi Wolf înrudit cu metropolitul Meţianu (Eu cel
înainte se nu permită nimenui, ca cu ocasiu- declar de om de nimica, numai şi numai 11
asigură, că pănă acum numărul celor ce au puţin în „Tribuna Poporului alt motiv nu
nea maghiarisărei numelui se-şt adapteze nume din motivul, că el are şanse de a deveni am aflat). Punem caşul, că ar fi aşa; este
trecut la protestantism se urcă la 9000. In- metropolit. Şi încă una: tîrîrea înaintea fo­
nobilitare vechi maghiare; de altă parte să ore rudenia lui Hamsea ou Meţianu motiv
su-şl deputatul Schonerer, care e catolic, rului publicităţii a relaţiunilor private şi
fi ordonat, ca să ţină în evidenţă numele familiare ale unui om, fiă el episcop, fiă ce va suficient pentru-ca, avend de altfel cualifi-
vrâ să trâcă în (Jiua când cifra celor con­ caţiunea culturală şi morală, să nu fiă ales
acelor funcţionari din mioisteriu, cari au fi, o privesc ca un mijloc de luptă indejositor,
vertiţi va ajunge la 10,000. Catolicii au de episoop? Oe veţi elice însă, dâcă Vă
nume nobilitare, spre a-i sili astfel, ca să care nu corăspunde simţului cavaleresc al
pus tote în mişcare spre a pune stavilă voiii încredinţa, că archimandritul Bamsea,
şi-le conserve. In acest ordin al minis­ poporului nostru. Acâstă armă de luptă după cum m’am informat din isvor demn
ourentului în contra Romei papale. In Sti- a împrumutat’o o parte a jurnalisticei nos­
trului, foia ungureseă a găsit tendinţe „re­ de credinţă, nu este cu metropolitul Me­
ria autorităţile eclesiastice romano-catolice tre dela scriblerii jidani, de oeea ce aşa
acţionare* şi a timbrat pe Szell ea pe un cred, nu a fost nici o lipsă, pentru că după ţianu nici într’un fel de legătură de ru­
1
au început să refuse, la ordin superior, ac­ denia, sâu de cuscrie ? Cari sunt acum mo­
contrar al liberalismului. In urma acâsta părerea mea, trebue să ne ferim pe cât se
tele de botez acelora, cari vor să îmbrăţi­ tivele, cari luptă în contra alegerei de
1
oficiosa „Budapesti Tudosito* se grăbesce pote de obiceiuri orientale.
şeze cultul evangelic. In Trient şi în multe episcop a archimandritului Hamsea? Frasa
acum să desmintă scirea, cjicend, că de Dâr să mă duo şi mai departe şi să din articolul „Soiri tendenţiose : „Vrem ca
11
alte oraşe clerul catolic face (jilnic rugă­ admit, că în lupte electorale nici o armă
vre-o ordinaţiune secretă de acest sens nici în biserică să domnâscă învăţăturile lui
ciuni în contra mişcării separatiste. nu este prea rea şi că scopul sfinţesce mij­
vorbă nu pote fi şi că totul a fost o năs­ Isus Christos, âr nu apucăturile vameşilor
locul. şi ale fariseilor , nu se pote privi ca mo­
11
cocire cu scop de a compromite „liberalis­ Desider Szilagyi, precum anunţă
Şi atunci ar fi fost permisă lupta pur­ tivarea unei lupte crâncene, căci „Tribuna
mul* lui Szell. Ou tote acestea, „Egyetâr- oficiosa „Corespondenţă de Budapesta* , nu tată din partea „Tribunei Poporului nu­ Poporului pănă acum nici nu a încercat
1
1
11
11
u
tâs susţine din nou, că scirea e adevărată se aştâptă să devină ministru de interne. mai pănă la momentul în care naţiuuea ca să dovedâscă, că archimandritul Hamsea