Page 51 - 1899-04

Nr. 84.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

l
este un vameş şi un fariseu, şi că devenind el lar din loc. începutul la 7 / ore sera nescu, Enăc^anu, Enescu, Erbiceanu, Er-
2 rinarul chemat, ca să-l îngrijâseă, spuse, că
episcop, ar domni în diece3& Aradului apu­ precis. Comitetul arangiator. Preţul de in­ delyi (episcopul), Esarcu Const., Eustatie- nu era bolnav calul, ci numai beat turtă ;
căturile vameşilor şi fariseilor.
trare rămâne la bună voinţa On. public. Ve­ viol, Fălcoianu; apoi: Emin Paşa, Ennius, el mai adaugă, că, după tote semnele, ca­
Diu câte am cetit în „Tribuna Popo­ nitul curat este destinat pentru înfiinţarea Eusebiu, Eotvos, Falb. — Articole isto­
rului* despre arehimandritul Hamsea m’am lul era alcoolic de mai multă vreme. Pro­
convins a eontrario, că densul este un Ro­ unei Reuniuni de cântări. NB. Ofertele rice : Epigrafia, Episcop, Epoca, Era, Ete- prietarul calului băgase de sâmă, că de
mân bun, cu trecut nepătat şi că în tâte marinimose se primesc ou mulţămită şi se rie, Etrusci, Ev, EvgheniţI (Epitropia lor), mai multe luni calul avea ameţeli, se clă­
privinţele posede oualificaţiunea culturală, vor cuita pe cale cjiaristică Fanarioţi (A. D. Xenopol). — Articole li­ tina pe pioiore, şi cădea adesea fără nici
morală şi naţională pentru demnitatea de Program: 1). Deschiderea producţiu- terare şi de filosofie: Emoţiune, Enci­ o prioină. Acâstă stare bolnăviciâsă a ani­
episcop şi astfel până atunci, pănâ când
nei prin direotorul şcolar. 2). Sunt fecior clopedia, Estetica, Etimologia, Eu, Evo- malului coincidă cu furturile unor vinuri
nu mi se va arăta din ore-eare parte un
candidat şi mai potrivit, trebue să fiu pen­ sdravăn, piesă armonisată de Tim. Popo- luţiune, Existenţa, Fabula, Fantasia, etc. din pivniţa sa. Ceea ce îi mirase era, că
tru alegerea archim&ndritului Hamsea. vicl, esecutată de corul de copii. 3). Odă, — Din materialul geografic amintim: En- hoţii nu luau nimic cu ei, ci beau pe loc
E însă forte oaracteristio, şi aoâsta poesiă de G. Coşbuo daclamată de Elena glitera, Estonia, Etnografia şi Etnolo­ vinul furat. Diagnosticul pus de medioul
m’a înduplecat pe mine ca să scriu artico­ Mih. Dan. 4). „Despre meserii", dialog ese- gia, Etruria, Europa (cu hartă), Făgăraş, veterinar a deslegat acâstă taină. Hoţul de
lul acesta, că „Tribuna Poporului *, deşi outat de Ioan Sporiş ş Nicolae Oncea. Fălciu, Fălticeni, Fântânele. In fine mai vin era însu-şl calul său. îşi aduse aminte,
1
:
combate cu tote armele alegerea archiman-
4). Fetele casnioe, de Tim. Popovicl, ese- amintim următârele artioole mai mari şi că cu câte-va luni înainte, călului cam
dritului Hamsea, nu indică nici cu un ou-
vent, cine este bărbatul acela, care ar fi cutat de corul de fele. In fine se va re- mai interesante: Emigraţiune, Euglesî, Epi­ prea ostenit atunci, se dăduse ca să-şl
mai demn a ocupa scaunul episcopesc, ca presenta comedia Vlâduţu mamei, prin d-nii lepsia, Ereditate, Evangelia, Evangelist, recapete puterea, ovăs muiat în vin ; visi-
arehimandritul Hamsea. Fiiud un postulat şi d-şorele: Nio. Şeuchea, Ştefan Micudă, Examen, Export, Exposiţiune, Făina, Fa­ tiul, leneş, găsise, că e mai uşor să-i dea
al simţului naţional, ca faţă de Români Nio. Mănăilă, Stanca T. Staicu., Elena milia, etc. — Apariţia regulată a fascico­ să bea din sticlă. De-atunci, inteligentul
totdăuna să ne luptăm cu vizirul deschis, Mih. Dan. lelor şi îngrijirea, cu care este condusă
este după părerea mea de datorinţa „Tri­ * animal, noptea scoţindu-şî căpăstrul diu
bunei Poporului * să ne lămurâscă, că pe acâstă lucrare, ne îndreptăţesce la speranţa, oap, pe când toţi durmeau, deschidea cu
1
că
cine ţine ea de mai cualificat pentru dem­ Corul bisericei gr. or. din Petroşenî, prima „Enciclopediă Română" va fi ter­ dinţii cîrligul pivniţei şi se cobora înăîntru
nitatea de episcop. Aoâsta trebue să o facă ajutorat de un grup de dame şi cu concur­ minată curând. să facă chef. Din nenorocire pentru dânsul,
„Tribuna Poporului * în interesul său pro­ sul unor clerici din „Seminariul Andreian" Abonamentele se fac la W. Krafft în de data asta s’a cam trecut ou gluma, şi a
1
priu şi bine înţeles, pentru-oă altfel din tă­ sub conducerea d-lui I Şerb. va arangia Sibiiu (deposit general pentru România: fost prins.
cerea absolută în privinţa personei candidate
un concert Luni în 1 Maiii n. (a doua cji E. Storch, Bucurescî) şi se primesc numai
1
din partea aderenţilor „Tribunei Poporului *, O nuntă în veacul al XVIl-lea.
precum şi din tăcerea absolută faţă de can­ de PascI). Venitul curat e destinat jumă­ pentru publicaţiunea întrâgă. Preţul de Iutr’o archivă s’au găsit c-âte-va date, din
didatura vicarului Goldiş, forte uşor s’ar tate bisericei gr.-ort., âr cealaltă parte co­ prenumerare: pentru un tom broşurat fi.
pută deduce, că aderenţii „Tribunei Popo­ rului bis. Intrarea 1 fi., de familiă 1 fi. 10—, legat fi. 11.60 (în România lei 25—, cari pote omul să-şî facă o închipuire des­
1
1
rului * de fapt au aflat un „modus vivendi * 50 cr. Sup rasol virile se primesc cu mulţă­ r3sp. 28.50). pre marea risipă, ce se făcea la nunţile
ou vicarul Goldiş. Soirile publicate în acâstă mită şi se vor chita pe oale diaristică. boerilor ungurescl prin secuiul al XVIl-lea.
u
privinţă în „Arad ăs Vidăke şi în „Aradi In 1612 s’a serbat în Bitşea-mare din co­
Kozlony", considerând ţinuta de pănă acum Program: 1). „Ris’a badea" cor mixt mitatul Trencinului nunta Varvarei Thurzo.
a „Tribunei Poporului *, în tot caşul au de Musicescu. 2). Cântec duet de I. Popo-
1
probabilitatea verosimilităţii şi pot nasce piol, esecutat de d-şorele Filla Gisela, Sol- La ospăţ au luat parte atâţia inşi, încât
numărul cailor, cu cari s’au dus la nuntă,
nedumeriri întemeiate la sincerii aderenţi tis Luiza şi Ana Neoula. 3). Sună buciumul Ana Filip n. Cepeşiu ca soţie, George Filip
ai „Tribunei Poporului", nedumeriri, cari de alarmă, de I. R. Simonesc, cor băbăteso. ou soţia ca frate, Ana Tufan n. Filip cu soţul şi a fost de 4324, âr al servitorilor sosiţi eu
nu se pot împrăştia prin frase, cum este copii săi, Victoria H-opartean cu soţul şi copiii săi, ei 2621. Ospăţul a fost gătit de 21 bucă­
4). Eugeniu Şerb clerio anul al II-lea şi
aceea, că soirile pomenite au eşit din bi­ Iulia văd. Fugata n. Filip cu copiii săi ca surori; tari. S’au consumat la nuntă 60 de vaci,
roul „neamurilor , că „cusătura prea este Sebastian Stanca cleric anul I, predau un Iuliu, Laurenţiu, Romul, Livia şi Veturia Moldo-
11
cu aţă albă", şi că „cu apă rece nu poţi dialog, 5), „La o rândunică" de I. Oostescu, van ca nepoţi de soră; Catinoa Cepesiu n. Morariu 140 viţei, 350 miei, 200 porci, 16 slănini,
îmbăta pe nimenea". Eu, şi cu mine de cor bărbăteso. 6), „După bal" monolog pre­ ca săcră, Nicolau Pop preot cu soţia şi copiii săi, 1000 găini, 400 curci, 400 gâsce, 60,000
sigur alţi mulţi, voim să fim lămuriţi în dat de d-ş6ra Teresia Gross. 7). „Marşul Maria Pop văd. Pop ca veri, Vasile Filip preot, ouă, 600 p&serl, 400 epurl, 30 căpriore,
mod categoric şi pe deplin. Drept aceea Ştefan Pop protonotar, asesor consistorial, Dr. l_.au- 2500 păstrăvi, 1400 alte soiuri de pescî,
îmi permit a pune onoratei redacţiunî ur- cântăreţilor" de Porumbescu, cor bărbătesc. renţiu Pop advocat cu soţia Elvira n. Făgărăşau 60 ştiucl mari şi 150 mici, 20 găini engle-
mâtorele întrebări, la cari cer răspunsuri 8). „Loreley" duet de d-şâra Ana Necula şi copii săi Mircea şi Anicuţa, George Pop preot
de scurţime aforistică: şi Gisella Filla. 9). „Moş bătrân" de A^o- cu soţia şi copiii săi, Valeria Popescu n. Pop sescî, 30 bouri, 20 păuni etc. S au beut 649
1. Pe cine ţine „Tribuna Poporului" sandri, cor mixt de Musicescu. După pro- cu soţul şi copiii săi, Dr. Ştefan C. Pop cu soţia vedre de vin, 295 de raohiu şi s’au consu­
de mai demn pentru scaunul episcopesc de ducţiune urmâză joc. n. Eugenia Macavei şi copiii săi, Ana C. Pop şi mat 20 vedre de oţ9t. In datele aflate în
Arad, şi prin urmare pentru cine ar vota Maria Dr. Pop n. C. Pop ca nepoţi, Nicolau Ce­ archivă se cjice: „Căpriţele şi porcii săl­
aderenţii aleşi în sinod ai „Tribunei Popo­ peşiu, Ioan Cepeşiu, Zinca Roman n. Cepeşiu, batici i-a dat Dumtiâcjeu, celelalte au trebuii
rului"? 2. Pentru-ce nu este arehimandritul L i t e r a t u r ă . Luiza Făgăr&şian n. Cepeşiu, Alexandru Cepeşiu. sâ le prestea bieţii iobagi din sudârea muncei
Hamsea cualificat de demnitatea de metro- Aurelia Damian n. Cepeşiu, Vasile Damian pro­
polit? 3. Pentru-ce nu a combătut „Tri­ Grădina de legume. Iu Tipogra­ topop şi Dr. Alesendru Pop medic ca cumnaţi şi lor*. Clieltuelile însă nici pe departe nu
sunt specificate tote aici. Numai pentru
buna Poporului" pană acuma candidatura fia Seminarului archidiecesan din Blaşifi cumnate cu inima frântă de durere aduc la cu-
vicarului Goldiş? a apărut scrierea d-lui profesor Ioan E. noscinţă trecerea din viaţă a mult iubitului şi ne­ unii articoll de băoăniă s’au spesat 481
Este de un interes forte mare pentru Eegruţiu despre grădina de legume, pe care uitatului lor soţ, respective frate, uuchiu, ginere, florenî, care sumă ar corăspunde acjî la
esistenţa mai departe a „Tribunei Poporu­ d-sa a cetit’o ca disertaţiune în adunarea văr şi cumnat 5000 fi. Aşa trăiau grofii şi baronii unguri
lui", ca să dea la aceste întrebări răspun­ Alesandru Filip de Chilia pe vremea, când ei erau stăpâni atot-pu-
suri cât mai grabnice şi cât mai precise, din anul trecut al despărţământului blă- teruiol asupra ţărănimei iobăgite.
căci la caşul dăcă, ceea ce nu cred, nu-i şian al Associaţiunei. Pentru poporul nos­ advocat, membru al comitetului naţional, director
va fi posibil „Tribunei Poporului" a se jus­ tru, după cum am arătat şi altă-dată scrie­ esecutiv al „Aurăriei", membru fundator al Urmaşii lui Napoleon I. In ase­
tifica pa deplin înaintea cetitorilor săi, o rea d-lui prof. Negruţiu e de cel mai mare „Asociaţiunei*, membru pe viaţă al „Fon­ mănare cu rangul lor, urmaşii marelui Napo­
parte, şi sperez că nu cea mai mică, a ade­ folos practic şi, pe cât seim, în literatura dului pentru teatru român*, preşedintele leon I. toţi sunt omeni săraci. Napoleon I.
renţilor săi ar fi siliţi ca să deducă pentru revirului montan etc. avea domenii mari şi avea şi bani destui; se
sine consecenţele mele şi să iasă din grupul nostră de dincoce e singura scriere mai întâmplată in 24 Aprilie n. 1899 în etate
„Tribunei Poporului". bună în acâstă materiă. Conţine 80 pag. cjice, că victoriosele lui expediţiunî întot-
Cu totă stima form. 8° şi are în text 18 ilustraţiunl, âr de 57 ani. dâuua îi aduceau câte 100—200 de mil'âne,
Dr. Eugen de Lemeny. în partea din urmă o tabelă cu alte ilus- Rămăşiţele pământesc! se vor depune ■ aşa că îşi adunase pe acâstă cale cam la
spre eterna odihnă Miercuri în 26 1. o. în
In urma tăcerei „Tribunei Poporului" traţiunî în număr de vre-o 33. Opul e un miliard. In testamentul s^u Napoleon
oimiteriul gr. cat. din loc.
trebue să constat, că : editat de despărţământul XI (Blaşiii) al însu-şl îşi apreţiase averea sa cu un mili­
1. „Tribuna Poporului" “nu este în Associaţiunei şi costă 25 cr. (plus 3 or. Fie-i ţărÎDa uşoră şi memoria neuitată! ard. Urmaşii însă n’au fost împărtăşiţi din
stare a da lămuririle cerute din partea mea ; porto). Se pote procura şi dela Tipografia Abrud, 24 Aprilie n. 1899. averea acâsta, căci Napoleon nu li-a testat
2. „Tribuna Poporului" nu are nici un sin­ „A. Mureşianu" din Braşov. nici un franc. După mârtea sa, au venit
gur argument puternic în contra alegerii * cjile grele peste familia Bonaparte. Un
archimandritului Hamsea; 3. „Tribuna Po­ i v r r ' U L T I M E S C I R I . membru al acesteia şi-a deschis în Londra
• v
Tesă de licenţa. Am primit un esem
porului" de faptă a încheiat pact cu „ur­ (t Viena, 25 Aprilie. In şedinţa de firmă comercială şi a trăit din negoţ. Prin­
plar: „Iiezerva , tesă pentru licenţă în
gisitul" vicar Goldiş, şi aderenţii ei vor acjî a dietei provinciale a Austriei- ţul Victor Napoleon, pretendentul de acjî 1a
drept de Ig. Mircea, o lucrare valorosă,
vota pentru acest mare „antifariseu şi anti- de-jos, deputatul Kolisko a propus, tron, încă nu pâte duce o viaţă corâs-
aprobată de comisiunea esaminătore, fiind
vameş". ca comisiunea provincială se fia pro­ puncjătdre rangului său, âr fratele mai mic
preşedinte al tesei d l Ştefan C. Şendrea,
In sfirşit îi gratulez „Tribunei Popo­ vocată a înainta un proiect de lege, al acestuia, prinţul Ludovic Napoleon, care
âr decan d-1 G. Danielopolu. D-l Ig. Mir­
rului" pentru naivitatea, care se manifestă în care limba germană se fia decla­ este comandantul unui regiment rusesc,
cea, pe care îl felicităm călduros pentru
în credinţa (?) că cu Goldiş va scote din rată esclusiv obligatore pentru tote de-asemenea nu dispune de averi mari. Au
acâstă tesă reuşită, a dedicat lucrarea sa
diecesa Aradului „apucăturile vameşilor şi autorităţile administrative. însă şanse, oă se vor înbogăţi încurând,
scumpului său frate Niculae Mircea „în
fariseilor" şi va introduce „învăţăturile lui semn de cea mai adâncă stimă şi recunos- Haoa. 25 Aprilie. Conferenţa in­ deoreee împărătâsa Eugenia, care e una
Isus Christos." cinţă pentru imensele sacrificii, ce le a fă ternaţională de pace şi desarmare dintre cele mai bogate femei în Europa, a
Mie îmi gratulez la o decepţiune mai out pentru dânsul", âr fraţilor săi George va fi deschisă solemn în cji de 19 declarat, că are intenţiunea să testeze ave­
ua
mult! Der ce importă? Dăcă a luat dracul şi Victor şi surorei sale Ana în semn de Maiu a. c. rea sa, care e de vre-o 24 miliâne, aceluia
vaca, pote să ia şi viţelul. dintre Bonapartiştî, pe care-1 va recunosce
iubire. Marsilia, 25 Aprilie. Preşedintele
Mulţumindu-vă pentru bunăvoinţa, ce * de conducător al partidei bonapartistâ. Şan­
republicei francese va veni în cur­
aţi arătat faţă de espatriatul de mine, pu­ sele, va să cjică, le-ar avâ prinţul Victor
„Enciclopedia Română“, editată sul verei anului curent aici şi va fi
blicând acestea şire, semnez Napoleon.
sub auspiciile şi din însâroinarea „Asocia- salutat de escadra italiană, care va
Cu deosebită stimă ţiunii pentru literatura română şi cultura visita anume pentru acest scop portul.
B r a ş o v , în 24 Aprilie 1899. poporului român" de Dr. G. Diaconovich, Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Dr. Eugen de Lemeny, prim-secretarul Asociaţiunei. A aparut fas­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
cicolul XIV al acestei importante şi mari
advocat.
publicaţiunl. cuprindend articolele Emerit.— Un cal beţiv, ţfiarul „Temps" po-
Fărcaşele, la olaltă peste o miie articole şi vestesoe întâmplarea unui cal, care a fost Dr. Sterie IT. Ciurcu.
Producţiunl şi petreceri. o frumosâ hartă a Europei, executată în culcat în pivniţă între o mulţime de sticle
IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
institutul F. A. Brockhaus din Lipsea. Şi cu dâtul stricat şi cu totul gâle. De abia
Corpul înv^ţătoresc din Zfirnescî are Consultaţiuî cu celebrităţile medicale şi ou
onâre a invita la producţiunea teatra­ acest fascicol cuprinde - o serie destul de ridicat în pioiore, calul căcju îndată pe o
specialişti dela facultatea de medicină
lă musicală şi declamatorică, ce se va aran- lungă de articole mai mari şi de interes costă, şi a trebuit, pentru a-1 duce din piv­
din Viena.
gia a doua c}i de PascI în sala ediSciului şco­ special românesc. Amintim biografiile: Emi- niţă în grajd, ajutorul pompierilor. Vete­