Page 53 - 1899-04
P. 53
UEDACŢItTXEA, „(*azeta“ iese îi aacare dl.
Mministraţlunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Uugaria:
BBAŞQV, piaţa maro Nr. 30. Po un an 12 fl„ pe sAse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancata nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
sa primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şdse
1KSERATE so primesc la ACI- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«ISISTRAŢIUHE în Braşov şi 1.. N-rii de Duminecă 8 franoT.
armătdrele Birouri de «nunoiurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Yiena: M. Oulies Nachî'. eielo poştale din întru şi din
Sax Augenfeld ic Emarlch Lasner afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Schalok. Ruilolf Mosse. Abonamentnl pentru Braţu
A. Cppnllks Nacbt. Anton Oppellk.
în Budapesta: A. V. Qoldbor- Administrat urnea. Piaţa n f it
gar, Ekstaln Bernat. In Ham- T fi râul Inului Nr. 80, el £ fii
burţ: Iflarolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se pe trei luni 2 fl. EG cr,
ria gnrmond pe o.colbuit 8 cr. în casă: Pe vn ei
şi 30 cr. timbru pentru o pu- 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. p'i trei
blicaro. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 hani. — Atftt abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
înhndarea reformei electorale. rile electorale din Ardeal sunt în Ungrria tractâză pe Ausiria ca parte în mul din ce e dator să facă. Secuii dela
genere mult mai puţin populate, de vinsă şi o silesce să trâcă pe sub furcile cau „Fllenzâk îşi dau silinţă să dovedâscă, că
44
86
Este, cum vedem, nu numai pă cât cercurile din amintitele ţinuturi dine. Nu vroiţi, cf Lueger, ca noi să trăim naţionalităţile s’ar bucura de egală îndrep
rerea unuia s6u a câtor-va dintre maghiare. Şi t6te acestea au numai în detrimentul Ungariei, dâr nu vroiţi nici tăţire politică şi cultural», ba că, aucll mi
deputaţii din dieta ungară, ci este scopul de-a împiedeca, ca hegemo aceea, ca Ungaria să se îmbogăţâsoâ în nune ! în ţinuturile locuite de naţionalităţi
un plan de acţiune, ce a fost con nia maghiarismului în parlament să paguba nostră. Situaţia nu se va îmbună'ăţi funcţionarii din sînul lor s’ar bucura de
ceput şi hotărît în sînul elicei tisza- sufere cât de puţină scădere. câtă vreme raportul dintre Austria şi Un avantagii. Pentru a mistifica opinia publică
iste, ca cu ocasiunea desbaterei asu Foile guvernamentale, şi în deo- garia nu va fi stabil, căci pactul de pănă dinafară, stă înainte cu România şi cu
pra proiectului de lege despre judi- sebî cele de nuanţă tiszaistă, au şi acum cu Ungaria n’a fost altceva, decât o Croaţia, unde limba de învăţământ a tu
catura Curiei în afaceri electorale, dat cum vedem semnalul, că trebue speculă politică ordinară. Dâr las că Un turor obiectelor este limba statului, deşi
se se lanseze noul postulat şovinist să se ceră garanţii înpotriva unei garia acuşi va plăti-o. Pe noi ne sparie sunt locuitori de altă naţionalitate, cari ar
despre care am făcut amintire în „eventuale invasiun!" a naţionalită mereu, că industria austriacă va fi păgu avâ drept a pretinde validitarea naţionali
numerul de ier! al foiei nostre. ţilor în parlament. bită, însă ce va începe Ungaria cu făina tăţii lor separate, cum pretind naţionalită
E vorba adecă de îngrijirea, ce Am revenit anume asupra aces şi boii ei, dâcă noi nu mai suntem. Noi ţile din Ungaria. Apoi continuă:
o pretexteza şoviniştii în faţa îm tei apariţiunî, pentru-ca înainte chiar Austriecii nu ne temem. Sunt convins, că „Adevărat, că Maghiarul e şovinist,
prejurării, că de acum în listele ale de-a cunosce resultatul desbaterilor între Austria şi Ungaria nici odată nu se vor însă numai cu vorba şi în teoriă. Când
gătorilor vor întră vre-o sută păn’ ce s’au început astăcj! în cameră, să ridica bariere vamale. înainte de a se face ajuDge lucrul la fapte însă, numai cu greu
la două sute de mii de alegători, marcăm situaţiunea în faţa cestiunei acâsta netwmmobilisa. De am fi fost destul de îşi validitâză fiinţa lui maghiară în propria
cari pănă acum erau şterşî din ele reformei electorale. curagioşl, demult li-am fi dat Maghiarilor sa casă. Unde se mai găsesce în lume,
pe cuventul, ca nu şî-au plătit da Totă mişcarea, ce se manifestă ce li-se cuvine. Maghiarii au ameninţat ceea ce la tot pasul se esperiază în Unga
rea la timp. Imulţirea acesta a nu acum în pressă pentru pretinsa asi totdâuna cu revoluţiă şi noi vecinie am ria, ca societăţi întregi să se lapede de
mărului alegătorilor, cu tote că se gurare a egemoniei maghiarismului cedat acestei ameninţări. Şi acum amenin conversaţia în limba maternă când un
estinde de-opotrivă şi asupra Ma în parlament, nu este decât resul ţă ei cu revoluţiă, dâr bar Domnului, lucru străin se află în mijlocul lor şi când de
ghiarilor, e declarată, pe cum seim, tatul planului, de-a înfunda grava rile nu vor degenera la atâta; esistă la noi dragul aoeluia ’i rup limba l u i ? Dâcă un
ca o inovaţiune, ce se va face în problemă a reformei electorale. încă partide politice, cari vor apăra patria Maghiar se află în Croaţia, nici prin minte
detrimentul rassei maghiare. Totul se se mărginâscă la de- nâstră. nu-i trece a-şl folosi limba maternă în con
44
Organul tiszaist „Peşti Hiriap laturarea vechei piedecî, ce se pu La votare die'a a primit prima parte versaţia faţă cu aceia, despre cari scie, că
se ocupă şi el în numărul cel mai nea fără de nici un temeiu escerci- din proiectul de resoluţiune al conrsiunei. vorbesc fluent unguresce. Astfel e şovi
nou de acesta cestiune, şi sub presu tării dreptului alegătorilor, şi prin Nu mai trebue să spunem, că discur nismul maghiar în viaţa socială, ca şi ’n
punerea fdrte dubiosă, că alegerile schimbările, ce tind a-le face în or- sul lui Lueger a usturat niţel pe cei din viaţa de stat de-opotrivă, şi acâsta a lui
dietale vor ajunge să fia în viitor ganisaţiunea cercurilor electorale, să Pesta. slăbiciune 6 esploatâză naţionalităţile nâs-
41
„curate , face următorul calcul pen se casseze or!-ce efect, ce ar pută tre, când umplu lumea cu plângerile lor,
tru viitor: Cu totul camera ungară fi favorabil naţionalităţilor, âr resul Rusia şi Austro-Ungaria. Foia
căci sciu, că prin acâsta înstrăineză statul
u
numără 416 deputaţi, înafara de cei tatul să fiă, ca în fond tote să ră rusâscă Novoie Vremia se arată puţin in maghiar dela validitarea drepturilor nostre
v
40 delegaţi croaţi. In caşul presu mână cum au fost. dispusă în contra mişcării panslaviste prea înscrise în legi şi faţă cu ele .
44
pus, cjice „P. H.“, ar pute cu tim Are dreptate foia partidei po esagerate, şi accentuâză lealitatea Rusiei şi
pul se se schimbe astfel constelaţia porale când cjice, că atuncî va es dorinţa, de-a rămână în cele mai buna ra Arată mai departe asnpra ecoului
în sînul celor 418 deputaţi: în ţinu tinde regimul „liberal unguresc drep porturi cu Austro-Ungaria. viu, ce l’au aflat în Germania plângerile
44
turile slovăceseî ale Ungariei de tul electoral, când va face acesta şi Nemţilor din Ungaria în contra maghiari-
Nord ar pută să se alegă vre-o 10 Sultanul, şi ca prin urmare în pri Ţarul şi Finlanda. Din Helsingfors, sării numirilor de localităţi, şi spune ou
Slovaci; în ţinuturile românesc! din vinţa acesta Asia se începe dela capitala Finlandei, se anunţă, că Ţarul a amărăciune, că diplomaţia înaltă nu-şl bate
Ardeal şi Ungaria de Sud vre-o 30 Pojun. respins proiectul ministrului de răsboifi capul cu sugrumarea acestei agitaţiuni,
deputaţi; pe Şerbi nu-i mai trage Kuropatkin ca anumite cestiunî, ce stau în căci în străinătate Ungaria nu e conside
)
în calcul, ca acesta „să nu apară legătură cu proiectul pentru armata din rată ca stat, şi acolo numai interesele im
44
prea pesimist ; pe cei 13 deputaţi Austria şi pactul. Finlanda, se fiă desbătute ca afacere a im periului austriac sunt scutite.
saşi nu-i consideră ca aparţinând ne (Voci In contra Maghiarilor.) periului, cn alte cuvinte să fiă sustrase com Drept încheiere, foia îutr’adevăr şovi-
condiţionat grupului naţionalităţilor, In şedinţa dela 2B Aprilie n. a dietei petenţei dietei provinciale finlandese. Deşi nistă dice, că Ungurilor nu li-a rămas alt
44
dâr se pote uşor să se ivescă caşuri, Austriei de jos a fost o interesantă discu refusul Ţarului nu pote fi privit ca un ceva, decât a ţinâ „aici acasă veDătore de
44
în car! toţi nemaghiarii, dimpreună siune asupra pactulu', în care s’au a'dit succes considerabil al postulatelor finlan „agitatori , căci şi aşa „autorităţile nâstre
cu delegaţii Croaţiei să se unescă. voci îndreptate în potriva Maghiarilor. dese, totuşi poporul din Finlanda l’a pri sunt ÎDtroduse în aşa ceva de pe timpul
44
Constelaţia ar [fi atunci: 413 mit cu satisfacţia, căci prin el se arată, că persecuţiei în contra socialiştilor . Le so-
u
Deputatul Schlessinger a înaintat o re- mâză dâr, sd fiă odată într adevăr şoviniste ,
deputaţi din Transilvania şi Unga tendinţelor îndreptate în contra libertăţii n
ria; între 316 deputaţi curat maghiari, soluţiune şi a propus alegerea unei comi- Finlandei li se pune limită la locul mai căci acâsta le va servi spre mai multă
siunî din sînul dietei, care să desbată Ges onore, decât ca prin toleranţă păcătosă să
40 român! şi slovac! şi 13 saşî — înalt.
adaugendu-se la aceştia cei 40 deputaţi tiunile pactului şi să facă şi proiecte. De vrâ a desarma ura aţîţată în contra Ma
ai Croaţiei, ar sta 93 de deputaţi ne- putatul Lustkandel nu află necesar esmiterea ghiarilor. 44
maghiar! faţă ’n faţă cu 316 ma comisiunei, însă e de părere, că dieta să Ş 9 o v i n i s m . Şi totuşi „Ellenzek are aerul de-a
primâscă o resoluţiune, în care să-şî expri elice, oă nu-i şovinist?
ghiar!. Acesta grupare ar fi de-ajuns, Sub titlul acesta „Ellenzăk' , organul
1
me vederile asupra pactului cu Ungaria.
ca cestiunea naţionalităţilor să păta ardelenesc al lui Bartha Miklos, S3 ocupă
fi adusă pe terenul concesiunilor, er El a şi presentat pro'eotul de resoluţiune într’un articul din nr. dela 24 Aprilie cu Turnir! şi pusei
Ungaria ar ajunge atunci în urmele propus în care se accentuâză, că proiectele acâstâ temă forte interesantă şi forte ac
guvernului păgubesc economia Austriei şi
Austriei. tuală. La început cjice, că naţionalităţile Tocmai acum în ajunul deschiderii
vor arunca mai! sarcini asupra poporaţiunei.
Numita foia nu crede, că de nemaghiare umplu mereu străinătatea cu conferenţei internaţionale la Haga, aprâpe
r
Dieta declară dee , că planul guvernului în
ocamdată disposiţia amintită din plângeri asupra şovinismului maghiar, şi con tâte puterile europene fac mari sforţări de
proiectul de lege pentru judicatura semnă jertfirea celor mai mari interese ale testă îndreptăţirea acestei’ plângeri folosin- înarmare în tote direcţiunile.
Austriei şi provocă guvernul să facă un
Curiei ar aduce cu sine o ast-fel de du-se de şubredul argument, că dâcă în- Intr’unul din numerii trecuţi am ară
pact, care şi peste 1903 se garanteze ocro
schimbare a constelaţiei în parla tr’adevăr Maghiarii ar fi atât de şoviniştl, tat, după foia germană „Hamburger Nach-
ment, dâr cjice, că cu timpul ea tirea corăspuncjătore a intereselor austriaco. cum sunt descrişi, atunci „de mult în Un richtc7i , în ce chip şi monarchia nâstră
u
pote să aibă asemeni urmărî. De S’a aflat un deputat, care a esprimat garia n’ar mai fi nici vorbă, nici urmă a ţine să-şi sporâscă foiţele ei de apărare.
aceea şovinismul vre să se îngră- vederi contrare şi care a cjis, că Ungaria naţionalităţilor centrifugale, naţiunea ma Datele comunicate de foia germană n’au
descă de cu vreme, şi ca mijloc se îşi face numai datoria, când scutesce in ere ghiară le-ar fi contopit de mult în corpul fost desminţite pănă acum din loc compe
1
propune acum, ca cercurile electo sele sale economice, nu şi-o face însă guver său naţional, în limbă, sentimente şi cultură tent. Tăcerea acâsta dovedesce, că într’a-
rale în ţinuturile maghiare şi în deo nul Austriei, care prin pactul, ce vre să-l de-o potrivă . devăr, în armata comună au st ro-ungară se
44
sebi în Alfold şi dincolo de Dunăre facă, primsjduesce ţâra. „Ellenzâk“ ocăresce pe străbunii săi, vor face în viitorul apropiat schimbări în
să fia printr’o nouă împărţire îmul- Dr. Lucger desfăşură într’o vorb're că n’au făoufc acâsta (contopirea) atuncî, semnate organice, cari vor necesita chel-
ţite, er din contră cercurile electo lungă, că dreptul Austriei trebue apărat când sentimentul publio naţional n’a fost tuell de multe milione. E vorba de orea-
rale în ţinuturile române din Tran cu extremă energiă în contra Ungariei. Pac atât de puternic, ca în cjilele nâstre, când rea unui nou corp de armată, de provede-
silvania să fiă reduse. tul esistent şi cel plănuit este cea mai numai cultura mai pote avâ influenţă de rea artileriei cu nouă tunuri şi pe lâDgă
Se mai aduce, ca pretext pen mare nedreptate din lume. Pactul nu este contopire, er în direcţia acâsta—spune cu acâsta de înmulţirea acestei arme cu 80 de
tru ast fel de schimbare, că cercu altceva, decât un contract de pace, în care supărare—statul maghiar face numai mini baterii nouă, adecă cu aprope 30% ma
