Page 54 - 1899-04

Pagina 2. (GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 85.—1899.

mult faţă cu stagiul de pănă acum. Afară pentru cădeţi la infanteriă, şi în trei clase ternicului protector, a Majestăţii Sale Ţa­ „Hotelului comunal din Oernatu 8ăcelelor,
11
de acesta încă din anul treout s’a plănuit ale şcâlei reale superiâre militare, afară de rului Nicolae , âr prinţesa este fiică din începutul la 7 W ore sâra. Locul I. de pers.
11
2
sporirea flotei de răsboiă şi a contingen­ studiile militare se vor propune tot ace­ familia marei case domnitâre rusesc!. — 80 cr., locul If de pers. 60 cr., stat în pi-
tului marinei. Acostă sporire se motivâză leaşi obiecte şi tot în modul, cum se pro­ Acest manifest a făcut, ca poporul munte- oinre 40 er. Ofertele marinimose se vor
cu starea rămasă a monarchiei faţă de pu­ pune în şcolele reale civile. Reforma se va negrin să fiă cuprins de un entusiasm ne­ chita pe cale 4>aristică.
terea armată a oelorlalte state mari euro­ începe la tâmnă cu prima clasă. Pentru mărginit. P r o g r a m a : 1 . „Marşul studenţilor
pene: Rusia, Francia şi Germania. propunerea obiectelor civile vor fi aplicaţi din Braşov *, de I. Ol. Iuga, eseentată de
1
Un conte maghiar mort în inise-
Privitor la provederea armatelor din 50 de profesori cu diplomă. orchestra octavanilor. 2. „Tainic se luptă ,
11
riă. Contele Francisc Forgach a fost aflat
diferitele state mari europene cu tunuri de N. Popovicî, esecutat de cerul octava­
Cunună rusescă pe mormântul lui mort în 24 1. o. în locuinţa sa din Kis-
nouă, va fi de interes, credem, a face aici nilor. 3. „Cimpoiul , capriciu de I. Mure-
11
Felix Faure. Primarul din Petersburg a ozell. Contele suferia de timp îndelungat
o mică statistică. şianu, solo de pian esecutat de d-ra O.
pus alaltăerl o cunună, în numele oraşului, de-o bâlă incurabilă, trei cjile a stat şi în
Germania deja dela 1896 şi a provă- Muntean. 4. „Noptea (melodiă francesă)
u
pe mormântul decedatului preşedinte Felix spitalul oraşului, însă de acolo l’au scos pe
cjut armata cu tunuri de oonstrucţiă nouă motiv, că nu se mai pote vindeca. Con­ esecutată de cor. 5. „Povestea codrului ,
11
şi a înaintat atât de mult în lucrarea aces­ Faure. La festivitate,, care a atras multă vals de V. Şorban, eşec. de orchestră. 6.
lume în cimiterul Pâre-Lachaise din Paris, tele, care trăia în mare miseriă, nu mai
tei reorganisărl, încât se speră, că pănă la „Eu mă duc codrul rămâne , de G. Dima,
11
au fost presenţî mai mulţi consilieri orăşe- avu de atunci în jurul său nici un îngriji­
finea anului curent ea îşi va echipa întrâgă tor, probabil, că a suferit şi fâme. Răul, eşec. de cor. 7. a) „Frundă verde mărgă­
artileria de câmp cu armă uniformă. nescl. RepresentaţI au fost şi preşedintele rit , de O. Porumbeseu. b) „Pe aceeaşi uli-
11
Loubet, ministrul Belcassâ şi ambasadorul de care suferia, l’a lănţuit aşa de tare, în­
Francia încă a întrodus tunuri de eiâră , de I. Ol. Iuga, solo de violină cu
M
rusesc TJruşow. cât nu mai putu părăsi locuinţa; împreju­
construcţia nouă, şi se speră şi acolo, că acompaniare de pian. 8. „Sună buciumul
rările morţii lui încă dovedesc, că el, sin­
pănă la finea anului artileria francesă de d’alarmă , de R. Simionescu, eşec. de cor.
11
Oraş pustiit prin foc. Orăşelul Guta, gur şi părăsit, a murit de-odată. Mârtea
câmp va primi noua armatură modernă. In fine se va representa comedia într’un
din apropierea Oomornului, a fost lovit l’a ajuns dinaintea patului, acolo a şi fost
încât privesce Rusia, în ministerul ei act: „Nu te juca eu dracul , de I. Ne-
11
de-o mare nenorocire. Isbucnind foc, au aflat îmbrăcat numai pe jumătate, în ge-
de răsboiîi s’a decis deja anul trecut să se gruzzi.
ars tdte casele şi 9000 de omeni au rămas uuncbl şi cu faţa redimată pe dunga pa­
Introducă tunurile cu tir repede, âr soirile *
fără acoperement. Două femei, un gendarm tului. Contele Forgach trăia despărţit de
ce sosesc din Petersburg anunţă, că sunt Societatea sodalilor români „ Lu ■
şi patru copii au căcjut jertfe teribilului nevastă-sa şi nimeni nu sciea unda se află
gata deja câte-va baterii de probă din mina din Braşov învită la producţiunea şi
u
incendiu. contesa, sâu rudele lui. Nenorocitul conte
acest tun. Fiă-care bateriă constă din câte petrecerea colegială, ce se va da Luni a
fu îmormentat în cimiterul comun a! ora­
6 tunuri, calibrul tunului nou e de 76 cm.; O desminţire. Din partea societăţii şului. doua 4i 6e Pascî în sala Redutei orăşe­
11
greutatea unei granate e de 6 chilograme de lectură „Petru Maior din Budapesta nesc!. începutul la 7'/ ore sâra. Intrarea
2
şi 300 grm , cu celeritate primă de 600 me­ suntem rugaţi a da loc următârei desmin- Musica orăşenescă va concerta Du­ de persână 60 cr. Bilete se pot căpăta la d.
tri, şi cu 16 puşcăturl pe minută. După ţirî: In n-rul de Sâmbătă 22 Aprilie n. c. minecă sâra, în prima cji de Pascî, la ote­ D. Eremias, la librăria Ciurcu, la Casina
1
1
u
planul ministrului de răsboifi rusesc, întrâgă al cjiarului budapestan „Egyef ârtâs a apă­ lul „Europa *. începutul la 7 / ore. Intra­ Română şi sâra la cassă. Ofertele marini-
2
u
artileria de câmp va fi provăcjutâ până la rut sub titlul „Petru Maior vâlsâga un ar­ rea 30 cr. mâse se primesc cu mulţămită şi se vor
finea anului 1901, cel mai târcjiu pănă în ticol, care ouprinde o mulţime de acuse şi publica.
primăvara anului 1902, cu nouăle tunuri. aserţiuni nebasate. N’am ţinut de necesar Noua ordine în şcolele medii. *
Oâte-va cjile mai înainte prin întrâgă a ne rectifica faţă de astfel de invective Societatea de lectură a Tinerimei
Ministrul unguresc al cultelor şi iu-
pressa europenă a circulat soirea, că cor­ tendenţiâse, pentru liniştirea publicului ro­ strucţiunei publice I. Wlassics, va da peste dela institutul pedagogico-teologic ort. rom. din
pul de armată turcesc din Saloniki va fi mân însă totuşi, basaţl pe conclusul socie­ Arad învită la şedinţa festivă ce se va ţine
provădut cu tunuri sistem nou şi că un tăţii din şedinţa XVIII ord. ţ'nută în 25 câte-va dile un ordin-circular privitor la la Dumineca Tomei în 25 Aprilie (7 Mai)
introducerea noului plan de învăţământ în
paşă a fost trimis la Berlin, oa să încheie Aprilie c. declarăm, că aserţiunile din sus 1899 în „Sala cea mare a Seminariului.
11
şcolele medii. Anul viitor se va întroduoe
un contract pentru procurare de astfel de amintitul articol referitâre la societatea începutul la 6 ore sâra A r a d , la 10 (22)
deja acest plan în primele clase ale aces­
tunuri pe sâma Turciei. Aşa-dâră şi Turcia nâstră sunt lipsite de adevăr şi se basâzâ Aprilie 1889. In numele societăţii: Aurel
tor scole şi după el se va propune.
ţine să-şi provadă armata cu tunuri nouă. pe informaţiunl false. — Pentru comitet: Orăciunescu, v.-preşedinte. Lazar Yraciu,
In noul plan se face o schimbare pri­
Firesce, că după tunuri urmâzâ pus- loan Top, v.-preşediute; Joan Fruma, se­ secretar.
vitor la numărul ârelor pentru limba la­
cile. Toţi îşi bat capul în ce chip ar afla cretar. Ofertele benevole în favorul bibliotecii
tină. Pănă acum studiul limbei latine se
o puşcă de construcţia cât mai perfectă, se primesc cu mulţămită şi se vor chita pe
Copil furat. In anul 1893 a dispărut propunea în primele clase gimnasiale în 7
cu ajutorul căreia să împrăştie plumbii calea publicităţii.
1
din comuna Oieşdea (aprâpe de Teiuş) copila ore. După noul plan însă numai în 6 ore.
ucidătorl cu mai mult succes şi cu sigu­ P r o g r a m a : 1. „Christos a înviat ,
11
de 3V ani a unui ţăran. Abia după câţî-va De asemenea se va reduce numărul orelor
2
ranţă deplină. oor bărb. 2. „Cuvânt de deschidere , rostit
11
ani ea a fost recunoscută de două femei limbei maghiare dela 6 la 5. Ministrul însă
Etă dâr, că cu tote asigurările de de v.-preş. societăţii Aurel Orăciunescu cler.
din acea comună la un târg din Alba-Iulia. nu vrâ să păgubâscă aşa numitul „învăţă­
pace, înarmările îşi fac cursul lor înainte, c. III. 3. „Soriârei mele , cor bărb. de I.
11
I Copila ducea de băţ pe un cerşitor orb. mânt naţional maghiar *, căci timpul de o
1
tot înainte, fără a-se ţine sâmă, dâcă po- Costescu. 4. „Religiunea în viâţă , diserta-
u
Afacerea a venit înaintea tribunalului, care oră ce-1 răpesce limbei maghiare, îl va în­
porele statelor pot ori nu să suporte sarci- ţiune de I. Cărpiuişean cler. c. III. 5.
a condamnat pe cerşitor la 8 luni în- locui la obieotele, cari tractâză „geografia
nele uriaşe, ce înarmările din ce în ce mai „Potpuriu , din operetta „Crai Nou de
u
11
1
chisore. maghiară * şi la alte studii, a căror pro­
mari şi mai îngrozitâre le aruncă în spa­ O. G. Porumbeseu, esecutat de ped. c. IY:
punere se sporesce cu câte-o oră ; afară de
tele lor. Societatea de operă germană de A. Drimba v. I., D. Olariu v. II., M. Dra-
acâsta va separa geografia de istoria na­
Cine va pută dice, că în mânia seco­ sub direcţiunea d-lui Leon Bauer şi-a înche­ goş violă şi Trifon Lugoj an prof. cello.
turală.
lului luminii, devisa puterilor mari euro­ iat asâră ciclul representaţiunilor sale în 6. „Despărţire , oor bărb. de T. Lugojan.
11
Mai însemnată va fi reforma în ceea-
pene a încetat de a fi dicerea latină: si vis Braşov cu „Aida“, admirabila operă de 7. „Fragment din Satira III , de M. Emi-
U
ce privesce cestiunea educaţiei corporale.
pacem, para bellum ? Verdi, cea mai însemnată dintre composi- nescu, deci. de I. Iercoşan cler. o. II. 8. a)
Aici noul plan dispune, ca gimnastica să
Ciuha răsboiului oreâză tunuri şi pusei. ţiile acestui măestru italian, Esecutarea a „Primăvara , b) „Puişorul , cor bărb. de
11
11
fiă înlocuită ierna prin patinaj, vara prin
Popârele plătesc şi vor plăti pănă când, ne fostsuceâsă, ca şi representaţiunile premer- ,I. Costescu. 9. „Creştinismul în educaţiune ,
11
jocuri acomodate; şi numai dâoă timpul
mai putând purta sarcina, vor îmbrânci sub gâtâre, graţ'ă puterilor escelente de cari de M. Dragoş, ped. o. IV. 10. „Din şedă-
pentru aceste eserciţii corporale ar fi ne­
greutatea uriaşă a fierului şi oţelului. dispune trupa. Aflăm, că acâstă trupă de târe“, cor bărb. de I. Vidu. 11. „Sandu
favorabil, să se facă gimnastică sub aco­
opere va pleca astătjl la Cernăuţi, âr Sâm­ Napoilâ , monolog de V. Alexandri, pred.
u
perement.
bătă va da deja prima representaţiă în ca­ Noua ordine va fi introdusă deja la de 1. Furdian ped. c. IV. 12. „Marş", ese­
SOIRILE DILE1. pitala Bucovinei. cutat de orchestra seminarială.
i începutul anului şcolar viitor în prima
— 15 (27) Aprilie. „Drepturile şi datoriiiţele învăţă­ clasă a şcâlei reale. Aici nu pierde o oră *
torilor (înveţătorelor“). Inspectorul r. de decât obiectul special al scolei reale, adecă O representaţiă teatrală se va da
înmormântarea regretatului advocat
scâle al comitatului Albei de jos, d-1 Br. geometria. In amândouă scâlele medii, gim- în 6 Maiu st. n. a. c. în sala hotelului
Alexandru Filip s’a săvîrşit erl în Abrud
Szabo Mihaly, a scos sub titlul de mai sus nasii şi reale, reforma va fi aceeaşi, cu „Mielul de aur“ din Haţeg. începutul sâra
ou mare solemnitate. Pe tâte edificiile pu­
un op, apărut deja în a treia ediţiune co­ deosebirea însă, că cele 5 ore pentru limba la 8 ore. H a ţ e g , 20 Aprilie anul 1899.—
blice erau arborate stindarde de doliu;
rectată şi înmulţită. Opul, scris în limba latină din şcolele reale, vor fi înlocuite ou Comitetul arangiator.
lume multă din tâte părţile a luat parte
maghiară, cuprinde îndrumări basate pe 5 ore pentru studiul limbei germane. De Venitul curat este destinat pentru
la înmormântare, împreună cu preoţimea
lege cu privire la drepturile şi datorinţele alt-fel tote obiectele de învăţământ: religia „Reuniunea Română de cântări din Haţeg .
11
română de ambele confesiuni. S’au rostit
învăţătorilor comunali, confesionali şi de stat 1. maghiară, geografia, istoria naturală, Preţul do intrare: Loo I. 1 fl,, II. 80 cr.,
mai multe discursuri mişcătâre. După o te­
ou privire la salar, la numirea seu alege­ aritmetica, geometria, caligrafia şi gimnas­ III 60 cr., parter 50 cr. După representa­
legramă din Abrud, răposatul a testat cţece
rea lor, la cestiunile lor disciplinare, la or­ tica vor fi propuse în ambe aceste feluri ţiă dans.
mii fl. pentru scopuri culturale românesc),. de scâle pe-o formă, aşa că între primele
i dinea din scâlă, la reuniunile învăţătorescl, P r o g r a m : „O căsătoria în lumea
Nou ministru de interne. „Alkot- la bibliotecile şcolare, la obligamentul mi­ olasse ale gimnasiilor şi realelor din anul mare“, oomediă în 2 acte de G. Yentura,
many este informat, că cestiunea ocupării litar, la dreptul de pensiune etc. Opul con­ viitor, deosebirea va fi fârte bagatelă — jucată de mai mulţi d-nl şi d-şore. Scena
u
portofoliului de interne ar fi lucru hotă- ţine 392 pag. şi costă 2 fl. 60 cr. Se pâte ceea-ce s’a făcut cu considerare la prin­ se petrece în BucurescI într’o casă aristo­
rît deja. Este destinat pentru acest post procura dela autorul în Aiud (Nagy-Enyed). cipiul egalei îndreptăţiri a scâlei medii. cratică.
fostul preşedinte al clubului decedatei par­ Ediţiunile mai vechi, apărute din acâstă Esecutarea depl'nă a reformei ar dura
tide appouyiste, Ferdinand Horanszhy. Nu­ călăuză a învăţătorilor, a(jl nu se mai pot de alt-fel timp de 8 ani, dâcă anul viitor Idei fundamentale In economia
mirea lui se va face îndată-ce proiectul întrebuinţa cu succes, deâre-ce s’au făcut soolar nu se va introduce şi în clasele
despre judicatura Curiei va trece prin des- multe schimbări de atunci. superiore. politică.
baterile camerei. Be loan Socaciu.
Din Muntenegru. Fâia oficială mun-
Reforma învetâmentului militar. tenegrină „Glas Crnagorca dă sâmâ des­ Producţiunl şi petreceri. A) Basa şi laturile fundamentale ale vieţei
u
omenescl; constantul şi variabilul, seu
După cum anunţă „Neues Wiener Abend- pre logodna principelui moştenitor Banilo Subcomitetul lleuni urnei femeilor
absolutul şi relativul.
blatt“, ministrul comun de răsboifi va ese- ou prinţesa Jutta, fiica ducelui de Meklen- române din Săcele pentru sprijinirea
(Urmare.)
cuta deja în cursul anului curent planul, burg-Strelitz. Tot-odată ei publică un ma­ văduvelor sărace va aranja o producţiune
ca învăţământul din şcolele interiore mili­ nifest dat de principele Nichiia în onârea teatrală-musicală împreunată cu dans, ou II.
tare să 1 aducă mai mult în legătură cu Ţarului tuturor Ruşilor. In manifest se concursul binevoitor al studenţilor octavanl Natura esternă, pământul, ca limită
cel din şcola civilă. După planul reformei, c}ice între altele, că actul logodirei a fost români din Braşov şi al altor binevoitori asti-onomică a vieţii omenescl, se compune
în primele trei clase ale şcâlei militare făcut sub scutul şi cu binecuvântarea „pu­ domni, Luni, a doua 4' de Pascî în sala din diferite elemente, cari variâză după ţi-