Page 55 - 1899-04

Nr. 85.—1899» GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

nuturî şi influinţeză progresul în mod di­ geografică ca d. e. Asiria, Babilonia, Gre­ (nr. 70 a. c.) — afirmări relative la Prea Cu- mani, Italieni, FrancesI, Spanioli- şi Slavi.
ferit, ceea-ce are de urmare, că, nu merge cia, Italia etc. vioşia Sa d-1 vicar episcop. Iosif Goldiş, şi In primii ani însă nu se afla în Budapesta
în tot locul cu aceeaşi viteză şi nu se face Variaţiunea geografică şi geologică, d sa ne rogă să dăm loc declarării d-sale, nici măcar o singură familiă maghiară.
peste tot uniform, deşi în aceleaşi direc­ rîurl navigabile, lacuri şi contactul cu ma­ că nicl-odată n’a beut cu P. O. Sa Bruder- Pănă la anul 1714 Buda a fost ourat ger­
ţiuni constante. Acâstă variaţiune geogra­ rea aduc cu sine variaţiune de îndeletni­ schaft", âr în ce privesce oelelalte „batjo­ mană, şi poporaţiunea ei era de confesiu­
fică produce stări diferite după loc, întoc­ ciri şi de idei, promoveză schimbul şi des­ curi" ce ar fi voiu să le arunce (corespon­ nea catolică. In 1688, cetăţenii Budei con­
mai precum elementul istoric produce stări voltarea comerciului, face să se schimbe dentul) în d-sa, şi printr’asta asupra Mag­ stau numai din 85 familii. E de observat
■diferite dujiă timp. producte agricole cu producte montanis- nificenţei sale, nu se dimite a răspunde. însă, că pe acel timp între oetăţenl erau
Clima, forma suprafeţei, posiţia geo­ tice, indigene cu streine şi prin acâsta să socotiţi numai proprietarii de case, pe oând
grafică, calitatea solului, flora şi fauna sunt se stabilâscă şi întărâscă legături sociale
NECROLOG. Ioan Bertescu, secre­ chiriaşii nici nu erau luaţi în sâmă cu oca-
•elementele naturei esterne, sâu factorii es- interlocale şi internaţionale, care va să tarul comunei urbane Sinaia, agent special siunea numărărei poporaţiunei.
ternl în genere cunoscuţi, cari, variind după cţică face să se desvolte civilisaţiunea. al societăţii de asigurare „Dacia-România",
ţări şi regiuni, influinţâză în mod diferit Fertilitatea pământului şi bogăţia na­ după îndelungate suferinţe a răposat în Stil turcesc. Sultanul a numit pe
asupra vieţii omenesc!. turală în plante şi animale varieză ca şi 13 (2B) Aprilie c. în etate de 42 ani şi al grecul Costachi-Vayni efendi, fost preşe­
Clima caldă, rece seu moderată, umedă clima şi influinţeză negativ său positiv des­ 19-lea an al căsătoriei. ’L jălesce întrista- dinte al Curţii de apel în Constantinopol,
s&u uscată, constantă seu schimbăciosă, voltarea vieţei omenescl. Unde bogăţia na­ ta-i soţiă Paraschiva, Ioan şi Maria Zet- de principe al Samosului. Decretul de nu­
după cum e, împedecă, seu promovâză turală este uniformă şi atât de mare, în­ ciucu ca părinţi, George şi Tanasia ca fraţi mire presentă ceva caracteristic, ca stil.
progresul. O climă estremă, fiă în căldură cât omul pote trăi fără nici o încordare Etă firmanul: „Tu gloria celor mari şi
împreună cu alte numărose rudenii.
seu frig, umezâlă seu uscăciune, nu este corporală seu spirituală, desvoltarea cul- iluştri, care împreunezi în tine tot ce e
— Văd. Maria Catona nasc. Lemeni
glorios şi subfm, care te bucuri de marea
favorabilă desvoltărei. Este în genere turei stagnâză, âr acolo, unde lipsesce, e cu
din Chireu, după scurte, der grele suferinţe,
sciut, că atât locuitorii regiunilor polare, neputinţă oiî-ee desvoltare, va să dică, în a răposat la 14 Aprilie n. în al 75-lea au al favore a Suveranului etern, care eşti unul
cât şi ai celor tropice sunt cu mult îndă­ genei’e se pote observa şi aici ceea ce s’a din demnitarii cei mai distinşi ai ilustrului
etăţii şi al 23 al văduviei. O jăleso şepte meu imperiu, care porţi gloriâsele decora-
răt faţă cu poporele din zona moderată. observat la climă şi suprafaţă, că estre­
fiice ale sale, patru gineri, fraţi, surori, cum­ ţiunl „Osmania" şi „Medjidie" cl. II (mare
Causa e, că atât frigul prea mare, cât şi mele şi uniformitatea sunt un fel de pedecă
naţi şi un număr mare de nepoţi.
căldura prea mare copleşesc într’un fel seu pentru progres, pe când moderaţiunea şi Fiă-le ţărâna uşoră! ofiţer), preşedinte al secţiunei comerciale a
altul activitatea vieţii omenesc!. variaţiunea promoveză progresul. Curţii de apel, Kostachi-efendi, fiă ca glo­
ria ta să dăinuâscă multă vreme". După
Relativ la acesta scrie Spencer: „De- (Va urma)
liectificare. In soirea din numărul acest prolog ditirambic, firmanul anunţă,
ore-ce razele sorelui sunt isvorul tuturor for­
ţelor, prin cari se susţine viâţa plantelor şi a Alte îiiteflMplBsăfl’î. de erl al foiei nostre ou titlul „O serată tot în acelaşi stil, lui Vayni-efendi, că
animalelor şi deore-ce prin acestea ele (razele musieală", în loc de „6spe“ (rând. 15) şi este numit „principe la Samos" în looul
Del a 17 învăţători, cari au avut o „ospelui" (rând. 20) este a se ceti ospel şi lui Musurc-bey, numit membru în consiliul
sorelui) devin şi isvorul acelor forţe, cari a-
conferenţă în Timişâra, în urma unei serie ospelului. de stat. — Turcul te omoră cu graţia când
jung la desvoltare în viâţa omenâscă, conse-
de articulî publioaţî în colonele „Tribunei i-ai că(jut în graţiă, şi te mătură de pe
cuent şi în viâţa socială, urmâză din acestea,
Poporului" din Arad în eontrs fostului E- faţa pământului, când te-a disgraţiat.
că o desvoltare socială vrednică de amintit U L T I M E 8CIHI.
piscop al Aradului, a Escelenţei Sale ac­
nu pote ave loc pe suprafaţa pământului
tualului metropolit, şi în centra actualului Viena, 26 Aprilie. Contele Câ­
acolo, unde razele sorelui sunt forte slabe. i t e r a t ou r ă.
protopresbiter şi inspector şcolar al trac- rd Sigismund Hohemvart, fost minis­
De altă parte cu tote că în unele ţinuturi
tului Timişorei, — primim următorea în­ tru preşedinte în ministeriul austriac In Tipografia Seminarului archidieee-
radiarea sorelui trece peste gradul, care
tâmpinare, sâu cum o numesc dânşii, răsu­ dela 1871, a murit ac}i ?în etate de san din BlaşiQ a apărut tocmai acum „Is­
este priincios pentru activitatea vieţei, to­
net, cu rugarea de a-o da publicităţii: 75 ani. Dela 1895, decedatul bărbat toria Legii noue, scrisă de Dr. Victor
tuşi pedeca causată prin acâsta este rela­
u
Considerând, oă în trecutul alor 24 de stat a fost preşedintele Curţii de Smighelschi . Tomul I. Opul e împărţit în
tiv mică. Mai departe trebue să conchi­
ani, cât a guvernat diecesa Aradului Es- compturî din Viena. două părţi. In partea primă tractâză tinere-
dem, că o abondanţă mare de căldură şi
celenţa Sa In. P. S. Domn actual Ar- ţele lui Isus, âr în partea a doua Isus ca
lumină este chiar o recerinţă pe timpul chiepiscop şi Metropolit Ioan Meţianu, s’au
primelor stadii ale progresului, când vita­ făcut progrese considerabile în scopul cul­ B l l V W f t & S - . ' E . profet. Prin acestă nouă scriere a sa, d-1 ca­
1
litatea socială este încă slabă" ). tural şi economic financiar al diecesei ară- nonic Smighelschi a îmbogăţit literatura nos­
dane; O nevastă câştigată în cărţi. In tră bisericâscâ încă cu un op scris cu multă
Precum estremele de frig şi căldură,
.aşa şi cele de uscăciune şi umedâlă ale Considerând, că faptele şi meritele societatea alesă a Angliei, patima jocului pătrundere şi erudiţiune teologică, a că­
mari ale Escelenţei Sale sunt deja apreţiate de cărţi a luat în timpul din urmă mari ruia valore mai ales pentru preoţi este
aerului împiedecă indirect civil isaţiunea prin votul impunător al măritului congres întinderi chiar şi între dame, distrugând de nepreţuit. Conţine 400 pagine format
prin influinţa nefavorabilă, ce o esercită naţional bisericesc, în urma cărora a şi
fericirea multor familii şi ducând pe mulţi mare 8°, tipar compres, ortografia cu
nu numai asupra productelor naturale şi in­ fost promovat la cea mai înaltă demnitate inşi la sapă de lemn Se vorbesoe despre semne. Un esemplar costă 2 fl. plus 10 cr.
dustriale, ci şi asupra funcţiunilor corpo­ bisericâseă : de Archiepiscop şi Metropolit al
Românilor ort. din Ungaria şi Transilvania ; o distinsă damă, că d9 curând totă averea porto. Autorul, care şi-a tipărit opera în
rale ale omenilor. Unde aerul e conţinu
Cosiderând, că alegerea de protopres şi-a perdut’o în cărţi, măcarcă era milio­ ediţiune propriă, a destinat venitul curat
uscat, tânjesce şi se usucă vegetaţiunea;
biter al tractului Timişorei. în persona prea nară. Despre o cunoscută vicontesă se ca contribuire la formarea unui fond pro­
unde e conţinu umed, putredesc, mucedesc
on. domn Dr. Traian PuticI a fost efeo- 4ioe, că în sărbătorile Pascilor a perdut în vincial de salarisare a preoţi or şi a învăţă-
1
şi ruginesc tote. Funcţiunile corporale se tuită cu totalitatea votului colectiv al pa-
cărţi 20,000 fi. S’a întâmplat însă de cu­ torilor.
uşurâză seu îngreuneză prin condiţiunî at­ rochiei, âr însuşi actul electoral de ppres- „lintea, Viteazul**, tradiţiunl, le­
mosferice, după cum acestea înlesnesc seu biter a dificultat numai 2—3 voturi; rând în societatea cărţaşilor din Londra gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Rete-
îngreuneză evaporarea pelei şi a plumâni- Considerând, că prin capacitatea, ze­ un cas ne mai pomenit. Fiica unui nobil ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­
lul şi abnegaţiunea prea on. domn proto­ scăpătat, o fată de-o frumseţă extra-ordi-
lor, de care depinde capacitatea prestaţiunei pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
presbiter şi inspector şcolar Dr. Traian Pu­ nară, juca cărţi cu un eetăţen bogat. In
corporale. Acâstă capacitate e mai mare se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
ticI, şcolele nostre au făcut şi fac sub con sourt timp ea perdu şese sute funţl ster- istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
unde numita evaporare se întâmplă mai ducerea sa progrese însemnate, âr învăţă­ lingl. blat Pintea. S e află de vân4are la tipo­
repede şi la din contră mai mică. După torii se disting prin emulaţiune din an grafia „A. Mureşianu" în Braşov şi la au­
Spencer, la popore, cari locuesc în ţinuturi în an : — Double or quits! (Duplu, ori nimic) torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
cu aer ferbinte şi uscat, se găsesce o pres- Subsemnaţii învăţători întruniudu se striga bărbatul şi fata se învoi, deşi nu posta 23 cr.).
din îndemn propriu la o conferenţă confi­ mai avea nici un ban. Ea însă perdu jocul *
taţiune corporală mai mare decât la ace­
dentă în Timişâra, pe cjiua de 9 (2 ■) ale din nou.
lea, cari locuesc în ţinuturi cu aer ferbinte Pentru comercianţi funcţionari şi
curentei, consultând apoi asupra celor apă­ — Joursclf or quits! (Domniata, ori ni­
şi umed. rute în „Tribuna Poporului" relativ la dem­ mic !) strigă din nou bărbatul. toţi omenii de afaceri, precum şi studenţi
Suprafaţa muntosă, colinosă, şesosă, nitatea fi ţelor nostre bisericescl, se simte putem recomanda următorele cărţi:
muiformă său variată, cu seu fără rîurl na­ moralminte îndemnată a veni pe calea pu­ Dama, galbenă ca câra, privi câtva Mânui de dreptul cambial, lucrat
blicităţii cu următorul răsunet: timp asupra lui, apoi (fise: „Vrâi să (fiel de Ioan Socaciu, profesor la şcola română
vigabile, posiţia geografică şi bogăţia na­
1
1. Recunoscând faptele şi meritele dâră prin asta, câ-ml ceri mâna? ' gr. or. din Braşov. Cartea e tipărită pe
turală în plante, animale şi minerale, după
mari ale Escelenţei Sale In P. S. Domn Bărbatul se înroşi la faţă, stete un spesele „Albinei" şi e menită a face mari
cum variâză tote acestea în diferite ţări şi
Archiepiscop şi Metropolit Ioan Meţianu, moment pe cugete, apoi făcu semn din cap, servicii tuturor, cari au afaceri cu cambii
regiuni, aşa influinţeză în mod diferit ca­ ca fost Episcop al Aradului, îi implorăm poliţe). Preţul 2 fl. (cu posta 2 fl. 10 cr).
racterul, modul de gândire, trebuinţele, dela tronul Tatălui ceresc pace, sănătate că da\ Se apucară apoi ârăşl la joc şi Un capitol din Contabilitatea duplă
dama perdu din nou. Ea însă şi-a ţinut
■obiceiurile şi acţiunile omenilor. şi viaţă îndelungată la înalta demnitate de 1. C. Panţu, prof. la şcola comercială
bisericâscă de astăcji, er din parte-ne îi a- cuvântul, şi astă jl este soţia fericitului car-
In general se pote afirma, că dăcă superiâră din loc. Tractâză principiile conta­
ducem omagii loiale şi cea mai adâncă ve­ tofar, care în înţelesul strîns al cuvântului
amintitele momente naturale sunt repre­ neraţi une fiiască. şl-a câştigat nevasta în cărţi. bilităţii duple ilustrate cu diferite esemple,
pe cari studiindu-le cu atenţiune, pdte ori
zentate astfel într’o ţâră, încât promovâză 2. Er prea od. domn protopresbiter şi cine să înveţe contabilitatea, adecă ţi­
6 vieţă multilaterală, ele sunt favorabile şi inspector şcolar al nostru Dr. Traian Pu­ Din trecutul oraşului Duda. In- nerea socotelelor în economia proprie şi în
pentru progresul acelei ţări; din contră, ticI îi exprimăm cu devotament adhesiune tr’o scriere eşită din pena lui Ludwig afacerile comerciale. Preţul 50 cr. -|- 5 cr.
şi iubirea nostră sinceră, declarând: că ţi­ Schnell se cuprind următorele date cu pri­ porto.
■dăcă aviseză pe locuitori la o viâţă uni­
nuta „Tribunei Poporului" faţă cu şeful vire la trecutul oraşului Buda: In 1686,
formă, monotonă, în tote privinţele sunt „Curs complet de corespondenţa
nostru tractual o desapobăm în mod re-
o pedecă pentru progres, solut şi o vom combate şi în stratul de după liberarea Budei de sub dominaţiunea comercială**, de /. C. Panţu. Conţine mo­
dele de circulare, scrisori de informaţiunl,
Suprafaţa uniformă, privită fără con­ jos al poporului nostru. de un secul şi jumătate a Turcilor, oraşul recomandaţiunî şi acreditive; scrisori în
a rămas cu totul pustiu, căci populaţiunea
siderarea altor momente, nu e favorabilă Timişâra, 9 (21 Aprilie 18b9. comerciul ou mărfuri, comisiune şi spedi-
se refugiase dinamtea asediului şi nu mai
progresului, din causă, că nu oferă varia­ ţiune; cestiunî cambiale, afaceri cu efecte,
Ioan Mateica, Alexandru Sandu, E-
ţi une în privinţa avuţiilor naturale, a es- frem Hedesan, Nicolau Nicorescu, Petru avu gustul de a se reîntorce în oraş, care monede şi cupone etc. Preţul 1 fl. 60 cr.
perienţelor şi obiceiurilor, ceea ce este o Jurma, Dimitrie Ţigu, Oorneliu Popovicî, era numai ruine. Atât Buda, cât şi Pesta Procent, Promit, Interese şi Teoria
pedecă mare pentru desvoltarea comerciu- Vasilie Drăgan, Atanasiu Baicu, Iosif Cio- trebuiau clădite şi înviate din nou. Primul conturilor curente de I. C. Panţu. Arată
rogariu, Petru Drăpan, Traian Telesou, pas în direcţiunea acâsta l’a făcut regele calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe
lui, artelor şi a meşteşugurilor vieţei de
Ioan Sur du, Constantin Micu, Georgiu Leopold I în 1687, când înfiinţa în Buda 4ile într’un mod practic; sunt mai multe
tote dilele. Din causa lipsei influinţelor di-
Gruiu, Paul Ivi, Dimitrie Roman. un directorat camerar pentru administra­ esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie
ferenţătore, regiunile centrale din Asia, înţelese de oii şi cine; de-asemenea modul
* rea ambelor oraşe, cari erau proprietatea
Africa şi America n’au putut ajunge nici­ de calculare al intereselor la bănci şi teo­
Gu data Lipovă, 12 (24) Aprilie, d-1 regelui. Directorul camerar Ioan Werlein
odată la o civilisaţiâ indigenă de însem­ ria conturilor curente. Preţul 40 cr. plus
Alesandru Munteanu, proprietar şi fost preot începu încă în acelaşi an să coloniseze ora­ B cr. porto.
nătate, Iprecum au ajuns ţări cu variaţiune
militar, ca răspuns la unele afirmări din- şul. Coloniştii au fost aduşi mai ales din Tâte aceste cărţi sc pot procura dela
’) Spencer o. c. 1 Cap.. III §. 15. tr’o corespondenţă apărută în foia nostră străinătate. Intre ei se aflau Austriac!, Ger­ Tipografia „A. Mureşianu** din Braşov.