Page 57 - 1899-04

REDA6ŢIUNEA, „gazeta* iese în uscare i}i.
Âdministraţiunea $i Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
BMŞOV, piaţa marş Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
■Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe nn an 40 franol, pe şăse
IKSER A TE so primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HÎS4I3TRAŢIUKE îu Braşov si la N-rii de Duminecă 8 franol.
runnătorole Birouri do «nunolurî: Se prenumeră la tdte ofi-
In Vio na; H. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Ssx. Aunonfold 4. Emerlob Laamsr. afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Kusse.
A. Oppollks Naclii. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braţoţ
InBudaposta: A.V. Goldber- Âdministraţiunea, Piaţa nan
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaşu
bnrg.- Marolyl & Llobmann. I.; Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL ItlSERŢIUKILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. £0 cr,
ria garmond po o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă; Pe tn si
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po tiei
blicare. — Publicări mai deae luni 3 fl____ Un esemplar 8 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 9-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
1 8 0 9 .

Ce scriu adî foile cluşiene. umblă de loc să se impună cu fiinţa ganul partidei poporale, care într’un arti­ grupaţi în jurul organului lor din Arad.
lui maghiară, este, credem, o afir­ cul mai lung face nisce constatări intere­ Gătită din materii ordinare, ciorba are un
Era un timp când foile ungu- mare prea de tot bocănă. Mai ales sante, combătând între altele şi ideia înmul­ miros de tot urît, şi nu credem, că îu si­
rescî din Cluşiu susţineau o pole­ trebue să surprindă pe cei-ce cu­ ţire!, respective reduoerei cercurilor electo­ nodul eparchial electoral se vor afla omeni
mică viuă cu foile române din Ar­ nosc stările din Ardeal, când văd, rale plănuite de „liberalii* tiszaiştl şi gu­ c’un gust atât de ordinar, ca să guste din
deal, care firesce era purtată din că tocmai o foie maghiară ardelenă vernamentali. ea. Orbi întunecaţi, cari ar băga orbiş
partea lor cu o patimă, care, ab- vine să reclame atâta spirit de to­ Constată mai întâiQ, că în Ungaria lingura în blid, cred, încă nu vor fi. . .
străgend dela punctele de vedere lerantă şi de conciliafiune pentru sunt 21 feluri de cens, ceea-ce este un ana- După-ce a „caterisit* pe fostul Me-
diametral opuse, învenina mult discu- conaţionalii săi. Noi, cari trăim îm­ chronism, o nedreptate, care deschide por­ tropolit Ghenadie din România, marele ca-
tiunile. Dâr totuşi aceste discuţiunî preună cu ei seim cum îşi manifestă ţile pentru sechestrarea drepturilor şi pen­ terisitor „Cilibidache*—cel botezat ast-fel
se făceau cum se făceau, şi cât timp fiinţa lor maghiară prin societăţi şi tru tot felul de încălcări. Dârjcjioe, însa-şî de „mama Gazeta* — a caterisit pe fie ier­
11
au esistat şi au fost continuate, nu­ cum „îşî dau silinţa să se înţelegă împărţirea cercurilor electorale este atât de tatul Metropolit Miron, după mârtea lui,
măra ceva şi pressa maghiară arde- cu noi în limba nâstră maternă. inechitabilă şi vătămătore, încât parlamen- pe actualul Metropolit, încă ca episcop, a-
lenescă. Ea era aşa cjicend canalul A vorbi de slăbiciunile şovinis­ taristul modern nu pâte vorbi despre ea, poi ca Metropolit. Principiul de „ansieni-
prin care cei din Budapesta erau mului maghiar în vieţa socială şi în decât cu surîs sarcastic său cu revoltă su- tate“ l’au numit „filosofiă sofistică* ; „arde­
puşi în curent cu evenimentele şi viâţa de stat, în sensul, că Maghia­ fletâscă lenismul* este declarat din partea lor —
cu luptele din Ardeal. rul ar fi prea concesiv şi conciliant, „Tocmai pentru acâsta — continuă — da un periool pentru diecesă, bănăţenismul
^ maghiare din este astăcfî nu numai o absurditate, să nu anticipăm, că în care părţi ale ţării
Astăcjî 4i are e pănă adî nu le neliniştesce sufletul, dâr de
Cluşiu nu mai polemisâză cu cjia ’ ^ ci o cutezare prea mare şi o sfrun­ să sporim şi în care să reducem numărul proscris l’au proscris pănă şi prin placate
1 6 6
române. Nici măcar la aparentă nu tam a bunului simţ. cercurilor electorale. Să nisuim mai «ales, roşii şi murdare, şi ast-fel—dâcă am vorbi
mai tractâză serios ceşti unea gravă Decă nu ar esista „kulturegy- să nu fiă orăşele ardelene cu câte 130—200 ca dânşii — numai ungurenismul şi bihore-
a raporturrlor dintre Români şi Un­ let“-urile, „szovetkezet“-urile, măsu­ votanţi şi tot cercuri ardelene ou câte nismul au mai rămas, în acţiunea lor, ca
guri. Au ajuns se fiă numai ecoul rile de maghiarisare a numelor, 3—4000 votanţi. Lui Boksics şi tuturor mântuitore de diecesă şi de neam, cu alte
slab al măsurilor politienescî, \ce se plângerile nesfîrşite ale poporaţiunei acelora, cărora le place a gândi şi a scrie cuvinte: Goldiş şi Mangra.
iau necurmat de cătră guvernanţii nemaghiare de intoleranţa celor din despre astfel de disordinî, le recomandăm Ei, dâr „tres faciunt collegium“, deci
dela Budapesta în contra Români­ funcţiunile publice în privinţa lim- studiile escelente ale lui Tibad A., cari au găsi-vor ei încă şi pe al treilea dintre nu-
lor. In schimb însă foile maghiare bei, care merge aşa departe încât apărut în 1896 într’o fâiă din Pesta. Din măroşii lor aderenţi de prin Bănat, pote
din Cluşiu nu mai trag nimic în li-se refusă omenilor de a li-se vinde aceste se pote vedâ, că nedreptatea siste­ chiar pe „vrednicul* şi „bravul* popă din
cumpănă, nimeni nu mai ţine semă bilete de drum când nu le cer în mului nu lovesce numai ţinuturile locuite Jabar, ori pe învăţătorul pensionat din
de ele, nu mai au decât o impor­ limba maghiară, foia din Cluşiu ar de naţionalităţi, ci şi pe Maghiari ’i aduce Timişora, ca astfel cât de cât, dâr totuşi,
tantă locală şi decă nu s’ar vedâ pute să amăgescă pe cetitorii ei cu în situaţia imposibilă. Dâcă vom aronda să fericâscă şi cele 4 protopopiate din Bă-
icî-colo prin câte-o cafenea, nici că astfel de poveşti. cercurile electorale pe basă drâptă, aşa încât n8t, cari aparţin diecesei văduvite.
s’ar mai soi de esistenţa lor. Der şovinismul a făcut scolă să dispară marea disproporţia şi inechitatea Şi ei sunt de-od&tă şi cei mai verita­
Şi acâsta este o urmare a cen- între Maghiari şi astăfiî, mai ales la de până acum, care formâză o pată de ruşine bili ucenici ai Mântuitorului. Precum Chris-
tralisărei escesive, der este tot-o- noi în Ardeal, s’a creat prin acâsta a constituţiei nostre, peste tot interesul tos „prin morte a înviat*, aşa şi ei prin
dată o dovadă a stării umilitore, la o stare nesuportabilă a raporturilor maghiar nu va fi periclitat. „omorîrea neamurilor* voesc să învie nea­
care au ajuns înşi-şî Maghiarii ar­ de convieţuire cu Maghiarii, asupra „Cât privesce aceea, că în urma cen­ murile lor. „Sistemul neamurilor* din în­
deleni în urma isprăvilor politicei căreia tocmai foile din Cluşiu s’au sului seăcjut elementele de naţionalitate ar depărtare nu a fost bun, nici e bun; deci
de distrugere şi de anihilare, ce se plâns de multe ori. întră în Cameră, n’avem să ne temem. să întroduoă în diecesă un sistem cu nea­
practică cu prisos de cătră cei din Dâcă dâr „Ellenzek“ nu mai are Plângerile naţionalităţilor nu se pot sana, muri de-aprope, tote din Arad şi din Bihor,
Budapeşta în detrimentul Ardealu­ ce scrie în cestiunea naţionalităţilor decât în cadrul unităţii de drept şi e o cu­ căci acestea de mult aştâptă să-l vadă pe
lui şi al Ardelenilor. după-ce acâsta a trecut cu totul în rată fantasmagoria a crede, că între Ma­ „Cilibidache* cel puţin la Oradia-mare,
Nu voim astăcjî să cercetăm domeniul pressei din Budapesta, ghiari s’ar afla vre-o partidă, care ar putâ „vicar*, ca ast-fel să pâtă da şi ele laudă
după căuşele, cari au creat acâsta atunci să nu mai maltrateze pe ce­ fi câştigată pentru concesiuni, ce ar sgudui lui Dumnezeu şi să preamărâscă înţelep­
umilitore situatiune apressei maghiare titorii săi cu afirmări absurde, ca unitatea statului. Ba dicem chiar, că par­ ciunea Lui. Căci la din contră neamurile
din Areeal, care odinioră în cestiu- cele amintite, ci să aibă cel puţin ticiparea naţionalităţilor în parlament este bihorene vor trebui să crâtjă, că nu mai
nea, ardeleană şi a naţionalităţilor curagiul a spune pe faţă adevărul, forte de dorit, ca să vedem, cari sunt cre­ este dreptate nici în ceriu, nici pe pământ,
avea şi ea un rol şi încă de căpe- că nenorocitul şovinism de acjî nu dincioşii şi cari infidelii. Contra infidelilor eu atât mai puţin în diecesa Aradului, sâu
tenia. Voim însă să facem unele ob­ este, decât o espresiune hîdosă a re­ Ungaria va avâ totdâuna putere de nimi­ în Metropolia orthod. orientală română . . .
servări la un articul despre care am gimului de asuprire, de intoleranţă cire, a eschide însă pe cei credincioşi este Este şi satiric, dâr şi dureros tot lu­
tăcut amintire în numărul de erî al şi de nedreptate, sub care gem na­ 'păcat şi infamia*.... crul. Nefericitul de Arad pârtă vina la
ioiei nostre, articul apărut în cjiarul ţionalităţile nema.ghiare din acest Suntem cu drept cuvânt curioşi a tote. Pricep Aradul cel românesc care, cum
cluşian „Ellenzek“, ca unul din acele stat. vedâ, ce proporţii va lua desbaterea din se scie, de când există ca românesc, nici­
ecouri ale şovinismului dominant cestiuue în dietă. Tocmai din punct de ve­ odată nu a avut fericirea de-a trăi o vieţă
despre care am vorbit. „Garanţiile". dere a cestiunei naţionalităţilor, ea pro­ liniştită şi ticnită, ci pururea a fost pre-
Sunt lucruri cunoscute şi păreri mite — în urma planurilor lansate, despre domnit de spiritul desbinării între fraţi. Şi
mult îmblătite de pressa maghiară (Cercurile eBecfteraSe.) cari am vorbit şi erî — a fi cât se pote de dâcă nu aveau alte motive sâu interese
în genere, cari formeză tema arti­ Am arătat în primul nostru de erî, interesantă. pentru desbinare, atunci o făceau şi numai
colului numitei foi. Au ajuns a fi că în ajunul desbaterii în dietă a proiec­ în dragul ambiţiei individuale, pe care o
acuma ridicule văităturile foilor şo- tului de lege despre judicatura Curiei în Lege de limbă octroată. piarul duceau pănă în sinâdele eparchiale, chiar
11
viniste, că străbunii lor n’au fost în oause electorale, foile guvernamentale un­ r Information anunţă ca positiv, că minis- şi în sanctuarul familiar. O clic cu durere,
stare să contopâscă diferite elemente guresc!, dâr mai ales cele de nuanţă ti- trul-preşedinte Thun va publica pe basa dâr e adevărat. Că se scie d. e. din viâţa
din ţâră cu rassa maghiară şi că szaistă, au dat deja semnalul, că trebue să §-lui 14 la începutul lunei viitore noua lege lui Desseanu cu Stănescu, cari ambi au
le-au lăsat lor moştenire resol- se eâră garanţii în potriva unei eventuale delimbâ, pregătită deja. Numita fâiă afirmă, finit cum nu s’ar fi cuvenit să finâscă, că
varea acestei probleme uriaşe, şi im­ „invasiunl a naţionalităţilor* în parlament. că unii dintre bărbaţii iniţ aţi în secretele aceşti omeni, de-altcum talentaţi şi ou fru-
:
posibile, adaugem noi. Este aseme­ Şoviniştii se tem adecă şi-şî fac deja cal­ de stat au avut prilej a vedâ aeâstă lege mâse calităţi spirituale, rivalitatea lor o
nea fârte plictisitor de a aucji me­ cule, că intrând aouma în listele alegăto­ şi declară despre ea, că nu va mulţămi duceau cu denşi în sinodele eparchiale, în
reu absurdele afirmări, că Ungaria rilor şi acei îndreptăţiţi, cari nu şi-au plătit nici pe Cehi, nici pe Germani. „Informa­ congresul naţ. bis. şi pănă în sfinţenia tu­
n’ar fi datore să facă mai mult pen­ darea la timp, se primejduesce egemonia tion* adauge, că noua lege va fi publicată turor căuşelor de interes comun, numai şi
tru poporaţiunea sa poliglotă, decât maghiarismului în parlament — căci înmul- numai după închiderea dietei din Praga şi numai pentru de a-şl dovedi unul faţă de
fac statele naţionale cu poporaţiune ţindu se numărul alegătorilor, pot să-şi după ce se vor face cunoscute pretensiunile altul ostilităţile lor. Şi ast-fel ambi, unul
omogenă pentru supuşii lor. alegă şi naţionalităţile o sumă ore-care de oposiţiei germane. într’o parte altul într’alta, au nutrit şi în­
De acestea nu ne vom ocupa deputaţi, şi Ungaria ar ajunge pe urmele grăşat permanent desbinarea între fraţi,
dâr. Ne vom opri numai la acel pa­ Austriei. Garanţiile, ce se cer, ar sta în între conlocuitori, între fiii uneia şi aoele-
saj, care vorbesce de firea, de incli- aceea, ca în ţinuturile maghiare numărul Din diecesa veduvită. eaşî mame. Firma le era„ naţionalismul ro­
nările şi de datinele sociale ale Ma­ cercurilor electorale să se înmulţâscă, âr ... 14 (26) Aprile n. 1899. mân* şi fericirea neamului etc. etc. dâr fap­
ghiarului. din potrivă în ţinuturile locuite de [jnema- Cu cât mai bine ne apropiâm de ale­ tele? „Orba neunire*, şi „pisina ruşinâsă* !
A cjice, ca „Ellenzek", că Ma­ ghiarl, mai ales în Ardeal, numărul cercu­ gerea episcopului pentru diecesa Aradului, Suerescenţa inteligentă română a Aradului
ghiarul e şovinist numai în teoriă şi rilor să se reducă. cu atât mai mult se destilâză ciorba, ce îndată ce intra în acest oraş trebuia să fiă
cu vorba şi, când vine la adecă, nu Cu tema acesta se ocupă acum şi or­ ni-se ofere spre gustare din partea celor de acord ori ou unul ori cu altul dintre