Page 58 - 1899-04

Pagina 2. GrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 86.—1899.

cei doi matadori, ori — pe rând şi după ei mai curând s’ar împăca, de sîlă, ou „fe­ împământenit la noi pe timpul erei lui încercat să reia firul întrerupt în
anumite intervalurl de timp — cu ambii. deralistul" Thun, decât cu „centralistul" Banffy. N’ar trebui ore, ca înse şi tribuna­ tomna anului 1871.
Aşa, cum d. e. a fost şi onorabilul „Cili- Lueger. lele să protesteze, că sunt folosite la un Maghiarii prinseseră mare ură
bidache" : întru întâiă era aderintele lui astfel de rol ? Şi nu trebue să protesteze contra lui Hohenwart, cu tote că
Desseanu, mai la urmă, al lui Stănescu, Din dieta ungară. fiă-care preot cinstit în contra unei inspec- acesta tot-dăuna a evitat de-a deş­
căruia i a rămas fidel şi după mârte . . . ţiunl poliţienesc! atât de degradatâre ? Ore tepta şi numai bănuiala, că ar voi
(Răspunsuri la interpelaţii),
Numai neutral nu putea să fiă nimeni o astfel de procedură nu va fi un şir ne- să se atingă de drepturile Ungariei.
în Arad. Ba chiar şi „sinodalnicii" de prin In şedinţa de alaltărl a dietei, minis- sfîrşit de vecînice suspiţionărl, mistificări Tot tactul lui însă nu i-a folosit ni­
provincia erau aduşi ca de guler când la trul-preşedinte Szell a răspuns la mai multe şi răsbunărl politice ? Se pote crea o ast­ mic, căci principiile, ce le profesa
unul când la celalalt la „masa" cu mân­ interpelaţii, ce au fost adresate încă fos­ fel de situaţiă de cătră un guvern ou min­ privitor la Austria, erau de ajuns spre
cări gustose şi cu beuturl alese — numai tului guvern Banffy. tea sănătosă, situaţia, care provocă nemul- a deştepta temerile şoviniştilor un­
în scopul, ca matadorul să-şi câştige ade- Conferenţa croată din Tersato. ţămirl şi amărăciuni. E ciudat, că din fo­ guri pentru viitor.
rinţî şi „voturi" în sinod faţă de riva­ Deputatul Polonyi interpelase anul trecut toliul ministrului preşedinte se accentuâză Lăsăm să urmeze aici câte-va
lul său. guvernul în afacerea conferenţei croate din pacea religionară şi pacificaţiunea, âr co­ date biografice din viăţa acestui în­
Şi acest nefericit spirit domnesce şi Tersato, la care au luat parte şi. deputaţi legii lui dau astfel de ordonanţe. Eu cred, semnat bărbat politic al Austriei:
ac}I în Arad. Par’oă în lume se află leacuri din Austria şi despre care (fise, că în sfa­ că nu e de demnitatea programului său, ca
Contele Car ol Hohemvart s’a năs­
pentru t6te bolele şi pentru t6te relele, turile, ce s’au ţinut între participanţi, a fost clerul să fiă persecutat şi terorisat.
numai pentru acest rău nu — între fraţii vorba de vătămarea integrităţii teritoriale Interpelaţia s’a dat, spre răspuns, cut la 12 Februarie 1824 în Viena. Gând
contele Anton Auersperg a renunţat la
noştri din Arad. Aici nici mârtea nu le- a ţărilor Coronei sf. Ştefan. Ministrul-pre- ministrului-preşedinte. 1848 la mandatul de delegat în adunarea
cuesce! şedinte Szell răspunse, că interpelaţia ar fi dela Frankfurt, locul acestuia îl ooupâ
Apoi cine nu vede, că forţarea din avut loc în dieta din Agram, însă în vir­ Dela Academia Români Hohenwart ca delegat ale9 de oraşul Lai-
tutea legăturilor dintre Ungaria şi Croaţia,
partea lor a părintelui Goldiş la tronul e- bach, der nu şi-l’a esereitat. In serviciu de
ea are îndreptăţire şi în parlamentul un­
piscop'al nu însemnă alta, decât perenarea Bucuresci, 14 (26) Aprilie n. stat a intrat la 1856, oa şef de district în
gar. Guvernul croat a permis conferenţa,
acestei nefericite bole speciale a fraţilor Astăcjl s’a încheiat sesiunea generală Fiume, de unde tot în acestă calitate a
din Arad! care n’a cuprins în sine nici un pericul. a Academiei. Ou privire la hotărîrile mai mers la 1860 în Triest. Curând după aoâsta
Cu tâte acestea, ţinerea acestor fel de adu­
Ei, dâr ei uită de adevăratul adevăr, însemnate luate în şedinţele din urmă, vin fu numit consilier de locotrnenţă şi preşe­
nări nu e corectă ; va îngriji dâr în viitor,
că între doi litiganţl al treilea se bucură; a Vă raporta următorele : dinte provincial în Laibach. In 1862 deveni
ca deputaţi din state străine se nu mai
şi uită de posibilitatea că, dâcă pănă acum Au fost acordate de cătră Academiă conducătorul delegaţiunei din Triest, în
participe la astfel de adunări.
după cum susţin ei, cest d’al treilea liti- următorele premii: 1866 sub Belerodi preşedinte provincial
Laeger şi Montanii. Kossuthistul
gant a fost „ardelenismul", în viitor el 1. Premiul Nasiurel-Herescu, de 4000 în Garintia şi la 1868 locţiitor în Austria
Pichler interpelase de-asemenea guvernul
pote să fiă cu totului tot altul, pote să fiă lei, a fost acordat d-lui Dr. George Maior superioră.
Banffy în afacerea unei petiţiunî, ce mem­
duşmanul comuu !! pentru Manualul său de agricultură raţio­ După retragerea ministeriului Potoeki,
brii unei adunări de Români convocate la
De aceea dâcă omenii de bine din Arad, însă oprite de autorităţile politice, nală „Fdoiechnia, său cultura specială a la începutul anului 1871 împăratul a numit
acestă diecesă nici nu şi-ar înfunda de tot au a dresat’o cancelariei cabinetului din plautelor". Tip. Braşov, 1898. pe contele Hohenwart ministru-preşedinte,
urechile faţă de cuvintele lor — mai mult Yiena prin Dr. Lueger. Ministrul-preşedinte 2. Premiul statului Eliaăe Eădulescu care a ocupat tot-odată şi portofoliul in­
clevetitore decât seriose — refevitore la Szell a răspuns lui Pichler, că în urma cer­ de 6000 lei s’a acordat d-lui Gr. G. Conduratu ternelor. Pe atunci se pronunţase în Aus­
„ardelenism", „nepotism" şi „neamuri", to­ cetărilor făcute s’a constatat, că Românii p*entiu cartea sa „încercări istorice, Rela- tria cu putere considerabilă mişcarea fe­
tuşi vor trebui să fiă în contra dorinţelor n’au trimis nici o petiţiă cancelariei cabi­ ţiunile Ţării Românescî şi Moldovei cu Un­ deralistă, şi Hohenwart, sub devisa păcii
a
lor, vor trebui să fiă contra perenârii neferi­ netului din Viena. A sosit acolo o petiţiă, garia pănă la anul 1526 . — Bucuresci, generale între poporele imperiului, princi­
citei bole, contra lâţirci ci asupra diecesă în­ der nu prin Lueger. 1898. piu, care şi-l’a înscris şi in programul său,
tregi şi, dâcă nu cum-va pe alt principiu, Pichel nu ia la cunoscinţă răspunsul. 3. Premiul Adamachi de BOOO lei s'a a dat mâna cu federaliştii. Cehii mai ales
atunci cel puţin pe principiul: d’a alege Este fapt, cjise, că lui Lueger i-s’a trimis dat cărţii „Conspectul Florei României* — au întâmpinat cu bucuriă noul ministeriu,
dintre două rele pe cel mai mic, -— să-şi dâe o telegramă din Şiria, în care a fost rugat Bucuresci 1898, sorisă de D l Dr. G. D. însă oposiţia din parlament, care avea ma­
voturile lor pentru veri-care altă personă, se mijlocâscă aşternerea petiţiei. Se miră, Grecescui joritatea, i-a respins tote proiectele. Cu
numai pentru păr. Goldiş nu. că faţă cu Lueger ministrul-preşedinte este 4. Premiul Associaţiunei Craiovene tote acestea Maj. Sa i-a dat şi mai departe

Un diecesan. atât de reservat. I-ar fi plăcut, dâcă d-1 pentru desvoltarea învăţământului public, încrederea.
Szell ar fi desavuat uneltirile lui Lueger de 1500 lei, s’a dat d-lui M. Sţrăjan, pentru In August 1871 s’a disolvat parlamen­
cartea sa didactică: „Principii de estetică şi tul şi au fost convocate dietele provinciale.
tocmai acum, când s’a pronunţat cu atâta
Duşmanii Maghiarilor în viitor. cutezanţă în coutra Ungariei. Cetesce vor­ poetică“ p. II. Craiova 1896. Intr’aceea deputaţii germani din dieta
birea, ce a ţinut’o Lueger în dieta provin­ 5. Premiul Alexandru Brodescu de 1500 băemă au părăsit dieta, âr majoritatea
Din incidentul morţii marelui bărbat cială, în care acesta ameninţă, că vor jmo- lei s’a acordat d-lui N. Iorga pentru lu­ cehicâ a ridicat postulatul dreptului public
de stat austriac Hohenwart, „Bud. Hirlap" bilisa în contra Maghiarilor. crarea sa „Cercetări istorice asupra oraşe­ boem. Guvernul s’a şi învoit în principiu
s’avântă c’un articol pasionat, în care arată, Ministrul Szell: Pichler e forte preo­ lor Chilia şi Cetatea albă, care s’a presentat să satisfacă acestui postulat. Raporturile
cari vor fi duşmanii Maghiarilor în viitor. cupat. Las’ pe mine, eu nu mă tem de ca manuscript. Boemiei faţă cu Austria aveau deci să se
Dupăce spune, că Ungurii n’au cunoscut Lueger. Dâr nu pot polemisa o’un om, Traducerea lui Titus Ijivius s’a de- reguleze pe basa federalistă şi Cehii pre-
nicl-odată o Austriă federalistă, ci numai care nu pote alt-ceva să facă, decât să cernut profesorilor Lacusteanu şi Petre seu. tinseră, ca Maj. Sa monarchul să se îuco-
paritatea între cele două state dualiste, ameninţe cu frase g61e. S’au revidat socotelile, precum şi starea roneze ca rege al Boemiei şi să pună jură­
foia maghiară continuă astfel: fondului. S’a scontrat Oassa, fiin i aflate tote mânt pe constituţia cehă. Ministru de es­
Cestiunea Chinei. In cestiunea
„Hohenwart a murit, politica lui însă Chinei ministrul-preşedinte a răspuns la în ordine s’a dat celor însărcinaţi cu pur­ terne era pe atunci Beust; acesta s’a opus
nu. O continuă Thun şi Dipauli. Situaţia întrebarea deputatului Francisc Major, care tarea lor absolutoriu. Alegerea biroului şi noului arangiament în imperiu şi paralel cu
de aci! sâmănă mult cu aceea dela 1871, l’a interpelat, dâcă are guvernul cunoscinţă, a secţiunilor s’a făcut în modul următor: el începu să prosteze din partea Ungariei
când Hohenwart a făcut încercare cu dreptul că ministeriul de esterne doresce a arenda Preşedinte P. Poni. Vice-preşedinţI D 0. şi contele Andrassy. Campania pornită în
public boem, cu cestiunea limbei şi cu un teritor în China. Răspunde, că minis­ Ollanescu V. A. Urecliiă şi Dr. V. Babeş. coutra lui Hohenwart a avut sucoes într’a-
pactul maghiar. trul de esterne nu s’a ocupat c’un astfel Secţiunea literară: Gr. Tocilescu pre­ tât-, că a causat căderea acestuia. In 20
„Dâr totuşi situaţia nu se asâmănă în de plan, prin urmare nu se pote ijice, că şedinte ; losif Vulcan vice-preşedinte. Oct. 1871 Maj. Sa a denegat într’un con­
t6te. Pe atunci Germanii şi Vienesii erau ideia ocupaţiunei în China ar fi fapt înde­ Secţiunea istorică: V. A. Urechiă pre­ siliu de miniştri sanoţionarea dreptului pu­
pe partea nostră, acum însă centraliştii ne plinit. N’ar strica monarchiei de a-şl lărgi şedinte, Erbicean vicepreşedinte. blic boem şi a aşa numitelor punctaţiunl
sunt mai mari inimici, decât federaliştii. şi ea, ca alte mari puteri, cercul interese­ Secţiunea seminţelor: P. S. Aurelian fundamentale, âr a şâsa 4b 26 Octcmvre,
Aceştia, deşi cu sinceritate dubie, fac curte lor ei comerciale înafară. Acesta însă nu preşedinte, St. Fălcoianu vice-preşedinte. cabinetul Hohenwart şi-a dat di misia, pe
Maghiarului, din contră dietele provinciale s’a putut face pănă acum, deore-ce puterea care monarchul i-a şi primit’o. Atunci s’au
făcut pentru Hohenwart mari manifesta-
iau pe rend hotărîrl în contra pactului şi nâstră maritimă n’am desvoltat’o încă aşa f Contele Holienwart.
Ungariei. Unul din contrarii noştri, Ho­ de tare. ţiunl din partea federaliştilor.
henwart, a murit, un altul, nu mai puţin Altă interpelaţiei. Deputatul din Am anunţat ieri, că fostul mi- După retragerea dela guvern, Hohen­
f
mic, Lueger ne a acă în locul lui. Viena partida poporală Pader R. interpelâză gu­ nistru-preşedinte austriac contele Ho­ wart n’a luat pănă la 1873 parte în viâţa
e la spatele lui şi curtea-i cu el. Politica vernul în cestiunea ordonanţei ministru­ henwart a răposat la 26 1. c. în publică politică. In acest an însă a apărut
lui e contrară federalismului, e centralis­ lui de justiţiă cu privire la Congruă. In- Viena. ârăşi pe scenă, ca deputat în parlament.
mul vechili schmerlingian, care nu recu­ trâbă, decă aeâsta se unesce cu pacea De doue-cjecî şi opt de anî, de In „Reichsrath" a grupat în jurul său ele­
noscu stat maghiar deosebit, constituţiă seu religionară, cu libertatea personală, cu când s’a ridicat de-odată numele a- mentele federalistice-clericale şi pănă la
ţâră, ci numai Austriă, şi Ungaria cucerită dreptul, dreptatea ? Are de gând ministrul- cestui bărbat pe orisontul vieţii po­ 1893 a sprijinit guvernul lui Taaffe, fă­
o incorporâză tot aşa ca şi pe Boemia. El preşedinte a face să se retragă acea ordo­ litice a Austriei şi monarchiei, acest când parte din majoritate. După căderea
nu vrâ să pacteze cu noi, ci numai să mo- nanţă, pentru-ca astfel să înceteze proce­ nume a representat ideia federalis­ lui Taaffe urmând ministeriul de coaliţiune
biliseze în contra nâstră. De ce, când şi aşa dura bănuitâre şi dejositore faţă ou preo­ mului faţă cu supremaţia de rassă "Windischgraetz Hohenwart, a fost unul din
aici este armata cu ofiţerii ei austriacl şi ţime» din patriă? introdusă de sistemul dualist. încă cei mai principali stâlpi ai acestui minis-
cu limba ei germană? Facă Lueger, ca îm­ In motivarea interpelaţiei sale, Pader la 1871 Hohenwart avu curagiul se teriu.- Dela 1895 şi pănă la morte a ocu­
păratul să-l numâsoă zum Siaathalter von R. c}i între altele : Se iniţiâză o adevă­ facă o încercare seriosă pentru a pat funcţiunea de preşedinte al Curţii de
8e
Ungarn, dâr asta nu vre s’o facă regele rată colecţiune de schiţe biografice şi resolva cestiunea boemă, şi a inau­ compturl din Viena.
nostru, şi agitaţiunea plină de ură a lui încă, cum (jice ordonanţa, în contra preo­ gurat sistemul federalist. Lucrurile
Lueger în contra Ungarie, nu p6te avă de­ ţilor. Se pregătesce o Carte năgră, unde ajunseră aşa departe, încât preaîn-
cât urmarea, că de aici înainte vom privi nu vor fi înregistrate numai sentinţele, ce naltul rescript cătră dieta boemă
şi ou mai mare neîncredere desvoltarea ra­ se aduo contra preoţilor, oi şi simple de­ puse în vedere restabilirea dreptului — 16 (28) Aprilie.
porturilor în Austria şi ne vom reţină a nunţări şi învinuiri, chiar şi atunci, când public şi încoronarea monarchului împăratul Willielm în Viena. După
duce la învingere pe centraliştii germani. acestea n’au nici o basă. Nu este aeâsta ca rege al Boemiei. Peste nopte însă cum se anunţă din Viena, împăratul Wil-
Am fi lipsiţi de minte, dâcă am lucra un Cabinet negru? (Aşa e ! în stânga) Aşa puterile, cari au influinţat dinăuntru helm va sosi la 20 Maiii în capitala aus­
altfel". ceva sâmănă cel puţin cu faimosa lege de şi dinafară în monarchia nostră, au triacă, unde va participa la desvălirea sta-
Bieţii maghiari 1 Tot duşmani în tote pe timpul revoluţiei francese (lois des sus- isbutit a răsturna cabinetul Hohen­ tuei archiduoelui Albrecht. Cu prilegiul
părţile, şi amici nicâirl. E semnificativ, că pectes) şi acelei fotografiărX cu, sila, care s’a wart, şi de atunci numai nu s’a mai acesta se vor arangia mari serbări. Afară