Page 59 - 1899-04

Nr. 86.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
---------\ —---------------------------------------------—" — ............................................................................................... ..................................... 1 ■ ■*

împăratul’ german vor asista la deş­ rile sale cartografice, afară de celea, pe cari ca cunoscători nemijlociţi şi deci ca cei Aprilie a. c. la 11 6re a. m. şi se vor de­
ire regele Saxoniei, prinţul regent de le-am oitat deja, trebue menţionat încă al mai competenţi judecători ai ţinutei şi ac- pune spre eternă odihnă lângă biserica gr.
tiyitâţei sale, că tote cele publicate în con­
varia şi numărose persone princiare. său „Atlas antiquus“ şi „Noul Atlas al or. din loc.
tra D-Sale sunt minciuni născocite şi nea­
g!obului“, cari au avut numărâse ediţii. devăruri tendenţiose, şi tot-odată constatăm, O o v a s n a , în 15 (27) Aprilie 1899.
Şcola de cădeţi din Sibiiu. Primim că de când votul tractului l’a chiemat şi Fie i ţărîna uşâră şi memoria binecu­
re publicare următârea încunosoiinţare: Mărturisirile lui Lucclieni. Din pus de şef al acestui protopopiat, D-Sa şi-a vântată !
i şcola de cădeţi ces. şi reg. de infau- Geneva se telegrafâză, că Lucoheni, uci­ îndeplinit chiămarea atât faţă de noi, preoţii Reveica Comşa născ. Morar, ca soţie.
•iă în Sibiiu se primesc eu începerea gaşul împărătesei-regine Elisabeta, în cele şi învăţătorii, cât şi faţă de poporul sub- Maria, Elena, Ana, Carolina, Eugenia şi
ului următor şcolar 30—50 de elevi în din urmă a mărturisit, că el are ortad, manuat, cu deplină conseienţiositate, spre Reveica Comşa, ca fiice. Iordache Popescu,
rsul I şi, după cum se vor deschide lo­ ceea ce pănă a>mm a negat. La întrebarea mulţumirea generală a preoţimei, învăţăto-
rimei şi poporului credincios din acest tract George Fcrtună, Andreii! Şenchia, Nicolau
ri, se vor primi singuratici petenţl şi în judelui de instrucţia, ce ocasional i-s’a protopopesc. Rusu, George Stefanoviol şi Ioan Frateş,
rsurile superiore. Cei ce vor să fiâ pri- adresat, Luccheni răspunse franc şi cate­ 4) Mai departe reprobăm şi condam­ ca gineri.
ţl trebue să atesteze, că au absolvat pa goric, că da, el a avut ortaci, dâr nu scie năm amestecul necualificabil al' omenilor
t olasse reale său gimnasiale, său la vre-o cum îi chiamă, deore-ce ei nu-şl spuneau „Tribunei Pop.“ din incidentul alegerei su-
Mă civilă de stat ung., şi că au avut cel unii altora numele, ci fiă-care purta câte-un pletâre de deputat mirean în cercul Lipo­ Rectificare. In artioulul prim din nr.
ţin un calcul „suficientă Didactrul, după număr deosebit şi aşa se înţelegeau. „Când vei şi deosebi condamnăm, că acei omeni de erl al fâiei nâstre (85), alinea a 4-a
nu s’au sfiit a aduce în cestia acestei ale­
u
>siţia, ce o ocupă tatăl, este pentru fiii am ucis pe împărătâsa , dise, „ortacii mei geri chiar alegerea de Episcop, ce no stă rând. 3, este a se ceti între cari 360 (nu
şitimî seu legitimaţi de 150 fi., 80 fi. seu pândiau la gara dela Geneva cu revolverele înainte, folosindu-se de acâstă sântă causă. 316) deputaţi curat maghiari etc.
11
! fi. anual. Condiţiunile de primire şi încărcate . ca motiv de corteşire şi prin acesta de de-
>rmele privitâre la compunerea petiţiuni- moralisarea publică a poporului alegător.
Părecliia regală italiană s’a reîn­
r se pot sci din broşura: „Vorschrift tors deja din călătoria din Sardinia. Ul­ 5) Respingem cu indignaţiune şi de­
>er Aufnahme der Bewerber in die k. u. tima visită a făcut’o în Maddalene, unde a clarăm de calumnii răutăciose, nedemne şi Alimentarea oraşelor cu apă. In
tendenţiose atacurile, ce foia „Trib. Pop.“
Cadettenschulen“, care se pote căpăta 1892 s’a inaugurat serviciul de alimentare
ţinut o revistă asupra trupelor concentrate prin omenii săi le-a adus în general în
L. W. Seidel und Sohn în Viena, pre acolo. După aceea, împreună cu ministrul contra preoţimei şi învăţătorimei din acest cu apă a oraşului Bombay (India). Luora-
im şi la tote şeolele de cădeţi. preşedinte I aloux şi cu miniştrii Lacava şi protopopiat, acusându-o cu diferite scorni­ rea acâsta e grandiâsă şi a costat 35.000,000
Petiţiunile trebue să fiă înaintate cel Palumbo, s’a dus pe insula Caprera, unde turi nedemne şi răutăciose, prin ce a ţin­ lei. Reservoriul, care alimentâză oraşul, de-
uit pănâ la 15 August 1899. Petiţiunî a primit’o JMenotti Garibaldi şi membrii tit nu la edificarea dragostei între preot, bitâză în 24 ore 75.000,000 m. c. de apă,
învăţător şi popor, ci din contră ţintind la
^complecte (defectuose) său întârdiate nu revenind astfel câte 75.000 litrurl de apă
familiei Garibaldi. Aici a visitat mormân­ înstrăinarea poporului de preoţii şi învăţă­
ar fi luate în considerare de câtră şcăla tul marelui erou şi naţionalist Garibaldi şi torii săi şi prin acâsta la slăbirea religio- de locuitor, populaţia oraşului fiind, după
s cădeţi. casa mortuară. sităţii şi moralităţii în popor. recensământul făcut în 1891, de aprâpe un
Din motivele şi consideraţiunile es- milion. Illtă acum şi câte-va cifre pentru
Săpături pe insula Păros. Reuniu- Regina Angliei în Germania. „Daily puse mai sus, noi preoţii şi învăţătorii aces­ Europa: La Roma 1015 litri pe cji; la Mar­
ea Germanilor stabiliţi în Atena a făcut Mail anuuţă, că regina Angliei va merge tui tract ne legătuim solemnei nu numai a silia 1000 litri pe cji; l Paris 254 litri pe
u
a
nu primi în casele şi familiile nâstre fâia
Ipăturî pe insula Păros, ca să afle urmele în Germania din incidentul desvălirii sta- cji; la Hamburg 125 litri pe cji; la Con-
„Trib. Pop.“, ci şi a feri poporul încredin­
echei cetăţi, unde odinioră Miltiades, fiiul tuei prinţului Ernest de Saxa-Koburg, care ţat păstorirei şi crescerei nostre de lectura stantinopol 20 litri pe cji.
ii Cimon, zadarnic a luptat, căci grav ră- se va face în 10 Maifi n. înveninătâre a acestei foi. Temperatura sdrelui. Socotelile
it a fost constrîns să se depărteze cu ăstea In fine cu părere de rău şi jigniţi îu
Pedepsă groznică. Intr’un oraş din asupra căldurei efective a sârelui au dus
e sub murii cetăţei. Săpăturile au dat resul- simţemintele, ce le păstrăm oătră scumpa
Georgia (Statele-Unite din America de la resultate deosebite; după Rosetti acâstă
it bun, căci s’au aflat ruinele cetăţei. In nostră biserică, faţă de curentul nefast ce
Nord) un Negru a fost învinovăţit de a fi s’a inaugurat în foia „Trib. Pop.“ din căldură ar fi de aprope 1000 grade C., după
arul oraşului era tras mur duplu din piatră
omorît un arendaş şi necinstit femeia aces­ Arad, apelăm la clerul şi poporul diecesan Le Chatelier ar fi numai de 7600 gr. C ,
ioplifă, ăr teritorul dintre muri era um-
tuia. Populaţia l’a pus într’o frigare şi l’a a conlucra împreună cu noi, oa să înceteze temperatura medie cu o variaţiă în plus
lut cu pământ. In cetate curgea un isvor, odată acest, curent, ce se nutresce în aci
ars după ce îi tăiase mai întâii! urechile şi sâu în minus de 1000 gr. C. După cercetă­
cărui apă se aduna într’un admirabil ba­ numita foiă, provenit ori din nepricepere,
degetele. Negrul a recunoscut asasinatul, rile de curând făcute în Irlanda de Wilson
iu de marmoră. In jurul basinului sunt ori din rea voinţă şi care desbină şi pro­
dâr a tăgăduit siluirea. Acum populaţia se pagă spiritul de partid, care numai păgu­ şi Gray, temperatura mijlocie a sorelui ar
abiDe, ăr în curtea de lângă el e un altar,
teme de represalii din partea Negrilor, şi bitor pote fi celor mai sânte interese ale fi şi mai mică şi anume de 6200 gr. C.
idicat în onorea lui Eseul ap. Din acestea
a cerut trupe dela guvernator. bisericei, şcole* şi poporului nostru.
e păte deduce, că în epoca de gloriă a Eli- Bumbac artificial. Lemnul de brad
Iosif JorgovicI m. p. preot, preşed.
tilor acolo a fost stabiliment de băi. Afară Absintul în Francia. De când fi­ Ioan Hadan m. p. paroch, Arab. Popescu a putut fi prefăcut în bumbac; prin dife­
le acestea s’au aflat multe obiecte de artă ; loxera a început a ataca şi nimici viile, m. p. paroch, Vasile Bogoiă m. p. not. rite procedee acest lemn e transformat în
i mulţime de statue prăvălite, între cari consumaţia absintului în Francia a crescut învăţ. Iulian Popescu m. p. preot, Sava celulosă curată; celulosa tratată într’un ca­
Seculiu m. p. paroch, Georgiu Rusu m. p.
lea mai interesantă e statua-torso (numai mereu, aşa că dela 1885— 1892 s’a ridicat zan închis, la presiune, cu clorur de zinc,
preot, Atan. Todan m. p. preot, Ioan Groza
runchiul trupului) a lui Apollo. In stâncă dela 67,732 hectolitri la 129,670 hectolitri. acid oloridric şi acetic, puţin unt de ri­
m. p. paroch. 8im. Tomescu m p. preot, I.
unt caverne, în ele grupe alegorice, pro- In aceeaşi măsură a crescut consumaţia di­ Cimponeriu m. p. not. conf. Melet. Popo- cină, caseină şi galetină formâză o pastă
răcjute ou diferite inscripţiunî. Tot atâtea feritelor spirturl superiore, cari sunt cu vicl m. p. învăţ. Andr. PopovicI m. p. preot. uşor de transformat în fire prin simplă
nărturii despre gloria vremurilor apuse. mult mai vătămatâre, deoât spirtul de vin. Nicol. Stoian m. p. paroch, St. Mihailo- apăsare în aparate speciale. Bumbacul pre­
vict m. p. învăţ. Sraes. Oociuba m. p. pă- parat astfel sâmănă în tote privinţele cu
Trupă teatrală vienesă în Braşov, Băile de abur si de vană ale Efo- roch. Georgiu Botta m. p. paroch G. bumbacul natural, numai nu i aşa de solid,
•>
Torni m. p. învăţ. I. Bordoşm m. p. preot.
■^.flăm, că în săptămâna viitore d-na Frieda riei şcolare din loc, din causa sf. Pasc.I şi Yasil. Deheleanu m. p. preot, Max. Balan pote fi întrebuinţat la ţesut şi dă ţesături
u
Lanius dela „Deutsch.es Yolkstheater din a diferitelor reparaturi, vor fi începând de m. p. învăţ. Yaleriu Maleş m. p. paroch. destul de frutnâse şi de trainice.
7iena va da cu trupa d-sale compusă din mâne, Duminecă, pănă MercurI inolusiv în­ Iosif Olariu m. p. preot, I. Bencecanu m. p. Valârea corOnelor princiare.
chise. învăţ., Âlexe Barbou m. p. capelan, Gh.
L7 persone trei representaţiunî în noua Unele dintre coronele princiare representâ
Subţire m p. învăţ. St. Carabaş m. p.
aasă de concerte din loc. Cea dintâifi va fi
învăţ. Tom. Muntean m. p. învăţ. Iul. Pu- averi mari. Corona reginei Wilhelmina a
Marţi în 2 Maiă st. n. Afară de d na La- Din protopopiatul Lipovei. ticl m. p. învăţ. Andr. Sandru m. p. învăţ. Olandei representâ o avere ' de un milion
aius, vor concurge la aceste representaţiunî G. Spânu m. p. învăţ. Nio. Lepa m. p. în­ şi jumătate floreuî. Acâstă coronă a fost
Gu data de 12 (24) Aprilie mai mulţi
puteri însemnate, precum: domnii Louis văţ. Iosif Mursa m. p. Teodor Popa m. p. odată furată de nisce hoţi, cari au despo-
preoţi şi învăţători din protopiatul Lipovei învăţ 1. Nestor m. p. învăţ Andr. Teea
Neher dela Karltheater din Yiena, Adam
ne r6gă să dăm loc următorei resoluţiunl m. p. învăţ. Ioan Lucaciu m. p. învăţ. Tr. iat’o de mai multe pietri scumpe. Ex-re-
Korb dela teatrul curţii din "Wurttenberg
luate îu conferenţa, ce au avut’o la 8 (20) Muntean m. p. învăţ. T. B. Ntagu m. p. gina Spaniei, Isabela, când a fost trimisă
Bchrottenbach, dr. Neuber regisor dela învăţ. P. Bugâriu m. p. învăţ. I. Gismaş în exil, şi-a dus cu sine şi corona, pe care
Aprilie în Lipova:
,Raimundtheater“ în Viena şi damele Man- m. p. învăţ.
B întruniţi astădl în conferenţă 20 preoţi mai târdiu a vândut’o fiicei unui milionar
gac.h, Zupret şi Lind. Se vor da următorele Pe lângă aceşti preoţi şi învăţători,
şi 24 învăţători din tractul Lipovei, oon- din America pentru 300,000 flor. Corona
u
dese nouă: „Der Star , piesă vienesă de scii şi pătrunşi de vocaţiunea nostră ca ce au participat la conferinţă dintre cei reginei Victoria a Augliei este împodobită
u
H. Bahr; „Im Fegefever comediă în 3 servitori ai bisericei şi şcolei, ca conducă­ ce nu au participat, au trimis telegrame şi
epistole. în care declară că împedecaţl prin cu 2500 diamante, 233 mărgăritare şi multe
acte de Gettke şi Engel, şi „Bartel Tura- tori şi povăţuitorî ai poporului încredinţat morb ori alte impedimente de a participa alte pietri scumpe. Capitalul investit în
u
ser de Langmann. D-na Lanius e o . ar­ păstorirei şi crescerei nostre, în unanimi­ la conferinţă, aderâză şi se alătură la con­ acâstă corână, dâcă ar fi depus la o bancă
tate luăm următorea : resolutiune:
tistă cu renume. In urmă a dat cu trupa clusele conferenţei următorii preoţi şi în­ n
1) Deolarăm şi ne deobligăm, că în numai eu 47 /o> ar aduce 180.000 fl. pe an.
2
sa şi în Bucuresol representaţiunî, cari au văţători:
faţa spiritului anticreştin şi duşmănos bi- Corona regelui Portugaliei este una din
fost onorate prin presenţa M. S. Reginei. Dumit. Marcu preot., I. Daliciu
sericei şi desvoltării nostre naţionale, propa­ cele mai scumpe, representând o valâre de
Bilete se capătă de adl încolo în librăria gat în „Trib. Pop.“ prin atacurile însce­ preot., T. PetrovicI preot., Yal. Miuţiu 16 miliâne flor. Corona Ţarului Rusiei de­
preot., Dim. Miuţiu preot:., Ios. Popa
H. Zsidner. nate în contra âmenilor de valbre ai bise- î n v , Aurel Lepa înv., L Barzu preot., vine preţiâsă pentru diamantele mari, ou
ricei şi poporului nostru, vom lucra şi
I. Neamţu învăţ., 1. Suciu preot., P. PopovicI cari e împodobită. Corona Sultanului tur­
Henric Kiepert. O depeşe din Ber­ lupta tot-dâuna contra acestor atacuri ne­
lin anunţă mortea lui Henric K'epert, ce­ demne şi tendenţiâse, cari demoraliseză po­ preot. cesc preţuesce 30 milione flor. Corâna un­
porul şi stîrnesc şi nutresc ura şi neîn­ gară e împodobită cu 53 zafirl, 50 rubin!,
lebrul geograf, profesor la universitatea
ţelegerea între factorii chemaţi a conlucra NECROLOG. Nicolau Comşa, preot un smaragd şi 33 mărgăritare. Ea are o
-din Berlin. El s’a născut la Berlin în 1818. la înaintarea şi ridicarea poporului nostru,
Reputaţia sa de geograf şi cartograf, a condamnând din tâtă inima acâstă direc­ gr. or. în comuna Oovasna, în urma unei greutate de patru-spre-cleoe fonţl.
suferinţe îndelungate, împărtăşit fiind cu
«tabilit’o lucrarea sa „Atlas istoric al He- ţiune nefastă şi veghiând, ca distrucţiunea
ladei şi coloniilor sale“, pe care a soris’o (e se propagă prin infernalele sorierl, ce Sfintele Taine, astărjl diminâţă la 3 ore Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
(jilnio apar în numita fâiă — să nu pită şi-a dat nobilul său suflet în mânile Crea
în 1840. In 1841 şi 1842, el făcu un voiagifi
pătrunde şi ouprinde teren îu popor. torului, în etate de 67 ani şi al 41-lea au Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
în Asia-Minoră pentru a controla şi com­
2) Condamnăm cu tâtă resoluţiunea al fericitei sale căsătorii, păstorind turma
plecta lucrările misiunei militare prusiace.
insultele nedemne, nebasate şi tendenţiâse,
Resultatul acestui voiagiîî a fost marea oe fâia „Trib. Pop. le-a aruncat în con­ sa sufletâscă 35 de ani. tfWVWAWWWWV*
a
cartă asupra Asiei-Minore, care este un tra celui mai demu EpiscOp, ce diecesa nâs Despre acâsta durerosă perdere încu- Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
capo d’operă în acest gen. In 1845 Henric tră l’a avut pănă acum, a actualului me- nosciinţăm pe tâte rudeniile, amicii şi cu­ IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
tropolit Ioan Meţianu. noscuţii.
Hiepert fu pus în capul institutului geo­ Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi eu
3) Respingem eu indignaţiune ata­
grafic din Weimar, dâr reveni la Berlin în Rămăşiţele pământesol ale neuitatului
curile şi minciunile nebasate şi tendenţiose, specialişti dela facultatea de medicină
1852. Fu numit membru al Academiei în defunct, oare a fost esemplu viu de acti­
ce foia „Trib. Pop.“ le-a lansat în contra din Viena.
1853 şi un an în urmă el deschise un curs Reverendissimului domn protopop al nostru vitate în lunga sa carieră, se vor ridica
de geografie la universitate. Printre lucră­ Voicu Hamsea şi tot odată declarăm noi, din casa parochială Sâmbătă în 17 (29)