Page 6 - 1899-04
P. 6

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                   Nr. 73.—1899.


           armistiţiu,  înţelegere  şi  pace.  Fără  autori­  consciinţe,  ci  numai  una  singură,  care  ne  tirilor  dincolo  şi  a  făcut  martiri  din^oce,  în  valore  de  peste  130  de  mii,  25  case
           tatea  papală,  care  pune  margini  îngâm­  reamintesce  trecutul,  îl  lâgă  cu  actualita­  va  expia  şi  pentru  durerea  de  dincolo  şi   (parochiale  etc.)  cam  10  mii,  în  pământ
           fării  şi  câştigă  învingere  minţii  sănătâse,   tea  şi  îl  continuă  în  aspiraţiunile  viitoru­  pentru ruşinea de aici.          cam  2130  jugăre,  în  valore  de  360  mii  fl.
                                                        lui.  In  fiinţa  nâmului  românesc  nu  pot        Şi  dâcă  ar  fi  să  propun  o  pedâpsă,
           în  contra  forţei  brutale,  s’ar  fi  nimicit  ci-                                                                                    Averile  bis.  scol.  tâte,  cu  mobiliar  cu  tot,
                                                         esistă  două  consciinţe,  ci  numai  una  sin­  eu,  domnilor,  aşi  alege  pe  urmălorea:  nu­
           vilisaţiunea".  Prin  cuvintele  acestea  Papa   gură,  şi  de  aceea  nici  nu  se  pote  să  cre­  mele  lui  Dimitrie  Sturdza  să  fiă  şters  din   valorâză 1 milion 37 mii 652 fi.
           a  vrut  să  arate  cât  de  mult  apreţiază  ini­  dem,  că  cei  de  dincolo  pot  dispăre  fără  paginile  istoriei  nostre  contimporane.  Ni­  Raportul  întreg  a  fost  primit  în  ge­
           ţiativa  Ţarului  Nicolae  pentru  convocarea  să  ne  ducem  şi  noi,  nici  că  noi  putem   menea  să  nu  i  1  scrie,  nimenea  să  nu  ’i-l  neral  şi  în  special,  âr  pe  temeiul  lui  sino­
           Congresului din Haga.                         esistă  fără  să  esiste  şi  ei.  A  pune  nreohia  pomeneseă.  Să  scrie  despre  el  fără  numele   dul  a  votat  unanim  încredere  deplină,  ali­
                                                         pe  câstele  Carpaţilor,  e  ca  şi  cum  ai  lipi-o  lui,  cel  puţin  când  se  va  scrie  istoria  dela
                                                                                                                                                   pire  solidară  d-lui  protopop  şi  i  a  mulţămit
                 In   contra   desannării.   Din   Haga  pe  cost  de  unei  singure  fiinţe:  nu  se  aude,  1893  şi  pănă  la  căderea  lui.  Da,  se  se
           se  anunţă,  că  Anglia,  Francia,  Uniunea   decât  un  ritm  de  viaţă,  o  singură  inimă  scrie  astfel  :  —  „Acela,  care  făgăduia  po­  în  terminii  cei  mai  călduroşl  pentru  zelul
                                                         bătând.                                      porului  în  1893,  exaltându-i  ilusiile,  este  şi  activitatea  sa  extra-ordinară.  Şedinţa  s’a
           americană  şi  Turcia  nu  vor  lua  parte  la      t
                                                              Etă,  d-lor,  de  ce  nu  am  înţeles  nici­  tot  acela  care  în  1899  stînse  tote  soeran-  încheiat la ora 1 /  d. a.
                                                                                                                                                                  1
           conferenţa  convocată  de  guvernul  rusesc,                                                                                                             4
                                                         odată  nici  pornirile  zăpăcite  şi  primej-  ţele,  îndurera  tâte  inimile,  revolta  tote
           decât  sub  anumite  reserve.  In  special  An­  diose,  nici  pusilanimitatea  de-a  nu  afirma,  conscienţele* . (Aplause prelungite). .   .  .                    Raportorul.
                                                                                                                  1
           glia  nu  vrâ  să  renunţe  la  pregătirile  ei  că  lanţul  Carpaţilor  nu  ne-a  despărţit  în
           maritime,  âr  Francia  la  sporirea  torpilori­  două  fiinţa  nostră  etnică,  oi  ne  a  salvat’o   .  .Astădl  lupta  se  dă  în  numele  stea­
           lor.  Intr’o  notă  adresată  guvernului  din   în  dilele  grele  şi  ne  va  întări-o  în  cjilele  gului  neamului  românesc,  âr  nu  în  numele   SORILE DI LEI.
                                                         senine.                                      steagului vre-unui partid politic...                                    i
           Petersburg,'  Francia  a  declarat,  că  numai                                                                                                                      — 1 (13) Aprilie.
                                                              Şi  astădl  ne  întrebăm:  ce  a  făcut      ...Steagul  neamului  nostru  este  în
           de  hatârul  Ţarului  ia  parte  la  conferenţă.
                                                         acela,  care  deţine  puterea,  din  visul  gene-  primejdia.  Să  nu  1  lăsăm  în  mânile  lui  Di­  Pentru masa studenţilor români
           —  Din  Cetinje  se  anunţă,  că  Muntenegru
                                                         raţiunilor  tinere,  din  idealul  nostru,  din   mitrie  Sturdza,  căci  în  mânile  lui  duşmanii  dill Braşov  au  mai  într&t trei oferte  fru­
           va  fi  representat  la  conferenţă  prin  dele­  „realitatea *  cestiunei  naţionale?  In  locul  îl  vor  sfâşia  şi  pângări.  Din  mândria  şi   mose,  anume  dela  Direcţiunea  institutului
                                                                   1
           gatul Rusiei.                                 visului  frumos,  o  oonfusiune  orbă,  un  spasm   gloria  de  pănă  acum,  ne  vom  alege  cu  nisce
                                                         înfiorător;  peste  idealul  de  lumină,  o  mână  petece  murdare.  Si  sub  aceste  petece  nu   de  credit  şi  economii  „Albina**  din  Sibiiu
                                                         impie  a  întins  zăbranicul  negru;  partea   vom  putâ  trăi,  va  trebui  să  abdicăm  dela   400  fl.,  dela  institutul  de  credit  şi  economii
            Un discurs al d-lui Delavrancea.             reală  şi  legitimă  a  cestiunei  naţionale  a   dreptul  de  a  fi  ca  popor,  căci  nu  e  popor  „Ardeleana“  din  Orăştie  50  fl.,  er  dela
                                                         fost  abandonată,  odată  ou  mândria  şi  cu   posibil cu infamia pe frunte!
                 Ca  să  vadă  cetitorii  noştri,  cât  de                                                                                          „Cassa  de  păstrare“  din  Sălişte  (dela  acâsta
                                                         demnitatea  regatului  român.  Etă  opera  fu­
           mult  au  fost  escitate  spiritele  şi  pănă  unde                                                                                     ca  contribuţia  anuală)  60  fl.  Direcţiunea  şco-
                                                         nestă  a  omului,  care  a  dovedit,  că  nu  are
           s’au  ridicat  valurile  indignării  asupra  ati-   nici  inimă,  nici  minte.  Şi  cât  timp  Dimi-                                    lelor  esprimă  cele  mai  vii  mulţămite  pen­
                 :
           tudine   miuistrului-preşedinte  Sturdza  reia   rie  Sturdza  va  sta  la  putere,  o  fatalitate   Din protopopiatul Timiştfrei.      tru  aceste  frumose  şi  nobile  daruri,  aduse
           tiv  la  cestiunea  naţională,  în  campania  de   urîtă  va  sta  în  mijlocul  şi  peste  destinele     TlmişOra, 11 Aprilie n.       în  scopul  umanitar  urmărit  cu  masa  stu­
                                                         frumose ale neamului românesc.
           răsturnare,  ce  o  purtat’o  oposiţia  unită  în                                                                                       denţilor,  relevând  îndeosebi  conclusul  Oassei
                                                              D  lor,  sunt  unii,  cari  au  îndrăsnit  să   (Sinodul  protopresbiteral  ordinar.)  Adl
           săptămânile  din  urmă  —  reproducem  după                                                                                             de  păstrare  din  Sălişte,  prin  care  se  asi­
                                                         mă  acuse,  că  m’am  schimbat?  Eu  m’am  s’a  ţinut  sinodul  protopresbiteral  ordinar
                    1
           „Drapelul *  de  erl  discursul,  ce  Ta  rostit                                                                                        gură  anual  ajutorul  de  60  fl.,  ca  sumă  ne­
                                                         schimbat?  Decă  acâstă  mărâţă  mulţime  ar   al  tractului  gr.  or.  rom.  de  aici,  având
           d-1  Bariu  Delavrancea,  odinioră  unul  din  cei   fi  identică  cu  adunările  populare,  în  faţa   unele  momente  demne  de  publicitate.  Din­  cesară  pentru  intertenţia  unui  şcolar  la
           mai  adicţî  ai  d-lui  Sturdza,  în  întrunirea  cărora  am  vorbit  dela  93  pănă  astădl,  unul,   tre  40  de  deputaţi,  29  erau  presenţî,  cari   masă. Oei mulţi înainte!
           publică,  în  sala  Dacia,  Joia  trecută  la  25   unul  măcar,  nu  s’ar  găsi,  ca  se  mî  tăgă-
                                                         duesoă  curatul  adevăr,  că  întot-dâuna  am'   la  ora  9  toţi  s’au  întrunit  în  sf.  biserică,   Ţ Ioail Seilillţă. Asâră târdiu primi­
           Martie st. v. Etă-1:
                                                         vorbit  la  fel,  că  nimic  nu  s’a  prefăcut  în  unde  s’a  săvârşit  o  liturgiă  cu  chiămarea  răm  durerosa  scire  despre  mortea  viedni-
                   Domnilor!                             credinţele  mele,  că  nu  eu  m’am  schimbat,   Duhului Sânt.                            oului  membru  şi  tot-odată  secretar  şi  cornp-
                 Mă  voift  sili,  ca  în  puţine  cuvinte  să   ci  altul  m’a  înşelat,  înşelând  şi  Corona  şi   La  ora  10 /   s’a  deschis  sinodul.  In  tabil  al  Eforiei  şcolelor  române  gr.  or.  din
                                                                                                                      [
                                                                                                                       2
           vă  spui  tot  ce  simt,  tot  ce  gândesc  despre   poporul.                              cuvântul  de  deschidere,  d-1  protopop  Dr.  Tr.  Braşov  loan  Seniuţă,  care  timp  de  37  ani,
           răsboiul,  ce  a  isbucnit  între  un  popor  şi  un   Sunt  mulţi  —  mai  ales  dintre  aceia,
           om,  între  o  rassă  şi  un  om,  între  nâmul  a  căror  conscienţă  se  învîrtesoe  pe  şurupul   Puiid  binecuvintâză  memoria  acelor  băr­  ocupând  acest  post  însemnat  de  încredere,
           românesc  şi  Dimitrie  Sturdza.  Funcţiunea  central  al  intereselor  personale,  —  cari   baţi,  c&rî  din  inimă  nobilă  şi  eu  devota­  şi-a  câştigat  stima  şi  recunoscinţa  tuturor,
           normal-politică  a  încetat.  Partidele  politice,  m’au  acusat,  că  l’am  lăudat.  Da,  l’arn  lău­  ment  curat  au  conlucrat  împreună  cu  Şa-  fiind  mâna  drâptă  a  Eforiei  în  administra­
           în  momentul  de  faţă,  au  altă  menire,  de­  dat,  convins,  că  va  îngriji  de  fala  neamu­  guna  la  „ridicarea  Sionului**,  îngrădindu-ne  ţia  fondurilor  şcolare,  împreunată  cu  atâ­
           cât  cea  obicinuită.  Cei  mai  senini  bărbaţi  lui nostru.                              cu  „Statutul  organic**  şi  dându-ne  autono­  tea  greutăţi  şi  adese-orî  cu  multe  neplă­
           sunt  cuprinşi  de  un  fior,  care  îi  aruncă  în   Păcatul  nu  stă  în  elogiile  mele,  ci  în
           luptă.  Şi  lupta  va  fi  cum  n’a  fost  nici­  faptul,  că  după  ce  nu  l’a  meritat  odinioră,   mia,  libertatea  cuvântului,  libertatea  acţiu-  ceri.  Fiiu  de  plugar  român  grăniţer,  din
           odată.                                        astădl  merită  blăstămul  tuturora.  Mulţi   nei  şi  cimentarea  poporului  şi  a  preoţimei  comuna  Ţînţarî,  răposatul  ajunse  funcţio­
                 Pănă  acum  aţi  făcut,  şi  am  făcut  po­  mi-au  spus:  „şi  tu  l’ai  ridicat  la  putere**.   în  dragoste,  bucuriă  şi  veseliă,  conlucrând  nar  la  tribunalul  din  Braşov  şi  numai  dela
           litică;  ds-acum  încolo  veţi  face  şi  vom  face  Da,  şi  nu  mă  iert,  nu  mai  am  pace  cu  împreună...  Salută  pe  d-nii  deputaţi,  de­  1862  a  părăsit  acestă  carieră,  nesciind  un-
           istoriă,  sfăşiind  din  istoria  României  necu­  mine.  Mare  greşelă!  Am  expiat’o  în  parte   clară  sinodul  de  deschis,  învitându-1  a-şl  guresce.  A  fost  om  de  inimă,  de  cinste  şi
           ratele  pagini  scrise  fără  voia  României.  Şi  prin  imensa  durere,  care  mă  covîrşesce!  Şi   alege  un  notar  şi  doi  bărbaţi  de  încredere.  Român  verde.  Fiiului  şi  fiicelor  mult  în­
           dâcă  inima  nostră  nu  bate  încă  destul  de  uu  mă  voiu  ierta,  decât  în  diua  când  voih
           tare,  ca  să  ne  ridice,  ca  pe  o  massă  imensă  avâ  dreptul  de-a  mă  odihni,  şi  nti  voiti  avâ   Se  alege  Dr.  Aug.  Cosma,  notar  ;  P.  Botariu  tristate  ale  răposatului  le  adresăm  condo-
           şi  vie,  ne  va  ridica  mânia  tuturor...  Ce!  drept  la  odihnă,  decât  în  cesul,  când  îl   şi  preotul  I.  Istin,  bărbaţi  de  încredere.  Se  lenţele nostre adânc simţite !
           u’audiţt,  n’audiţl  vuind  din  adânci  depăr­  vom rostogoli dela putere.                constată presenţî în număr recerut,
           tări  şi  din  cele  patru  puncte  cardinale  ale   Chiar  el  a  avut  curagiul...  să  vedeţi   Din  raportul  scris  pe  15  câle  de  hâr­  Societatea comercială română „Se­
           nemului  românesc  blăstemul  definitiv  în   însă,  că  curagiul  lui  a  fost  căptuşit  cu  la­                                       verineana** din Caransebeş şi-a ţinut prima
           contra  omului  fatal?  II  veţi  aucji  mâne,  şitate.  .  .  a  avut  curagiul  să-mi  spună:   tie,  a  cărui  cetire  a  durat  aprope  2  ore,   adunare  generală  în  30  Martie  n.  c.  După
           căci  va  răsuna  ca  trîmbiţele  dela  a  doua   „odinioră  m’ai  ridicat  în  slava  cerului**.  Şi   ţin  să  vă  notific  următorele  date  prinse  în
           înviere,  încremenind  pe  acela,  care  se  nu-   vedându-1  agitând  o  broşură,  i-am  spus  cu­  fuga condeiului:                    cum  ni-se  scrie,  adunarea  a  reeşit  forte
           mesce Dimitrie Sturdza!                       prins  mai  mult  de  disgust,  decât  de  mâ­     Tractul  întreg  numără  48  de  paroehii   bine,  fiind  cercetată  de  număroşî  acţionari,
                 Domnilor,  cestiunea  naţională  este  şi  nie:  —  „Cetesce!  cetesce  !“  Dâr  n’a  cetit,   cu  52  de  preoţi;  poporaţiunea  40.619  su­  unii  chiar  din  cele  mai  depărtate  locuri.
           uu  vis,  şi  un  ideal,  şi  o  realitate.  Este  vi­  căci  îl  ridicam  în  slava  cerului  credându-1                                D-1  preşedinte  Ilie  Curescu  a  deschis  adu­
           sul  generaţiilor  tinere,  din  care  se  deş­  soldatul  vitâz  al  nemului,  pe  el,  înşelăto­  flete,  dintre  cari  29.197  bărbaţi,  restul  fe­  narea  printr’un  discurs  însufleţitor,  după
           teptă  la  maturitate,  cu  acea  sentimentali­  rul  tuturor  Românilor!  Şi  de  voiîî  fi  ridi­  mei  ;  crescământ  în  poporaţinne  63  suflete.   care  secretarul  societăţii,  d-1  Dr.  Petru
            tate  curată,  temeiul  abnegaţiunei  şi  a  jert­  cat  o  aşa  făptură  pănă  în  slava  cerului,  Nascerl  1537,  pe  lângă  curiosa  esperienţă,
           fei pentru binele Patriei.                    rog  cerul  patriei  mele  să  mă  ierte,  decă,   că  în  comune,  în  cari  poporsţiunea  se  află   lonescu,  ceti  raportul  general  al  direcţiunei,
                 Este  idealul  aoelor  bărbaţi  politici,   în  entusiasmul  luptelor  de  altă-datâ,  am   în  stare  mai  bună  materială,  acolo  caşurile   care  a  presentat  multe  momente  îmbucurâ-
            cari  cred,  că  poporele  nu  se  conduc  numai   ridicat  pulberea  murdară  pănă  la  sfintele   de  nascerl  sunt  mai  puţine,  pănă  când  la   târe.  Se  constată  între  altele  in  acest  ra­
            de  scopurile  miel  şi  imediate,  ci  mai  ales   lui stele.                                                                          port,  că  nisuinţa  de-a  înfiinţa  societăţi  co­
            de  stâua  de  sus  şi  de-asupra  frunţilor  se­  Der,  domnilor,  să  căutăm  o  mân­   poporul  cu  stare  materială  mai  slabă  caşu­  merciale  se  manifestă  şi  la  sate,  ba  în  co­
            minţiilor  menite  să-şi  spue  cuvântul  lor  în  gâiere.  Să  nu  regretăm  peste  măsură  gre-   rile  de  nascere  sunt  mult  mai  numNose.   muna  Verendin  s’a  şi  pus  la  cale  înfiinţa­
            omenire.                                     şelele  nostre,  căci  prin  greşelele  nostre  am  Esperienţele  din  7—10  comune  constată
                                                                                                                                                    rea  unei  asemenea  societăţi  românescl,  de-
                 Da,  este  şi  o  realitate.  Adevăraţii  ajuns  astădl  să  dăm  un  exemplu  istoric,  să  acâsta.  Familiile  de  preoţi  dau  un  contin­
            bărbaţi  de  stat  sunt  datori  să  găsescă  for­  arătăm  Jumei  cum  se  prăbuşesoe  de  sus,   gent  de  băieţi  de  64.  Conduita  preoţimei   ore-ce  tot  mai  mult  străbate  în  poporul
            mula  acestei  realităţi,  fără  ca  să  turbure  din  culmea  mărirei,  omul,  care  a  înşelat   este  mulţămitore,  nu  aşa  este  însă  activi­  nostru  convingwea,  că  acesta  e  pentru  el
            liniştea  şi  pacea  dinlăuntru  şi  de  peste  ho­  speranţele  scumpe  ale  unui  popor  de  inimă.                                   singura  cale  de-a  putâ  scăpa  în  privinţa
            tare.  Altfel,  odihnă  nu  va  fi  nici  aici,  nici  Şi  nu  voiii  regreta,  decât  un  lucru,  că   tatea  ei  pastorală.  Alegerile  tote  au  decurs   comercială  de  esploatările  străinilor.  Din
            dincolo.  Primejdia  pretutindeni  şi  nicâirl  Sturdza,  eădând  din  slava  nâmului,  pe   —  în  comune,  în  decursul  anului  —  în   bilanţ  s’a  constatat,  că  „Severineana",  care
            soăpare.                                     care  a  pătat’o,  orî-cât  de  jos  ar  ajunge,  bună  ordine.  Organele  parochiale  tot  mai   s’a  înfiinţat  cu  un  capital  social  de  58,000
                 Oare  om  cu  minte,  care  patriot,  ori   tot  va  fi  destul  de  sus  pentru  un  om,  care   mute  se  validitâză  şi  desvoltă  spre  bine.
            cât  de  incandescentă  i-ar  fi  inima,  s’a   a  compromis  cea  mai  mare  problemă  a   Căsătoriile  nelegiuite  sporesc  din  an  în  an,   fl.,  a  încheiat  anul  trecut  1898  cu  un  profit
            asvârlit  pe  calul  de  bronz  al  lui  Mihaih   timpului nostru.                        în  mod  îngrijitor.  Mortalitatea  este  mai   curat  de  1700  fl.,  deşi  prăvălia  a  fose  des­
            Viteazul,  şi  i-a  înfipt  pintenii,  ca  să  sbâre   A!  der  ascultând  durerosele  mele  ac­                                        chisă  abia  în  11  Decemvre.  Acţionarii,  mul­
            peste  CarpaţI,  să  nimicâscă  nemeşimea  şi  cente,  Vă  rog  să  nu  credeţi,  că  sunt  aţî-   mică,  ca  în  anii  precedenţi.  Peste  tot  sunt   ţumiţi  de  mersul  afacerei  şi  întăriţi  în  spe­
            să  împodobescă  arinii  de  pe  malurile  Ti­  ţate  de  patima  răsbunărei.  Nu,  în  contra   în  tract  34  biserici  în  stare  bună,  2  în  stare   ranţa  unui  frumos  viitor  al  societăţii  lor,
            sei  cu  tricolorul  românesc?  Irredenta  daco­  personei  lui,  materiale,  nu  am  nimic.  Nu,  de reparare şi o casă de rugăoiune.
            română  este  o  născocire  primejdiâsă  a  duş­  eu  n’aş  fi  în  stare  să-l  ating.  Şi  nimenea   Scole  sunt  în  tract  53,  tote  confesio   au  votat  absolutoriu  atât  direcţiunei,  cât  şi
            manilor noştri.                              din  acei,  cari  ţin  la  curăţenia  poliţei  din                                         comitetului  de  supraveghiare,  âr  d-lui  pre-
                       Ori ce bun bărbat de stat, la putere  vârful  degetelor  nu  pot  ca  să  i  atingă...   nale,  cu  prunci  deobligaţl  (între  6—12  ani)   sident  Gurescu  i-a  votat  mulţumită  proto­
                   ori în oposiţiă, are dreptul şi datoria de  Nu,  eu  nu-i  doresc  nici  o  nenorocire.  Aşi   de ambele secse 4327 dintre cari 7O°/ —9O°/    colară  pentru  zelul  şi  interesul,  ce  l’a  ară­
                                                                                                                                                 0
                                                                                                                                          0
                  a afirma ceea ce sciinţa modernă afirmă  voi  ca  să  trăâscă  mult;  să  fiă  sănătos  şi   cercetâză  scola  regulat,  resp.  mai  slab,  şi   tat faţă cu societatea „Severineana**.
                de pe catedrele celor mai ilustre universi­  voinic,  pentru-ca  să  vadă  în  sfîrşit  desas-  numai 258 nu o pot cerceta de fel.
               tăţi. In totă Germania astăcll nu esistă, de­  trul  moral,  politic  şi  naţional,  la  care  ne-a   Prestarea  salarielor  învăţătorescl,  deşi   Corone eterne. Din incidentul mor­
                     cât un singur mod de a vede în fiinţa  târât.  Da,  să  1  apuce  şi  copiii  d-vostră  ;  să   s’a  mai  ameliorat,  tot  mai  lasă  ceva  de  ţii  D  lui  Nicolae  Mihalţianu,  comptabil  la
                  poporelor. Ele nu sunt aglomeraţiunl de  vacjă  şi  ei  cum  se  esecută  verdictul  defini­
                 indivizi, cari se pot tăia prin fruntarii po­  tiv  al  celor  12  milione  de  Români  în  con­  dorit;  quinquenaliile  însă  în  tote  caşurile  firma  Bragadiru  din  Bucurescî,  D-na  Zoe
                litice sâu prin obstacole geografice. Un po­  tra  unui  om  nevrednic  de-a  cârmui  desti­  le  plătesce  poporul,  nu  este  în  tract  nici  Mihalţianu,  ca  mamă,  a  depus  in  amintirea
                 por este o singură fiinţă chiar când apar­  nele  României.  Aşi  dori  se  trăâscă  îndea­  un  unic  cas  pănă  aoum,  în  care  s’ar  fi  ce­  iubitului  său  fiiu  10  fl.  drept  coronă  eternă
                 ţine la două Corone, cinstiţi supuşi Coro­  juns,  pentru-ca  să  se  simtă  necontenit  sub   rut  ajutorul  guvernului.  Şalele  de  învăţă­  la  fundaţiunea  iubiţilor  răposaţi,  întru  aju­
                 nei habsburgice şi Coronei Regelui Carol.  prigonirea  consciinţei  naţionale,  pentru-ca   mânt  tote  corăspund,  minus  5  mai  slabe,  torarea  şcolarilor  români  săraci.  Suma  de
                 Fraţii  noştri  de  dincolo  se  văd  şi   să  se  vadă  în  mijlocul  Românilor,  ca  în-   şi  sunt  provăcjute  cu  utensiliile  de  lipsă.  sus  se  chiteză  şi  se  adaugă  la  numita  tVn-
            trăesc  în  noi,  noi  ne  oglindăm  şi  trăim  în   tr’un  luminiş  din  codru,  ocolit  şi  privit  cu   Pomăritul,  grădinăritul  şi  agricultura  nu  se  daţiune.  Braşov,  1/13  Aprilie  1899:  Corni-
            ei.  In  concepţiunea  senină  şi  indefinită  a   orore,  fără  ca  niminea  să  se  potă  apropia
                                      u
                                               u
            tuturor,  nici  nu  esistă  „ei   şi  „noi ,  întoc­  de dânsul.                           prea. hucură de meritata îmbrăţişare.        teiul parochial român gr. or. din Cetatea Bra­
            mai  cum  în  fiă  care  din  noi  nu  esistă  două  Acela,  care  a  înmulţit  numărul  mar­   Averile  bisericesc!  şcolare  :  34  biserici şovului.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11