Page 62 - 1899-04

Pagina 2. (xAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 87.—1899.

In dieta din Peşta s’a început corp de armată, al 16-lea, înBrunn, politica amestecului în afacerile interne ale SCIRILE Dl LEI.
alaltă-erî desbaterea asupra proiec­ posiţiă din care corpul ar fi în stare statelor din Balcani, căol numai aşa va fi
tului despre judicaiura Curiei în cause să apere grabnic hotarele atât spre bine. — 17 (29) Aprilie.
electorale. Proiectul acesta conţine Rusia, cât şi spre Gfermania, contra Cu alte cuvinte, leul de pe ţărmurii Cliristos a înviat! Cu aceste cu­
o disposiţiă însemnată cu privire la unei eventuale invasiuni. Alt rând Nevei, vrâ să fiă singur stăpân asupra Bal­ vinte de speranţă şi biruinţă, cu cari se
dreptul electoral. Disposiţiunea aces­ de cheltuelî ar cere pro vederea ar­ canilor. vor întâmpina fraţii noştri din tote un­
ta tinde, ca în viitor nici un cetă- tileriei cu tunuri nouă, nisce tunuri ghiurile locuite de Români în cfllele de
ţen cu drept de alegere se nu pdtă inventate de un colonel de artileriă, dsposiţia «lela Ateneu. Espo- sărbătâre, când toţi dela mic pănă la mare
fi împiedecat în esercitarea dreptu­ cu cari se pote trage fără să se vadă siţia de păpuşi organisatâ de Regina Ro­ cu inimă veselă vor ciocni legendarul ou
lui seu de alegere, din causă, că nu fum, fără se se audă bubuitul lor şi mâniei şi instalată pentru un scurt timp la roju, salutăm şi noi pe cetitorii noştri şi
şi-a plătit la timp darea cătră stat. fără să se vadă măcar lucirea lumi- Ateneul din BucurescI, este datorită spiri­ pe toţi Românii de bine, doriudu-le din
In urma acestei disposiţiunî, care se nei din gura lor! Şi să se înfiinţeze tului Suveranei române de a supune admi- inimă: sărbători fericite!
va pune în practică îndată după vo­ încă 80 de baterii nouă de tunuri. raţiunei lumei partea pitorâscă a traiului
tarea legei vor fi înscrişi în listele — Tot semne de pace. ţăranului român. Şi mai e şi sentimentul Pentru masa studenţilor din Bra-
electorale ce se fac tocmai acum, de caritate, care a condus acâstă frumosă ŞOV au intrat de PascI ârăşl câte-va oon-
aprope la 200,000 de alegători, cari operă. Păpuşile reginei au fost expuse în tribuţiunl marinimâse. Dela Un Anonim:
după calculele făcute erau eschişî Rusia şi Âustro-Ungaria în Balcani. Germania în beneficiul unor instituţiunl fi­ 474 fi. (patru sute şâpte-cjeol şi patru fl.);
dela vot din pricina neplătirii dării 0u t6tă armonia şi prietinia, ce se lantropice, âr la Ateneu esposiţia este — în loc de ouă roşii au trimis din Sălişte:
în folosul Policlinioei „Regina Elisabeta . D-l Dr. Nic. Oalefariu, medio 5 fl., d-l Nic.
u
la timp. In ajunul desbaterii acestui (jice, că, esistă între monarchia nostră şi
Ne e greu — scrie „Dreptatea" — să des­ Henţiu, notar comunal B fl., d-l Dumitru
proiect, s’a făcut vorbă prin unele Rusia, mai ales de când cu visita dela Pe-
criem în amănunţimi grupurile de păpuşi Vule, proprietar B fl. şi d-l Iordache Roşea,
foi maghiare, că măsura acăsta ar tersburg a mouarcliului Franciso Iosif, foile
expuse şi mai alea impresia pe care ţi-o primar comunal B fl. — Direcţiunea şcole-
primejdui egemonia maghiarismului rusescl n’au incet&t a îndrepta din când
fao aceşti ţărani liliputenî îmbrăcaţi româ- lor îşi esprimă cele mai căldurose mulţă-
în parlament, deore-ce ar pute să în oând câte-o săgătă în contra Austro-
între acum în dietă un număr în­ Ungariei, pe motiv, că acesta se amesteoă nesce şi aşecjaţl într’un decor redus la ace- mite pentru aceste nobile şi frumose daruri.
semnat de deputaţi ai naţionalită­ în afacerile interidre ale statelor mici din lea-şl proporţiunl. Varietatea de colori şi Sinodele bisericei gr. or. române
de combinaţiunl încântă ochiul, âr grupurile
ţilor. Acesta prefăcută temere a scos Balcani. Un articol de natura aoâsta a pu­ din archidiecesa Ardealului şi din dieoesele
prin oeea-ce ele represintă, umple inima
la ivălă o nouă ideiă. Se propune blicat de curând marele cjiar rusesc „Ab- Arad şi Caransebeş, sunt convocate a se
din o parte a gazetarilor guverna­ vost'U din Petersburg, care pentru consta­ spectatorului de poesia munţilor şi câmpii­ întruni, ca de obioeiîi în totul anul, pe
lor românescl.
mentali, ca cercurile electorale din tările ce le face, îl redăm aici în reasumat. cjiua de Dumineca Tomei.
ţinuturile locuite de maghiari să se Austro Ungaria — scrie numita foie Mai t6te grupurile sunt lucrate de
d-nele din înalta nostră societate, cari s’au 0 conferenţa despre România. Du­
îmulţescă, 6r cele din ţinuturile din rusescă — prin ocuparea Bosniei şi Her-
grăbit să răspundă la iniţiativa reginei lor. mineca trecută, d-l^enâ Paillot, preşedinte
Ardeal locuite de Români se se reducă. ţegovinei şi-a câştigat neîndoios preponde-
Semnalăm mai cu deosebire ateuţiuuai vi- al Uniunei tinerimei francese, profesor la
Cu chipul acesta vor şoviniştii să ia rauţâ în Peninsula-balc&nă, — statele din
sitatorilor: institutul industrial, a făcut în marea sală
c’o mână ceea-ce se laudă, că dau cu Balcani însă nu iubesc Austro-Ungaria.
Cele trei grupuri oferite de d-na Ana a societăţii geografice din Lille o dare de
alta. Am rămâne aşa dăr tot acolo Acesta este resultatul unui lung proces is­
unde suntem: pentru Maghiari to­ toric, cu care trebue să se tragă semă toc­ T. Nica: ,,Junii“ din Braşov; Călugării şi sâmă asupra călătoriei sale în România,
tul, pentru naţionalităţi, şi în deo­ mai aşa, ca şi cu situaţia favorabilă a Aus- 0 horă în sat la Aninâsa. Sunt trei scene, făcută ou ooasia vacanţei din anul trecut.
sebi pentru Români nimic. tro-Ungariei. Din sortea tristă a Bosniei şi cari fao să trâoă înaintea ochilor trei D-l Paillot a făcut, prin ajutorul unei harţe,
din cele mai frumdse şi mai poetice obi­ descripţia geografioă a României, apoi un
* Herţegovinei putem să vedem mai bine, ce
ceiuri ale ţăranilor români. Totul e com­ studiu istoric asupra vicisitudinilor, prin
însemneză pentru Slavii de Sud Austro-Un-
Fraţii noştri români din Buco­ binat în mod ireproşabil. Hora dela Ani- cari a trecut poporul român pănă la răs­
vina, prigoniţi şi nedreptăţiţi şi ei în garia. Poporul sârbesc ae mai teme, că mo- nosa este reproducerea fidelă a unui cu­ boiul din 1878, al cărui prim resultat fu
narehia austro-ungară nu se va mulţumi cu
multe, au dobândit totuşi în cjilel© noscut tablou al regretatului Aman. declararea independenţei regatului român,
din urmă recunoscerea unui drept resultatele obţinute pănă acum, ci va lua Peneş Curcanul, representă pe cei nouă în 1881. D-sa a constatat, că România a
şi Saloniki. Din pricina acâsta cestiunea
firesc pentru a cărui triumf au lup­ dorobanţi şi ou sergentul lor c}ece, din ce­ păstrat o mare asemănare, în moravuri şi
tat cu stăruinţă şi energiă. Dieta macedonână ridică atâta sgomot. S’au de­ lebra poesiă a lui Alexandri. Grupul este limbă, cu poporele latine .apusene şi că
dat a pune în cârca principelui Bismarck
Bucovinei a primit cjilele trecute o lucrat de societatea Munca. Bucure.?ciul, dintre tote capitalele Europei,
resoluţiune în care se hotăresce, ca activitatea agresivă a Austro-Ungariei; el S-ta Naştere, luorată la Roma ; ofe afară de Bruxelles, e acela, în care se
a scos ce-i drept pe Austria din imperiul
pe viitor studiul limbei române se fiă rită de d-na Ana A. SLahovary. vorbesoe mai mult limba franoesă. Românii
obligator în tote scotele ţerii Bucovina. german, şi a aţîţat’o la prada buuă din Sud. 0 ă-nă română din secolul XVII-lea, au pentru Franria o profundă afecţiune. In
E un mare succes acesta al luptei fra­ Bismarck — continuă „Novosti" — a de d-ra Olga Dal’Orso. diferite ocasii, Românii au făcut apel la
ţilor noştri bucovineni, decă ne gân­ făcut ce a trebuit să facă, însă Austria Scufiţa Roşie, oferit de d-na Corinne talentele artistice francese, pentru marile
dim, că ei au să dea piept, ca şi noi, deja în vâcurile 17 şi 18 a nisuit cătră Pencovicl. lucrări publice sâu pentru restaurarea mo­
pe terenul egalei îndreptăţiri, cu ini­ Balcani. După răsboiul rusesc a nisuit la Un pensionat de domnişore din vremea numentelor. Academia franoesă a premiat
mici puternici şi răuvoitori. dilimitarea sferelor de interese — Rusia ar JDirectoriului, lucrat de Regina. chiar o lucrare a Reginei României. D l
fi primit partea răsăritenă, Austro-Ungaria u
* 0 odae din „Cuibul principesei Maria Paillot şi-a terminat conferenţa sa printr’un
partea apusână. Planul n’a fost primit de
din Sania; lucrat după des imnurile prin elogiu adus poporului de B milione şi ju­
Uri cjiar din Hamburg află din Rusia. Invoelile dela 1897 n'au nimic co­
ţului Ferdinand şi pictat de princesa Ma­ mătate locuitori, care a putut, prin ener­
Viena, că cercurile înalte vienese se mun cu plauul acesta. Rusia recunosce in­
ria, etc. etc. gia, curagiul şi perseverenţa sa, să se scape
ocupă cu ideia sporirei armatei mo­ fluenţa Austro-Ungariei asupra frontierelor, In mijlocul sălei este expus vederei
de jugul turcesc, să-şi alcătuescă o consti-
narhiei, şi încă în aşa măsură, că influenţă determinată de condiţiunl vitale, Evanghelia scrisă şi pictată de regina, şi
tuţiune politică demnă de ţările cele mai
bugetul armatei ar cere o cresoere ea are însă drept a aştepta, ca Austro-Un­
oferită bisericei Curtea de Argeş, în me­
bine administrate din Europa, şi să cuce-
a speselor cu o sută de miliăne fi.! garia să nu se estindă mai departe şi ea moria mortei copile a suveranei. Este o
„Hamburger Nachrichten“ aduce soi­ statele din BaloanI să se desvolte liber. minune de artă şi de răbdare, care desfide rescă stima şi amiciţia naţiunilor puternice.
rea şi spune, că deja în bugetul pe Numai pe lângă acestea condiţiunl neînlă- orl-ce descriere, orl-ce laudă. In fine, în Mortea unui ţăran vrednic. In co­
acest an al ministerului de răsboiu, turabile, pâte să rămână neturburat raportul fund, este expusă o ocnă de sare în mi muna Ţela din dieeesa Aradului a răposat
care va fi presintat delegaţiunilor, dintre state. Rusia şi-a dovedit iubirea ei niatură. Tote aoeste vor face una dm prin­ în 7 Aprilie n. o. ţeranul român Toma Ga-
va fi luată deja suma mărită cu 20 de pace, când a întins Bulgariei mâna şi cipalele atracţii ale secţiei române dela letariu, care a fost model de hărnioiă între
miliăne. Sporirea armatei ar sta în- — a convocat conferenţa de pace. Acum esposiţia cea mare din 1900. ţeranii noştri din acele părţi. Vestea despre
tr’aceea, că se va înfiinţa un nou e rendul Austro-Ungariei. Reţină-se dela mdrtea lui, c}^ „Biserica şi Şcola" din
6

ferinţe, vom găsi în tesaurul poesiei acesta cuprinsul cel intensiv al acestei şi simţitor, cum e poporul român, i-a primit în mijlocul seu, der întot­
poporane dăuă cuvinte, în car! mai cjicale. Când cineva este Jalnicîn­ ar vrâ ca cel puţin câsul din urmă deuna s’a desraăgit, se vede şi din
bine ae reoglindeză tdte acestea, şi semnă, că tdtă buna disposiţiă îi să-i fiă mai liniştit. cuvintele l a i :
acestea sunt dorul şi jalea. lipcesce; că în general nu mai esistă Un dor vag, nemărginit şi ne­ Mâncatu-s, Domne, de rele
Dorul luat astiel, cum îl cântă astfel de motive, car! Far pută seăte cunoscut cuprinde pe fiiol poporului Ca holda de păsărele,
poporul român, are o însemnătate din tristeţa-i infinită; înzadar te si­ român, când se ţcugetă la vuitorul Mâncătu-s, Domne, de străini
propria şi e3primă o stare particu­ lesc! se nu 1 indispui, căc! decă nu lui — el împlâră divinitatea, ca Ca holda de boi bătrâni.
lară a sufletului seu; dorul este acel cunosc! eausa jelei lui — şi chiar traiul de acum se ’i-se schimbe.
Ura străinătăţii isbucnesce şi
sentiment, ce te face ca încontinuu dâcă o cunosc! — nu-i poţ! ajuta. De multe-or! nu scie, ce anume mai tare din peptul Românului, când
să-ţî fiă îndreptat cugetul asupra Dorul şi jalea sunt stări pur psi­ doresce, şi de ce doresce el acâsta? spre a şl face d. e. serviciul militar,
unei singure persone, asupra unui sin­ hice, pe car! le aflăm la toţ! indi- El scie în general numai atâta, că este silit să tnergă în străinătate.
gur loc\ vis, gândire, veseliă şi supărare v i e f i i ; der în o formă cu mult mai cum e aefi nu e bine, şi de aceea do­
Străinătatea este un motiv forte
— t6te şi tăte se reduc numai la espreaivă, decât la orî-care alt popor, resce schimbarea traiului de acjî mult cântat în poesia poporului.
un loc, la o persdna, pe care o do­ le întâlnim la poporul nostru. Dorul Deşi bine scie, ca:
resc!. şi jalea Românului se manifesteză Ajuns în străinătate, pare câ
Unde-i bine veefi de multe-or! bucăţi rupte din
Când cjree cine-va „m’-e dor de în cântece, şi acestea sunt cântecile
cutare persânăseim la moment, că lui de dor şi jale. Nu-i de mine, inima-i sângerândă de durere, când
mintea şi inima lui e îndreptată nu­ Se vedem acuma, cum se es­ totuşi însătoşeză — cum se vede au(j! pe hui poporului nostru cân­
mai spre persăna respectivă, şi acest primă acestea sentimente în poesia din (ficala lui — după un viitor mai tând cu mâhnire sufletescă:
gând îi copleşesce cu tâtă tăria ori­ nâstră poporană. bun şi mai favorabil. Străină, străinătate,
ce lucrare sufletescă. Intre multele motive, car! con- Eu de tine n’avui parte
Bate-mă, Domne, să zac
Aşa rni-i de je’e, de mi-se rupe inimal lucră la potenţarea dorului şi a jelei, Străină străinătate!
e esclamarea cea mai obicinuită, ce Pe braţele en-i ini-i drag e de a-se aminti şi străinătatea. £îtă un epitet, care ridică mult
Şi bate-mă, D6mne, să mor
u
se aude eşind din gura poporului Câ la dorul şi jalea Românului însemnătatea cuvântului „străm .
român. Pe braţele cu i mi-e dor, au contribuit în însemnată măsură Nu e acesta numai in cuvânt
Şi încâtva se şi esprimă prin — se r6gâ el într’un cântec. Religios şi străinii, pe car! el întotdeuna bine gol şi sarbăd, nu e nu in a un cu»