Page 63 - 1899-04

Nr. 87.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Arad, a produs pretutindenea între Ro­ unul, loan DrăghicI, proprietar bun şi cu anii următori nu-i mai pâte sili. De obli- trec peste 60,000. Mai multe turnuri lumi»
mâni cea mai adâncă durere şi întristare. pământuri la şes, au rămas chiar uitaţi din gamentul pentru anul întâitt însă nn vor fi nătâre au fost rupte, şi ’u urma întuneci­
Deşi om fără carte, Toma Galetariu s’a ri­ lista celor cu drepturi la moşiâ, pe cănd iertaţi, şi pe de-asupra vor mai plăti şi mii toţi şi-au pierdut direcţia în mijlocul
dicat din starea şi clasa cea mai de jos a o asemenea „erâre" faţă cu nici unul dintre spese. întâmplarea servâscă de învăţ şi valurilor sbiciuita de furtună.
poporului nostru la trâpta âmeuilor frun­ Saşi nu s’a întâmplat. Chiar şi porţiunea pentru alţii, ca să nu se ia după câţi trsşl
taşi, agonisindn-şî o avere mare, ca rar alţi canonică a Românilor a fost scurtată şi — împinşi, cari lejfâgăduesc munţi de aur, Restaurantul „Elisium" din vile­
ţeranî români. Neavând urmaşi direcţi, el nu s’a dat unde s’a cerut, măcar că esistă ci în asemenea caşuri, tot-dâuna să câră giatura Nou va.fi, începând de mâne,
s’a îngrijit de ajutorarea rudeniilor sale, ordin, că pământul bisericesc şi eclejia sfatul preotului şi învăţătorului, sâu al altor deschis.
dâr nu şi-a uitat nici de căuşele nâstre bi- sunt întâiti, âr după aceea proprietarii. Din fruntaşi din comună.
Musica orăşenescă va concerta mâne
sericescl şi culturale. Pentru biserica ro­ 80 familii române, nici măoar un singur
Alegere de preot. Cu privire la sâră, în prima di de PascI, la otel „Eu­
mână gr. or. din Ţela el a lăsat o funda- Român n’a primit tablă de pământ bună.
alegerea de preot diu comuna fruntaşă ropa", âr Luni după amâfil la 5 ore va
ţiune de 13,000 jl., pentru şcâla superiâră S’a mai făcut apoi şi batjocura, că tocmai
Sân-Nicolanl mare (comitat. Torontal) ni-se concerta pe promenadă pentru prima-âră
română de fete din Arad 600 fl., semina- în contra legei, proprietarilor mari saşi
mai împărtăşesc următorele: „Din suma to­ în acest an. Programa concertului de mâne
riului din Arad 600 fl., şcolei române din li-s’au dat locurile în apropierea comunei
tală a voturilor, d-1 loan Popoviciu, preot- sâră constă din 10 puncte alese, între cari
Ţela 500 fl., celei din Lipova alte 500 fl , şi în şesurile cele mai bune, pe când pro­
capelan în Posac, a întrunit 134, âr d-nul şi o fantasiă românâscă de Hummel. înce­
şi în line şcolei române din Lugoş încă prietarii mici sunt aruncaţi pe tâte rozâ-
Virgil Negru, preot în Igriş 93. Astfel d-1 putul la 7'/ âre.
600 fl. Numele fericitului Toma Galetariu rele cele mai îndepărtate. Românii se nu­ 2
protopop Paul Miulescu, sub al căruia pre-
va rămânâ neuitat în cartea istoriei uostre. tresc încă cu speranţa, că doră se vor face Medicamentul cel mai cu efect con­
sidiu a decurs alegerea, a proclamat de
La mârtea lui Românii şi-au arătat re- anumite îndreptări în favorul lor, căci alt­ tra şoldinei şi reumatismului, este renumita
preot ales al Sâu-Nicolaului mare pe pă­
cunosoinţa, participând la înmormântare fel ar fi desperaţi şi înverşunarea lor uşor alifie Zoltan (Iohnsen), ca cel mai bun mij­
rintele loan Popovicî. Acesta fiind învitat loc, cu care se pâte vindeca durerile cau-
în număr de tot mare din întreg ţinutul ar putâ isbucni şi în fapte. Aşa PascI ni-au
printr’o deputaţiuue numărosă în s. bise­ sate de reumatism. Preţul unui borcan 1
de pe Valea Mureşului. înmormântarea s’a pregătit nouă conlocuitorii noştri Saşi".
rică, unde s’a săvîrşit alegerea, a mulţumit florin. Se capătă numai la farmacistul Bâla
făcut prin d-1 protopop din Lipova însoţit Zoltan, liferantul curţii în Budapesta.
de 10 preoţi. 0 prea frumâsă şi pătrun- Cas de morte. Aflăm, că tînărul poporului pentru încrederea pusă în dân­
fiătâre vorbire a ţinut cu ocasiunea acâsta preot din Ţînţarl, d-1 loan Schiopu, a îndu­ sul şi promise, că-şî va pune puterile în Bere „Miincliner-Pssorbrău" se ca­
părintele protopop Hamsea. rat o grea lovitură a sorţii prin pierderea serviciul bisericei şi a naţiunei şi că va lu­ pătă de afil încolo, pănă se va isprăvi, la
iubitei sale soţii Hortensia născ. Popovicî, cra pentru înaintarea poporului înoredin- „Hotel Europa", la d-nii Oonrad şi Stein.
Prigonire pentru tricolor. Cetitorii oare a decedat afil diminâţă în etate abia ţat păstorirei sale. Poporul i-a răspuns prin
noştri cunosc caşuldela Arad întemplatouacei puternice urări de „să trăâscă". Alegerea 1. Aplicarea multiplă. Nu esistă mijloc mai
de 27 ani şi în anul al 3-lea al căsătoriei.
feciori români din Micălaea, cari mergând a decurs în cea mai esemplară ordine. bun, care se pâte aplica la diferite caşuri, ca
Adresăm întristatului soţ şi familiei con- Moli Franzbrantwein care alină durerile, intă-
la asentare au purtat în fruntea lor o fla­ Sânt Mielâuşenii pot fi mândri cu alesul
dolenţele nâstre! resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos
mură tricoloră combinată din colorile na­ lor preot, vrednic de acâstă comună bise- băi etc. O butelie 90 or. se pâte procura «jîlnic
ţionale românesc! şi din cele ale casei Noua funcţia a lui Jancso Bene- ri căscă". prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantuj
’
domnitâre. Sciu de asemenea cum poliţia dek. Foile ungurescl scriu, că vestitul Jan­ curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
Din comuna T. Hodoş ni-se scrie, provincie să se câră espresfi preparatele lui Moli,
din Arad i-a întâmpinat cu baionetele şi cso Benedek, care a fost dat afară din
că poporul român de-acolo se află într’o provă(]ute cu marca de contravenţie şi subscriere.
au năvălit asupra lor sâ le răpâscă stegul. funcţiunea ce av6a în presidiul ministerial
grea situaţiune. Biserica, care este o clă­
Afacerea a ajuns la tribunal. Un asemenea din causă, că s’a constatat a fi el autorul
dire vecbiă de lemn, cam de prin 1774,
cas se vestesce acum din Siria. Câţl-va fe­ faimâsei broşuri banffyiste, a primit altă Pascile în Bucureşti.
ameninţă a se dărîma; şcola, oând vine
ciori români s’au dus la asentare împodo­ fuucţiă. L’au numit adecă şef de seoţiunea
vorba de ea în representanţa comunală, Programa serbărei S-lor PascI în Bu-
biţi la pălării cu pantlicl tricolore româ­ sanitară, ce se va înfiinţa în ministerial de
n’are cine o apăra. Cel mai puternic spri­ curescî este următârea :
nesc!. Colorile române au scos ochii şovi- culte şi-l vor mai face şi inspector su­
jinitor al ei, d-1 învăţător A. Iancoviciu,
niştilor şi nisce gendarml i-au provooat să prem de gimnastică. In sâra de Vinerea-Mare, M. S. Re­
a fost silit a-şl da abfiicerea din post. Preo­
dea jos pantlicele de pe pălării. Ei însă gele, însoţit de A. S. R Principele Ferdi-
n’au vrut, âr gendarmii i-au dus ia jude- Feriţi-ve de şarlatani! In anul tre­ tul loca!, d-1 Em. Brinda, va trebui deci nand al României, şi urmat de Casa sa
cut s’a presentat prin ŢinţarI şi prin alte să lucreze în viitor cu interes mai viu pen­
oătoria cercuală, unde li-s’au oonfiscat pant­ civilă şi militară, a mers la orele 7 ’/ la
2
comune vecine din jurul Braşovului un tru înaintarea căuşelor culturale şi biseri­
licele. Pe de-asupra au fost daţi în jude- biserica Mitropoliei, spre a asista la serviciu.
individ cu numele loan Stinghe şi a început cesc!, căutând mai ales a combate scăde­
oată pe motiv, că ar fi „agitat în contra D-nii miniştri, înalţi funcţionari ai
se facă asigurări contra fooului pentru so­ rile şi a deştepta entusiasmul nobil al po­
statului". — Nu-i aşa, că „era nouă" se Statului şi d-nii oficerl-generall şi supe­
cietatea „Fonoiere". Ca să aibă succes mai porului prin predecl în biserică, — lucru,
introduce m i n u n a t ? riori din garnisână s’au aflat la ârele 7 /
l
i
mare, spunea, că este încredinţatul Filialei ce după cum ni-se scrie, d-sa pănă acum
la Mitropolie.
K
0 comasare nedrepţii. Din comuna „Albina şi promitea âmenilor, că „Albina" n’a prea obicinuit a face.
Detaşamente din diferite corpuri ale
Homorod, locuită da Saşi şi de Români, le dă numai decât bani împrumut pentru
Esposiţiă de artă casnică. In pa­ garnisânei stau înşiruite în curtea Mitro­
primim o corespondenţă, al căreia autor poliţele, ce se vor face la el. 6menii au şi
latul Ateneului din BucuruscI s’a deschis poliei în tot timpul ceremoniei ocolirei
sejăluesce grozav contra neîndreptăţirei're- început a se asigura cu grămada. Unii ne-
de curând şi numai pănă la 25 Aprilie v. în Sfântului Epitaf.
voltătora, ce li-s’a făcut Românilor din fiind acasă, au subscris nevestele lor. Câţi­
favorul societăţii Tibisoi, sub înaltul pa-
partea consătenilor lor saşi cu ocasiunea va neîncrefiătorl au descoperit lucrul băr­ In Sâmbăta Pascilor, la ârele 12 din
tronagiu al M. S. Reginei, o esposiţiă de
oomasărei, ce s’a făcut acolo. „Cu ooa- batului de încredere de-acolo al „Albinei", nâpte, M. S. Regele, însoţit de A. S. R.
artă casuică, adecă ţesături, broderii, pic­
siunea alegerei membrilor în comisiunea care trăgându-şl informaţii dela Braşov, a Principele Ferdinand al României, şi ur­
turi şi altele, lucrate de M. S. Regina, A.
de preţuire, fiice, Românii au stăruit să fie spus âmenilor, că Stinghe umblă cu min­ mat de Casa Sa civilă şi militară, escortat
S. R. Principesa Maria, A. S. Principesa
ales şi din partea lor măcar un membru. ciuni. In urma acâsta agentul era pe aci fiind de un escadron de gendarml ai Capi­
Henrieta de Flandra şi de mai multe
Saşii însă n’au suferit nici un Român, ci să fie scărmănat. Unii l’au închis într’o talei, merge la Mitropolia la Sfânta în­
domne şi domnişore din societate.
oomisiunea întrâgă a constat din cinci Saşi, casă şi nu l’au lăsat până nu li-a dat hâr­ viere.
inginerul de-asemeneaa fost un Sas (toban tiile îndărăt. Cu tâte acestea, au mai ră­ Orcan pustiitor. In partea nordică Momentul când I. P. S. S. Mitropo­
Wagner din Sibiu) primarul erăşî Sas. Co­ mas la el vre-o 50 de oferte subscrise de a Australiei a bântuit fiilele trecute un litul Primat esclamă : „Chrisios a Înviat",
masarea s’a făout deci după tipicul naţional ţărani. Pe basa acestora li-s’au trimis ţă­ mare orcan, care a prăpădit aprâpe tâte se va anunţa Capitalei prin 101 tunuri de
săsesc, trăgând tot jarul la ola lor, âr pe ranilor poliţele de asigurare. 6menii nu bărcile pescuitorilor de mărgăritare. Se pe Dealul-Spirei.
Români aruncându-i într’o mare miseriă. le-au primit şi astăfil toţi, 50 ţeranî, sunt fiice, că orcan de felul acestuia nu s’a mai Conform vechilor tradiţiunl, se va
Saşii şi-au luat tot pământurile cele mai chemaţi la judecată în Cluşib, reşedinţa so­ pomenit. NumăroşI omeni s’au înecat. Sin­ scrie Evangelia Sântului Iân, pe care M.
bune, âr Românilor li-au dat ce nu li-a cietăţii „Fonciere". Omenilor le dăm sfatul gur vaporul engles „ White Staar“ a pescuit S. Regele o va semna şi se va învesti la
trebuit lor, ba şâpte Români, între cari să plătâscă premia anului I. La plata pentru 88 oadavre în mare. Pagubele materiale urmă cu sigilul Statului.
vânt, ca se umple versul, ci e de-o în inima şi sufletul simţitorului poet Strâinu-s Dâmne pe lume crede în ei, şi se retrage cu desă­
intensitate cu m u l t mai simţită. Ur­ poporan. N’am nici tată, n’am nici nume, vârşire din cercul lor.
gisit loc, urgisită situaţia şi urgisiţi Ce tablou trist al unei triste esclamă el cu tâtă tăria sufletu­ Fantasia însă acum îi este uni­
sunt streinii in ochii poporului: inimi omeneseî! Adâncă impresiă lui seu. cul isvor da mângâiere sufletâsca,
Săraci ochişorii mei îţi face jalea, ce-o are cel ce n’are Vatra părintescă lasă urme a- er gândirile, cărora el se dedică,
Multă lume văd ou ei pe nimeni în lume. dencî de mâhnire sufletescă în inima sunt singurul lui tovarăş.
Dâr nu văd âmenl de-ai mei, Nu e între străini, dăr sârtea celui ce se desparte. Inveţat între In tâte necazurile, supărările şi
Ci tot negri străinei. l’a abătut să rămână singur singu­ suferinţele, îi rămâne Românului un
rel — lipsit de tată şi mamă, fraţi ai săi, cuprins cu dragoste şi cu sigur prietin — un singur tovarăş,
Tristă trebue se fiă starea, în braţele deschise de ai săi, şi apoi
care-1 aduce dorul şi jaiea pe cân­ şi surori, — în tine el scie, că nu aruncat de-odată în marea streină, căruia îi desfăşură jalea şi dorul său,
tăreţ, când isbucnesce în versuiî: se află în lume o fiinţă, care ar avâ este o lovitură sufletescă însemnată âr din străinătate Si trimite dorul
compătimire şi care s’ar gândi bu­ său. Acel prietin intim este codrul.
Ceru-i cunjurat de stele curos la el. pentru el. Drept model de dragoste cătră
Er inim*. mea de jele, Acâstă situaţia pote e şi mai Şi de multe-orî aufli pe feciorul codru însemnăm numai:
Ceru-i ’cunjurat de nor, durerâsă, decât atunci, când e silit luat cătană, că cu oftare îţî fiice:
Er inima mea de dor. se părăsâscă pe ai săi. In acest cas Eu mă duo, codrul rămâne,
Cătănia cu-i e dată ? Plânge frunfia după mine.
Mulţimea nenumărată a stele­ îţi rămâne cel puţin mâDgăierea, că
lor de pe imensul ceriu poporul ro­ te vei scăpa de străini şi că ai tăi — La feciorul fără tată! Frunfia se lâgănă ’n sâre,
mân o asemănă cu mulţimea supă­ totuşi se gândesc l a t i n e ; te-aştâptă Cătănia cu-i e bună? Eu mă legăn pe piciâre.
rărilor şi necazurilor sale, şi cât de şi te-or vede bucuros, der când sci, — La feciorul fără mumă! Fruncja se lâgănă ’n vânt,
Eu mă lâgău pe pământ.
numărase' ’i-se par stelele de pe ce­ că n’ai pe nimeni, acesta este o în­ Nu e mirare deci, dâcă atunci,
riu, tot aşa de numerâse sunt năca­ cercare prea crudă, pentru suporta­ când se vede aci, nu se simte bine, Acest esemplu arată pană la
zurile şi durerile, suferinţele şi su­ rea careia îţi trebue o putere prea îl jignesce presenţa acelora, fiind-că evidenţă legătura dintre codru şi
părările, ce adânc se înrădăcinezâ mare. streinii nu-1 pricep, nu se pâte în­ poporul român, şi dovedesce din
Renumele univerâal \ am lT*£l qc» h mulţămesce calitatei sale celei escelente. Se pâte căpăta în amândouă bemisfere. Ca dosă
r
ce l’au câştigat etilicii Cl 5 5 -JL 1 clllt^loL ţ normală este de ajuus un păbar plin, beut diminâţă pe nemâncate.