Page 64 - 1899-04

Pagina 4. G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 87—1899.

M. S. Regele va lua apoi în mână acjî septemâna prin retragerea cabi­ narea, arătând scopul suprem al învăţă­ gubiţii prin foc din Viştea-inferiâră. în­
S-ta Cruce, înaintea căreia se vor închina netului Sturdza şi înlocuirea lui cu mântului nostru elementar confesional şi ceputul la 7 ore sâra precis. După pro­
asistenţii. un guvern conservator, în care înse marea importanţă, ce o au întrunirile nâs- ducţiune urrnâză joc. Ospeţii vor binevoi
O gardă de onâre cu musica va sta a întrat şi d-1 N. Fleva, şeful frac- tre în asemenea adunări. a se provedâ cu de-ale mâncărei. Supra-
în faţa Mitropoliei în timpul ceremoniei ţiunei liberale democrate. Nonl gu­ Conform programei, urmeză apelul solvirile benevole se vor chita pe cale
Sântei învieri. vern se compune astfel: nominal, din care se constată, că cu es- (fiaristică.
Vineri ţinuta a fost de doliu, adecă G. Gr. Gantacuzino, preşedinte al cepţiunea a 5 — 6, sunt presenţl toţi mem­
pentru d-nii civili: frac, cravată şi măr,uşi consiliului şi ministru de interne; brii, âr ca âspe: G. Turic preot în Otlaca. ECONOMIA./
negre; decoraţiunl: marile cruci fără cor­ Ioan Lahovary, ministru de esterne; Preşedintele provâcă pe cei de faţă
don. Militarii : ţinuta de ceremoniă; d-nii General Mânu, ministru de finance: ft-şl da opiniunea asupra prelegerei mem­ CiiHIvarca legumelor.
oficerl-generall: tunica cu gulerul roşu; Nicolae Fieva, ministru de domenii ; brului Moroşan. După o discuţiă mai lungă Din „Grădina de legume-, de I. P. Negruţiu.
decoraţiunl: marile cruci fără cordon. Tache lonescu, ministru de culte şi şi obiectivă, prelegerea se declară de — Resădirea. Multe dintre legumile şi
Sâmbătă ţinuta va fi: frac, cravată instrucţiune publică; G. Disescu, mi­ satisfăcător©. Confratele Moroşanu, deşi pă­ plantele, ce cultivăm în grădină, numai
şi mănuşi albe ; decoraţiunile în formă regle­ nistru de justiţiă; Dr. Istrati, minis­ şind pe arena de luptă a învăţământului aşa cresc şi se desvâltă cum se cade, dâcă
mentară. tru de lucrări publice; General I. numai de puţin timp, cu prilegiul de faţă le răsădim. Adecă după-ee au crescut pu­
Militari: ţinuta de ceremoniă. Lahovary, ministru de resboiu. ni-a dat a spera, că în viitor ne va satis­ ţin pe stratul cald, sâu în o parte mai
Etă soirile mai noue, ce le pri­ face şi mai mult. căldorâsă a grădinii şi ferită de vânturile
Congregaţia din Braşov. mim din Bucurescî: Cu aceeaşi bună înţelegere s’a trecut de primăvară, le smulgem de aci şi le să­
Bucurescî, 29 Aprilie. „Monito­ şi peşte celelalte puncte din programă. dim îu rit loc.
Astăcjî s’a ţinut şedinţa de pri­ rul Oficial “ apărut aseră publică de­ Locul viitorei întruniri se decide a fi Ohi- Răsădirea o facem tot-dâuna în rând,
măvară a representanţei comitatului cretul regal, prin care corpurile le- şineul, pe sfâră. Depărtarea unui fir de celalalt o
Braşov. giuitdre sunt conchiămate în sesiune La ârele ll / a. m. adunarea s’a de­ hotăresoe mărimea plantelor sâu a legumi-
3
4
înainte de a-se începe ordinea estra-ordinară pe cţiua de 21 Apri­ clarat de închisă. A urmat apoi prâncj'Jl lor, ce răsădim. Tot-dâuna însă e mai bine,
cfilei, s’au făcut mai multe interpe- lie st. v. Raportul consiliului de mi­ comun la casa simpaticului şi ospitalului să sădim mai rar, decât prea des.
laţiunî. niştri a cerut acâstă convocare pen­ preot local Victor Popoviciă, care n’a cru­ Răsadul cel mai bun e cel cu fire
D-1 Dr. A. Fabritius a interpe­ tru a proceda 1a. disolvarea Came­ ţat nici o estenâlă întru provederea nâstră scurte şi grâse. Răsâdirea să se facă după
lat în afacerea spitalului de ochi de relor şi la nouele alegeri. cu cele trebuinciose, pentru ceea-ce pri- plâe, seu când e timpul înorat. In pămân­
sub conducerea d-sale. Se asigură, că noule alegeri se mâscă mulţămita nâstră şi pe aeâstă cale. tul lutos însă nu-i iertat să sădim, când
D-1 profesor V. Groldiş a inter­ vor face deja în luna lui Maiu, şi Am datorit şi datorim recuuoscinţi acestui acesta e prea mâle, de-6re-oe după-oe se
pelat în privinţa ţinerei curăţeniei adecă începând dela 27 Maiu pănă vrednic preot, pe care cu ocasiunea întru­ uscă, strînge prea tare plantele, şi astfel
imediat la capetul oraşului. A vorbit la B Iunie st. v. nirilor nâstre nu odată am avut norocirea leguma nu pâte cresce, sâu se uscă chiar.
în limba română. D-1 fişpan a cerut Bucurescî, 29 Aprilie. Regele şi de a-1 vedâ în mijlocul nostru. Dâcă voim. să răsădim înainte de
dela d-1 protonotar se-i tălmăcescă Regina, renunţând de ocamdată la Ioan Grişianu, ploe, atunci mai întâiu udăm bine resad-
vorbirea, deore-ce, fiind ţinută în călătoria lor în streinătate, vor merge învăţător român. niţa, şi numai după-ce pământul s’a muiat
limba română, n’a înţeles’o. După a treia (ţi de Pasc! la Sinaia, unde în de ajuns, numai atunci începem a smulge
acesta a răspuns d-1 vice-şpan. vor rămână mai mult timp. Froducţiunl şi petreceri. răsadul cu pământ cu tot. Firele apoi se
A vorbit apoi Dr. A. Mureşianu, despart şi sădesc.
cerând se i-se dea răspuns la inter­ Societatea soda Iilor români „ La­ De sine se înţelege, că pământul unde
11
pelaţia, ce a făcut’o încă în şedinţa Adunare de învăţători. mina din Braşov învită la producţiunea şi voim să sădim, trebue să fiă mai înainte
dela 15 Octomvre 1898 cu privire petrecerea colegială, ce se va da Luni a pregătit, săpat adânc şi mărunţit.
Socoăor, oomit. Arad, April 1899.
as
la publicarea numai în limba ma­ doua (fi de P <â> în sala Redutei orăşe­ La răsadul de curechiQ (varză), cără-
Despărţământul protopresbiteral Chi-
ghiară a manifestului monarchului nesc!. începutul la 7’/. ore sâra. Intrarea labe, carfiol ş. a. de acest soiu, se retâză
2
şineu al Reuniunii învăţătorilor români dela
nostru cătră poporele sale din inci­ de persână 60 cr. Bilete se pot căpăta la d. rădăcina cea grâsă, eotorâsă, şi se lasă nu­
şcâlele confesionale ortodoxe din protopo­
dentul morţii- împărătesei - regine. D. Eremias, la librăria Ciurcu, la Casina mai rădăcinile celea subţiri. La răsadul de
Atunci s’a fost denegat răspunsul la piatele aradane I—VII, şi-a ţinut aduna­ Română şi sâra la cassă. Ofertele marini câpă, sălată, sfecle ş. a. retezăm atât ră­
rea ambulantă de primăvară la 6 (18) Apri­
interpelare, âr acum, după aceeaşi mâse se primesc cu mulţămită şi se vor dăcinile, cât şi foile seu fruncjele.
procedură de tălmăcire, d-1 vice- lie c. în localitatea şcblei confesionale ro­ publica. Râsădirea se face cu un pooiumbaş
mâne ort. din B. Oiaba (comit. Bichiş).
şpan, a răspuns, că aşteptă mai în­ Subcomitetul Reuniunei femeilor ro­ (plantator) ascuţit de lemn, seu de fer. Ră­
tâiei să se resolve recursul, ce a fost După obicinuita invocare a Duhului mâne din Săcele pentru sprijinirea vădu­ sadul se aşâcfă cu rădăcinile drept în jos,
înaintat de vorbitor. Sânt, celebrată de vrednicul preot din velor sărace învită la producţiunea teatrală dâr nu prea afund în pământ. împrejurul
Otlaca, d-1 G-eorge Turicu, cu toţii am
In fine d-1 N. P. Petrescu a ce­ musicală împreunată cu dans, ce se va da rădăcinilor se strînge puţin pământul c»
rut să se pună la ordinea cailei dis- plecat spre şcblă, unde, conform programei, Luni, a doua di de Pase!, în sala otelului degetele.
cuţiunea asupra procederei obser­ confratele Iustin Moroşianu a început a comunal din Cernatu Sâcelelor. Produc Gând e de lipsă şi pentru-ca să se
prelege din obiectele prescrise, inserate în
vate de d-1 fişpan, care a denegat ţiunea se va da cu concursul studenţilor prindă mai bine răsadul, îl udăm bine în­
ordul ârelor.
răspunsul la o interpelare făcută în octavanl români din Braşov. Intrarea: loc dată. Prinderea şi crescerea răsadului se
Ce e drept, preleg-rc-a în întregitatea
limba română. I 80 cr., loc II 60 cr., stat în piciore 40 ajută mult, dâcă se împrăştie printre fire
D-1 fişpan a obiectat, că vorbi­ ei a decurs in limba maghiară, de-ore-ce or. Ofertele marinimâse se vor publica. ţărînă de guuoiîi. Dâcă îi prea cald preste
elementul românesc, în număr forte neîn­
torul pote să facă o astfel de pro­ (fi, atunci udăm numai de cătră sâră; âr
semnat, presărat prin aoeste oraşe situate inteligenţa română din Voila va aranja
punere la viitârea adunare, după pănă atunci acoperim cu frunde mari de
aşa cjicend la estremitatea Românismului, ou concursul mai multor tineri din jur o
formele prescrise în lege. buruenl răsadul mai gingaş. Răsadul se
se află în trista situaţiune, de-a nu-şl pută producţiune teatrală-declamatorică Luni în
La celelalte vom mai reveni. udă c’o stropitorea fără ciur.
vorbi măcar într’un mod scâlciat limba sa 1 Maiîi n. c. (a doua di de S. Paşti), în
Unele legumi cresc mai bine, dâcă se
maternă. localitatea şcâlei de-acolo. Intrarea: de fa-
sădesc amestecate. Aşa d. e. sălata face
Din România. După terminarea prelegerei şi depăr­ miliă 1 fl. 20 cr., de persână locul I 60
tarea şcolarilor, încărunţitul, dâr neobositul cr.. looul II 40 cr. Venitul curat e des­ căpăţînl mai frumâse, dâcă o sădim prin­
Crisa ministerială în România preşedinte al despărţământului Ioan Volen- tinat jumătate pentru înfiinţarea unei bi­ tre cure chiu şi cărâlabe.
s’a terminat. Sâmbătă sâra, adecă tiru, printr’un disours avântat deschise adu­ blioteci poporale, âr jumătate pentru pă- Plivitul şi săpatul. îndată ce au cres­
cut şi s’au întărit puţin legumile, ce am
semănat şi sădit, trebue să le plivim de
buruenl, să le rărim şi- săpăm, pentru-ca
destul pretenia lor nestrămutată. In — sbuciutnare, care nu mai în line Dim’nâţa când mă scol pământul să se mai misce puţin, să se aeri-
ore de restrişte de multe-oiî conso­ versuri, deosebit de frumâse' îşî are Sunt cu peptul plin de dor. seze, şi în urmă pentru-ca să stîrpim şi
lator intim şi sigur îi este codrul, răsunetul dorit.
care prin singurătatea şi plăcerea Tot astfel în poesia de dor şi Nu e uşor de închipuit mărimea buruiana.
In grădina de legumi plivim şi săpăm
simplă, dâr naturală, prin deliciile, jale nu soi ce să admiri mai mult: cu care doiul chinue pe cântăreţ.
El se culcă, se scâlă cu peptul plin de câte-orl e de lipsă, de-âre-ce nu pâte fi
ce i le dă, îl mângâie, îl recreâză, forma măiestâsă şi musicală, în care un lucru mai urît, decât o grădină neîn­
îi limpecjesce fruntea plină de gân­ se cântă, seu conţinutul adene de de dor — dovadă, că timpul dintre
duri şi e fidel ascultător al dureri­ trist, de multe-orl sfâşietor, care pro- culcare şi sculare atât de greu şi grijită, plină de buruenl.
Pentru săpat, ca şi pentru oelelalte
lor lui. De aceea să nu ne mirăm ducendu-1 mai de-aprâpe, ne pune atât de sbuciumat l’a petrecut, şi lucruri, alegem timpul cel mai potrivit.
de agrăirea, ce i o face codrului : în uimire prin puterea sentimentelor chiar prin acest fapt se afirmă, că Nu-i iertat însă, se săpăm şi lucrăm în gră­
esprimate. (fiua pentru el în celea sufletesc! a
Codrule, codruţule, fost atât de sgomotâsă. dină, când pământul e prea mâle.
De alt-fel e uşor de ÎDţeles, că
Deschide ţi cărările Deja la cea diutâiu privire se Legumile le săpăm cu nisce sape mici
un poet, cum e poporul român, nu­
Să-mi duc supărările. pâte vedâ, că dorul e o urmare ne­ de grădină. Morcovii, petrinjeii ş. a. se şi
mai musică frumâsă şi plăcută a pu­ răresc smulgându-se unde sunt prea deşi.
Din celea mai străvechi tim­ tut crea din versurile, în cari şi-a mijlocită a jelei. Dâcă, cum am efis mai sus, am sămănat în
puri, codrul a fost soţul de durere, esprimat sentimentele, ce apasă Poporul nostru are şi poesii de şir, atunci săpatul şi răritul merge cu mult
inimă sinceră, în care a încăput ja­ ioima. Judecând mai cu deamărun- veseliă, dâr nota caracteristică a mai repede.
firii sale specifice se esprimă în
lea, nenorocul, durerea şi supărarea tul firea nâmului nostru, simţim, că Ourechiul, cărălabele, fasolea şi cele­
poesiile lui de dor şi jale; ele reo-
fiilor nâmului nostru. poesia nostră poporană de dor şi jale glindâză trăsătura fundamentală îu lalte legumi, ce se sădesc şi samănă mai
De aceea, cjic, se desparte atât e carne din carnea poporului român caracterul poporului nostru: duioşia. rar, le săpăm cu sapa comună, cu oare
de greu de codrul ce-1 cunâsce şi şi sânge din sângele lui, atât de m u l t Căci tocmai dorul vag şi continuu, cultivăm şi cucuruzul.
de aceea ajuns între străini caută sunt întrupate în întregul Rcmânu şi jalea lină sunt elementele, cari Udarea legumilor. Gând timpul e se­
mângâiere şi odihnă sufletâscă nu­ l u i : dorul şi jalea. dau mai multă duioşia poesiei nâs- cetos. şi de câte-orl lipsa cere, trebue să
mai la codru. Adene cuprins şi emoţionat, sen­ tre poporane. udăm grădina de legumi. La udat folosim
Fremetul de frunejâ, curgerea timentelor sale le dă espresiune în A. Şor. nisce stropitâre de pleu (tinichea) cu ciur
puţin sgomotâsă a păraelor codru­ versuri, ca : de stropit. Mai bune sunt stropitârele celea
lui se uuesc aprope perfect cu sbu- Vai de mine cât dor duc late (turtite) cum au grădinarii, decât celea
ciumarea inimei poporului cântător, Golea nâptea, când mă culc,- rotunde.