Page 69 - 1899-04
P. 69
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în fiecare ji.
Miiiistraţiunea # Tipografla. Abonamente pentru Austro-Ungaiia:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecii 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE ae primeoo la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢ1UNE tn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
aimătdrele Birouri de anunoliirl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viona: M. Dukes Naelii'. oiele poştale din întru şi din
Har. Augonfold 4 Emorioh Losnar afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braţcv
InBndapeata: A. V. Qoldber- Admtnistraţnmea, Piaţa mart
gor, Ekstein Bsrnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagit
burg: Marolyl 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl-, pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o eoldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ XT X X . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicarea — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 08. Braşov, Miercurl-Joi 22 Aprilie (4 Maiu). 1889.
Pîedecile pactului. vienese de a se pronunţa asupra re- Ce influinţă au ei? Stau în legătură cu de a câştiga dintr’o lovitură un Episcop
gulării legale a cestiunii limbelor. România? Nu cum-va funcţionâză în secret după plac şi un mandat, cu care să mai fe-
Aruncând o privire asupra celor Cehii înse sunt contrari unei comitetul naţional român ? Reuniunile nu ricâscă pe vr’un „patriot* flămând de ai
ce se petrec în interiorul monarchiei astfel de soluţiunî, căci ei pretind cum-va fac în secret servicii causei de na lor. Ar face un mai bun serviciu Archi
nostre, vedem din nou ridicându-se că numai dieta boemă e competentă ţionalitate? Preoţii şi învăţătorii în ce chip mandritului Goldiş, dâeă l’ar mai slăbi cu
cestiunea pactului, care îşi pretinde de a se pronunţa şi de a decide în influinţeză asupra poporului? Esistă la dragostea acum în ajunul alegerii. Precum
resolvarea ei grabnică decă este ca cestiunea limbelor. Valahi socialism? şi aşa mai departe. o spun însă cu t6tâ francheţa, foile ungu
se se evite o catastrofă economică — Vorba ministrului Lukaes: guvernul resc! îşi iau credinţa aceea firmă în is-
In timpul din urmă s’a lăţit
De patru ani se trăgânesc tra soirea, că din causa acâsta guvernul Szell calcă în urmele guvernului Banffy. bânda numitului arehimandrit diu împre
tările pentru înoirea pactului eco Thun ar fi şi renunţat la acest plan, Odată pus în mişcare în contra preoţimei jurarea, că aşa efişii „estremV naţionali* ro
nomic dualist şi deja se observă din er astăcjî sosesce dela Praga soirea, nostre povoiul denuneiaţiuuilor priu fai- mâni din Arad susţin morţiş candidatura
causa nesiguranţei o stagnaţiune pre că încă mai voesce se facă o ultimă mosa ordonanţă a ministrului de justiţia, lui la Episcopiă. Uu candidat, îşi clic,
tutindeni în Ungaria ca şi în Austria. trebuia să li-se dea organelor publice di sprijinit deopotrivă de noi oei dela putere
încercare de a se înţelege cu Cehii.
Seim că în timpul din urmă In 13 1. c. se va închide dieta rectiva pentru arătările, ce s’aştâptă dela şi de „estremii naţionali*, cum n’ar avâ
s’au ivit noue dificultăţi în ce pri- Boemiei. Cu câte-va cjile înainte de ele. In mare miseriă a ajuns politica de şanse de reeşire?
vesce înţelegerea dintre cele doue acesta, ministrul de finance Kaizl naţionalitate „a guvernului unguresc*, dâeă De aici vine, că deja de pe acum se
guverne, abstrăgend dela greutăţile (Ceh) va călători, se c|ice, la Praga numai cu ast-fel de măsuri poliţienescl gândesc, cui să dea mandatul dela Ceica,
situaţiunei parlamentare în Austria. spre a-se înţelege acolo cu bărbaţii vrednice de un stat absolutist înapoiat mai C^re ar deveni vacant după alegerea de
scie să-şi ajute. Vai de „lege, drept şi
Mai întâiii s’au împiedecat cei de încredere cehi asupra unei legi Episcop în Arad. întâiii au propus pe Akos
dreptate* în asemeni împrejurări.
din Yiena de pretensiunea guvernu de limbă, ce ar fi a-se esmite pe Beothy, er acum cfi°> că acesta nu vre să
lui ungar, ca prelungirea privilegiu basa §-ului 14. Dela acâstă înţele primescă şi că acum umblă să câştige man
lui băncii austro-ungare se nu fiă se gere va atârna apoi decă se va Din Arad. datul dela Ceica doi Maghiari guvernamen
parată de terminul prelungirei uniu- aduce acâstă nouă lege ori nu, fiă Convocarea sinodului eparchial gr. or. tali, uu fost deputat din Sabolciu Szunyogh
nei vamale. Guvernul Szell nu vo- de cătră contele Thun orî de urma şi proprietarul Korda.
iesce ca acesta uniune se se prelun- şui lui eventual. ordinar şi a sinodului extra-ordinar Şi aici e vorba de voturi române,
găscă decât pănă la 1893, respec Cum se vede numai uşâră nu electoral. deârece cercul Ceica este ourat românesc
tive 1894, pe când privilegiul băn- se pâte numi problema guvernului „Biserica şi Sc61a“ din Arad publică — numai cu deosebirea, că într’ânsul nu se
cei ar avă se se estindă încă câţî-va Thun şi ori cât de mari silinţe şi-ar două circulare date în numele Cons’storiu- află „estreml naţionali* nici chiar de talmi,
am peste acest termen, ceea ce înse da acesta de a fi conciliant în ces lui eparchial gr. or. român din Arad şi ca în 4rad.
nu convine nicî-decum Austriacilor. tiunea pactului, pănă ce nu va re- subscrise de archimandritul şi vioarul epis-
Mai departe se asigură, că în solva greutăţile dinăuntru, ’i sunt copesc Iosif Goldiş; cea dintâiQ, prin care Tinerimea română contra lui
să şî formula lui Szell, după care mânile legate şi nu pote da nici îna se conchemă sinodul eparchial ordinar al
pactul definitiv, care este a se în inte, nici îndărăt. diecesei Aradului pe Dumineca Tomei la bi Arcadie.
cheia pănă la 1893 seu 1894 se nu serica catedrală din Arad, a doua prin care Din Viena am primit textul unui ma
potă dura şi peste acest termin, cum Atacurile în contra bisericei şi se conchiamă sinodul eparohial extra ordi- nifest, ce l’a adresat tinerimea română de
se făcuse învoiala cu Banffy la Isohl, Sinodele protopopeSCl. Indignărei, ce nsr pentru alegerea de episcop. Circulara acolo tinerimei academice române din Cer
ci trebue imediat se se reînoescă au produs’o în sînul clerului român unit din urmă e datată dela 12(24) Aprilie 1899 năuţi şi care dă espresiune îndignărei, de
seu prelungescă pe cale legală par atacurile proiectate în contra bisericei prin şi este de următorul cuprins: care este cuprinsă tinerimea română aca
lamentară, a întâmpinat obiecţiunî aşa (fisa regulare a congruei, prin proiectul demică în faţa faptelor săvîrşite de metro-
„Prin alegerea, întărirea şi instalarea
seriose din partea guvernului vienes. de contopire a bisericei române unite în Inaltpreasfinţiei Sale, prea bunului nostru politul Arcadie CiupercovicI din Cernăuţi,
C’un cuvânt esistă noue neîn autonomia catolică şi prin împărţirea ne- episcop Ioan Meţianu, de archiepiseop al cari au revoltat simţul şi au umplut de
ţelegeri între ambele guverne, cari dreptă a ajutorului dela stat, a început a mâhnire inimile tuturor Românilor Buco
Transilvaniei şi metropolit al Românilor
înse se ţin secret şi dau cu atât ’i se da espresiune în sinodele protopopeso!, vineni, văcjend cum prin aede fapte biserica
gr. ort. din Ungaria şi Ardeal, — deve
mai mare nutremânt diferitelor com- cari s’au ocupat şi cu cestiunea acesta. română se dă pradă rutenisării. Din acest
nind în vacanţă scaunul episcopesc al epar-
binaţiunî, mai ales după ce în Viena manifest, redactat în termini forte aspri,
Cunoscem demna hotărîre luată în chiei arădane, acest Consistoriu în virtutea
curentul în contra pactului devine acâstă materiă din partea sinodului vicaria disposiţiilor din §-ii 89, 90 şi 98 ai statutu reproducem partea dmtâift şi din urmă :
din c]i în c|i mai puternic. Fraţilor! Colegi! Istoria neamului ro
tului Făgăraş, ce s’a ţinut în 18 Aprilie n. lui organic, după avuta conţelegere cu Con-
E vorba acum, ca pe timpul c. „Unirea* comunică cu satisfacţiune scirea, sistoriul gr. ort. rom. din Oradea-mare, cu mânesc ne presentă biserica nâstră ca fac
torul cel mai puternio pentru triumful bi
cât va petrece Majestatea Sa la Go- că în acelaşi mod demn a procedat şi sino învoirea Inaltpreasfinţitului Domn Archie- nelui, dreptăţii şi al adevărului. Altarul
dâllâ se se continue tratările la dul protopopeso al Blaşiului, ce s’a ţinut la piscop şi Metropolit al nostru, oonvocă prin sânt schimbă omul pământului, omul ego
Budapesta. Se mai cjice, că aici nu 18 Aprilie în Orăoiunelul inferior. Unanim acâsta sinodul eparchial estraordinar la bise ismului în omul oeriurilor şi al devotamen
va fi vorba de amănuntele pactului sinodul a hotărît, că pe cât timp nu vor in- rica catedrală din Arad pe Dumineca, ce tului; de acest asii al independenţei s’au
ci de întreg complexul lui şi de în ceta condiţiunile umilitore şi ruşinătore pentru cade în 2/14 Maiu, a. e. la ora 9 înainte de sdrobit oştirile de invasiuue, oarî cutezau
trebarea cum se se facă posibilă preoţime, nu mai primesc ajutorul reg. amiacţl, observând, că deschiderii sinodului a ridica asupra lui mâna sacrilegă.
Monumentele sacre ridicate de stră
primirea lui definitivă. Siuodul protopopeso al Dergei, ţinut conform §-lui 100 din statutul organio îi va bunii noştri şi păstrate până astădî în ve
In curând va trebui se iâsă la la 20 Aprilie, a adus şi el în unanimitate premerge Privegherea ţinendă după tipicul sela grădină de odinioră a Moldovei pen
lumină, cari sunt în realitate piede- conclusul, că preoţii doresc autonomiă propria, Rusaliilor Sâmbătă în 1/13 Maih sâra la 7 tru înălţarea sentimentului moral al popo
cile, ce se opun realisării pactului diferită de a catolicilor; er în causa congruei ore în biserica catedrală. — Notificându-Ţl rului dovedesc pe deplin, că biserica nostră
fiă şi pe scurtul timp pănă la 1893. acâsta, eşti poftit a lua parte ca deputat pe lângă caracterul religios are şi caracte
Ca şi în cestiunea pactului cer sinod provincial. rul său propriu naţional.
11
„Nu ne îndoim , cjice „Unirea*, „că la actul însemnat, ce ne stă înainte*. Câtă durere trebue să simţim astăcjî,
domnesce mare nesiguranţă şi asu când duşmanii noştri întind ghiarele lor
pra planurilor guvernului Thun re hotărîrl de felul acesta vor fi adus şi cele asupra acelei instituţiunl, oare unica a în
lalte sinode protopopeso!. In chipul acesta
lative la delăturarea încurcăturilor Alegerea de Episcop în Arad şi tărit în inima Românului credinţa în reu-
interiâre. se va pute cunâsce deplin dorinţa clerului mandatul dela Ceica. M&re îngrijire şirea orl-cârei întreprinderi; jale nespusă
şi cu toţii în bună înţelegere vom lupta ne cuprinde, când Arcadie, ajuns numai
Ce vrea se începă, cum crede a cuprins foile ungurescl, că ce se va în
se facă posibilă restabilirea func- pentru asigurarea drepturilor n6stre“. tâmpla cu mandatul de deputat dela prin ironia sorţii la trâpta cea mai înaltă
a bisericei autochefale din Bucovina, înfige
ţiunării regulate a parlamentului? Oeioa (comitatul Bihorului) după alegerea spada în peptul maicei sale.
Aceste sunt întrebările, asupra că Cabinetul negru. In urma cunos de Episcop în Arad. Caracteristic este, că Slăbănogul Arcadie nu cunosce mai
rora încă nu s’a făcut nici o lu cutului ordin dat de ministrul unguresc de aceste foi dau ca sigură alegerea actualu mult neamul român, nu cunâsce biserica,
mină. justiţiă, funcţionarii de prin comitate se lui deputat al cercului electoral Ceica, a ce l’a crescut....................... la sînul său. Ne
Pănă acuma numai atâta se vede, că s’au şi pus în mişcare. Etă ce i-se archimandritului Iosif Goldiş, ca Ep scop mernicul satelit al satrapilor din fruntea
guvernului a aruncat pe stradă din reşe
scie, că contele Taaffe are de gând telegrafeză din Arad lui „Budapesti Hir- în Arad. Ca şi când votul celor şâse-cjecl
dinţa zidită cu sudorea Moldovenilor tine
se-şî ajute cu faimosul §. 14 şi se lap“ în privinţa acâsta: membri ai sinodului electoral, ce se va în rimea academică, care se desvolta liniştită
încerce o soluţiune pe basa lui. „Solgăbirăul din Arad a cerut dela truni în Arad, n’ar cumpăni mai mult, de pe terenul cultural; pătimaşul . . . . a
Pe basa acestui paragraf adecă notari să i-se facă pănă la finea lui Aprilie cât votul unei comisiunl administrative co- târât spre răsbunsre tinerimea română îna
contele Tliun ar plănui a aduce o un raport asupra stărilor sociale şi de mitatense, oare se dirige după voinţa fiş- intea judecătorilor străini; fiiul rătăcit al
naţiunii a crecjut, că va sfârma acea socie
lege de limbă, prin care se se de- naţionalitate din comunele lor. In raport panului.
tate, oare garanteză viitorul poporului ro-
lăture ordonanţele de limbă atât de se cuprind 12 întrebări: Cari şunt condu Ar fi mai cuviincios, decă foile şovi- < mân în Bucovina. ..... .........................................
urgisite şi se se dea ocasiune camerei cătorii Românilor ultraiştl '"din - comună ? niste s’ar ţiuâ mai în reservă cu planul lor
