Page 7 - 1899-04
P. 7
Nr. 7 3.—1899. GAZETA. TRANSILVANIEI. Pagina 3.
. „Nemzeti Szovets£g“ — dovada des îşi jelesce confiscarea libertăţii. Atât ganică, pe când regula comună tuturor
sitat casa mortuară încă de ieri Ia
slăbiciunei rassei maghiare. Corifeii din omenii din popor, cât şi din inteligenţă speculaţiunilor este aceea, care prescrie, ca 6 ore sera.
Pesta jai ^faimosului „Nemzeti Szovetsâg“ sunt ouprinşi de adâncă tristeţă şi mai ales să se purcedă dela cunoscut la necunoscut,
Mai toţi membrii corpului di
.s’au dus la 10 1. o. în Oroşhaza, ca să cons- femeile încep să îmbrace vestminte de do şi după acestă regulă să pote purcede tot
plomatic strein au făcut ieri sei*a
-.titue şi acolo o filială. Intre alţii i-a înso liu. Indignarea în contra Senatului este aşa de bine dela compus, ca şi dela simplu,
vi site de condolenţe d-nei Eufrosina
rit si kossuthistul Carol EGtvSs, care cu forte mare, deore-oe majoritatea lui s’a după-cum unul seu altul dintre ele e mai L. Catargiu.
acest prilegiu a ţinut un lung discurs, în care plecat fără nici o oposiţiune dinaintea ma binecunoscut si mai accesibil, decât celalalt. Corpul lui Lascar Catargiu a
făcu nisce constatări ciudate. El dise, că nifestului Ţarului. Minoritatea din Senat a In filosofia anorganică se tracteză de un
fost îmbalsamat a4î dimineţă. înmor
apare ca ceva curios, că Ungurii sunt siliţi a şi dat espresiune acestei indignări, când sistem ale cărui elemente sunt mai cunos
mântarea se va face Duminecă după
1
-se constitui în societate ca s^-şî apere în ţâra prin un membru al ei a adresat majori cute decât întregul şi se pot apreţia şi amia4î în cimiterul Şerban Vodă
lor interesele naţionale. Der sunt în patriă tăţii următorele cuvinte: „Mă mir de cu singure, direct, ceea ce aduce cu sine, ca
(Bellu).
-— 4ise — streini, cari nu simt streini, însă ragiul domnilor, cari sunt atât de cuteză omul să purcedă dela caşuri mai puţin
totuşi stau departe de Maghiari, şi inimicii tori, încât să se porte aşa de la§“. compuse la mai complecse. In filosofia or
lor cu drept cuvânt pot să 4i° > că nimic ganică, al cărui obiect îl constitue omul
ă
nu dovedesce slăbiciunea rassei maghiare, Operă germană în Braşov. Aseră seu societatea, stă lucrul întors, un sistem Nobleţă cânelui. Cunoscutul filosof
«ea tocmai faptul acesta. Eotvos spune mai s’a representat pentru a doua-oră frumosa opus e singur raţional, căci întregul suje engles Dr. Beatti, scrie următârele despre
u
-departe, că Provedinţa a dat diferitelor operă „Faust de Gounod, având rolul Mar tului e mai bine cunoscut şi mai lesne de un cane, care voia să sară în ajutorul stă
1
pOpore diferite misiuni. Ungurului i-a dat, d. garetei d-ra Mana Regan, o tâneră braşo-, priceput, decât divei-sele părţi. ) pânului său. Un amic al Beatti lui pleca ierna
f
«e. misiunea de-a apăra libertatea şi adevărul(!) veană, cântăreţă la teatrul din Elberfeld. Stând lucru aşa, e de lipsă o analisă la venătore şi dând de urma unei câpriore,
Insă duşmanii lui s’au aliat ca să-i strice Ea a cântat şi jucat cu însufleţire şi cu a întregului, adecă e de lipsă, ca să se o persecuta. Animalul trecu în drumul său
in trecut, ca şi în present; a fost deci o temperament, vocea-i e clară şi plină, şi caute basa cea adevărată pe care stă şi se peste un rîu îngheţat. Vânătorul încă voi
nebuniă a da duşmanilor Maghiarului li şi-o pote modula bine, având o intonare mişcă viâţa omenescă deosebită de a celor să trecă rîul, der ghiaţa s’a spart şi a că-
bertatea, ca armă. A spus în fine, că în ces sigură. Piano şi pianissimo îl cântă frumos lalte făpturi, să se caute şi stabilâscă ele 4ut în apă. Din întâmplare însă puşca sta
4
iunea naţionalităţilor societatea pdte să facă de tot. Un escelent „Mephistophele* ni-a mentele ei fundamentale: constantul şi va cu amândouă capetele pe cele două mar
mult, mai ales „nemzeti szovetseg“-ul. Din înfăţişat d-1 Birlcholz, un basist de valore ; riabilul, laturea individuală, şi cea socială gini ale deschi4âturii gheţii, aşa că vână
■iîntregă vorbirea transpiră nn fel de pe d-1 Konrat ca „Faust" şi d-1 Lorena ca dimpreună cu raportul în care stau între torul s’a putut ţinâ ou mânile de ea, ca să
u
simism. Rămâne constatat, că „nemzeti so „Valentin au fost asemenea la înălţime. sine unele cu altele. Tote acestea să se nu se cufunde de tot. Nu putea însă eşi din.
vetsâg -ul este tocmai în virtutea asisten Corul încă se pdrtă destul de brav şi c'ântă tracteze separat în o partiă, care să potă apă, ba trebuia să se temă, că făcând miş
w
tei lui o dovadă despre „slăbiciunea rassei toţi cu ochii aţintiţi asupra dirigentului, de servi ca parte generală fundamentală a cări mai tari, ghiaţa se va sparge sub
maghiare". frică, să nu-1 nemulţămeseă, făcându-1 să lo- sciinţelor sociale peste tot, prin urmare şi puşcă şi se va prăpădi. Cânele vă4ând pe-
Stindard maghiar sfâşiat. Foile un vâscă cu vehemenţă bagetha de pupitru, a sciinţei naţional-economice. Acâstă partiă riculul în care se afla stăpânul său, făcâ
guresc! spun, că în 11 Aprilie n. a fost cum s’a întâmplat erl. De - altcum numai într’un sistem de economiă politică se pote tot posibilul, ca să scape viaţa acestuia.
sfăşi&t în 0 Becse un stindard tricolor ma acestei energii a d-lui dirigent de orchestră numi: „Partea sociologică fundamentală . Alerga degrabă în satul vecin şi ori pe
11
ghiar, arborat pe edificiul scdlei sârbesc! Staps sunt a se mulţămi escelentele ansam După care apoi pote să urmeze, ca a dăua cine întâlnia, căuta în tot chipul să-i dea
de acolo, pe al cărei frontispiciu stă scris: bluri ale representaţiunilor. parte: „Partea teoretică generală a eco a înţelege, că este o primejdiă. Vă4ând
„Scola poporală naţională sârbescă". Făp nomiei naţionale", şi ca a treia: „Partea însă el, că nimeni nu-1 înţelege, apuca pe
tuitorul ar fi un tînăr eu numele Kodity specială . bărbaţi cu dinţii şi-i trase în direcţia, unde
11
.Stevo, care fu arestat dimpreună cu alţi Idei fundamentale în economia Intr’un ast-fel de sistem se pot lua soia, că stăpânul său se luptă între viaţă
opt ’nşi bănuiţi, că ar fi instigat pe făp politică. tote cestiunile principale ale vieţei sociale şi morte. Ţăranii cunoscuţi bine de cătră
tuitor. Din causa acestor arestări turbura- De loan Socachi. economice, se pote grupa şi tracta scienţi- câne, se mirau de purtarea lui şi începură
Tea printre locuitorii sârbi ai comunei e fic imensul material răspândit fără legă a bănui, că este vre-o primejdiă. Au urmat
IV.
mare. tură în diverse tractate de biologiă, soeio- der cânelui şi ajunseră la rîu şi au aflat pe
Trebuinţa unui nou sistem de
Neconfesionalitatea cuceresce tot 5 logiă, istoriă culturală, economiă politică nenorocitul vânător spân4urând cu mânile
economie politică.
:mai mare teren în Ungaria. In comuna etc., se pote prin urmare da o orientare şi de puşcă. Numai decât luară măsuri, ca să
(Urmare.) lămurire mai completă pe terenul atât de fiâ salvat, şi lor le şi succese a scote pe
purta, locuită de protestanţi maghiari, au
eşit până acum 26 familii din sinul biseri- In vieţa omenescă este ceva cons vast şi complicat al economiei sociale, vânător din gura morţii. Cânele se duse la
cei protestante şi s’au declarat fără de con tant, seu absolut, şi ceva variabil sâu ceea-ce se şi pretinde dela o teoriă bună. stăpânul său şi-şi arăta în tot chipul posi
fesiune. — Efectele legilor politice bise relativ; este o lăture individuală şi alta „La meilleure theorie" 4^°® A. Compte, bil bucuria, pentru-că a fost salvat.
zi oesci ! socială, una materială şi alta formală. „â chaque epoque, celle qui represente le Cum îşi caută Japoneza bărba
Un sistem de economiă politică, care să mpux l’ensemble des observations cores- tulo Şl în Japonia a devenit obiceiă, ca fe
Sinodul episcopesc serbesc, după- pondantes".
baseză numai pe unul seu pe unele dintre meile să’şi caute bărbaţi pe calea insera
cum se telegrafâză din Oarloveţ, a ţinut
elementele, cari constituesc vieţa omenescă, (Compt o. c. pag. 428). telor prin 4iare. Nu de mult se cetea în
..alaltă-erl o şedinţă presidată de patriarohul.
fără să considere de ajuns şi pe celelalte, 4iarul japonez „Kanazava Shimbuin" ur
S’au resolvat tâte afacerile bisericescl dela
nu pote fi corect şi complet. Nu e corect NECROLOG. Di*. Absolon Feiei*, mătorul inserat al japonezăi Hosnijoshi:
-ordinea 4d i- După cum se vorbesce, Sino
e
sistemul libertăţii naturale al seolei fisio- medic în Hunedora, după grele suferinţe a „Eu subsemnata sunt o fată frumosă cu
dul s’a ocupat şi cu afacerea Zmejanovici
cratice-britice, fiind-că e prea absolut şi in răposat acolo în 11 Aprilie n. în etate de părul ca nuorii, cu faţa ca florile, cu sprîn-
.aducând deeisiune, pe care însă o păstreză
dividualist, nu consideră de ajuns relativul 33 ani şi al treilea an al căsătoriei. Rămă cenele arcate şi cu statură mlădiosă, ca si
in cel mai mare secret.
şi laturea socială a vieţei omenesci; scola şiţele pămân'escl au fost transportate şi când aşi fi făcută din salciâ. Am destulă
Vindecarea racului. Din Paris so- socialistă nu consideră de-a.juns laturea in depuse în cimiteriul român gr. or. din avere spre a trăi fără de griji mergând
sesce o veste mângăitore, care lasă a-se dividuală ; scola istorică-germană stă pe Brad. Pe răposatul îl deplânge nemângăiata mână în mână c’un iubit bărbat, a privi
spera, că nu e departe timpul, când şi basa sistemului relativ, nu consideră în sa soţiă Silvia n. Magheriu cu micii săi fii 4iua la flori, er noptea la lună. De se va
boia de rac va putâ fi vindecată. Medicul de-ajuns constantul, seu absolutul etc. Tiţa şi Goriolan ; Aron Feier ca tată, Sofia afla un domn, oare să fiă cu minte, cult,
Bra, după-cum anunţă o telegramă pari Ast-fel se pote 4ice, că diferitele scole in. German, Otilia m. Bonea, Leonida m. frumos şi elegant, voiesc să-i dau mâna
ziană, se ocupă cu aflarea unui mijloc pen economice sunt mai mult seu mai puţin Şerban ca surori, împreună cu alte numă- pentru totă viaţa şi să împărtăşesc plăcerea
tru vindecarea racului şi i-a succes pănă unilaterale, şi din acâstă causă nu pot pri rose rudenii. Fxă-i ţărîna uşoră! de a fi înmormântată cu el împreună
acum a pute isola microbii racului, precum cepe şi esplica de-ajuns fenomenele sociale, într’un mormânt". Se vede că cocheta ja
,şi a-i prăsi. Descoperirea acesta va da, la cari aparţin, şi cele economice sociale. poneză se laudă cu multă poesiă der şi ea
probabil, o întorsătură cu totul nouă mo E de lipsă deci un nou sistem mai com ULTIME SOIRI. a ajuns să fiă tot aşa de pretenţiâsă ca şi
dului de vindecare a racului. plet şi mai corect, care ţinând semă în BucurescT, 13 Aprilie. Crisa mi surorile ei din Europa, ba încă şi mai
mod corăspumlător de tote elementele con nisterială continuă. Pănă erî la şese pretenţiosă că aceste pun mai puţină greu
Deschiderea universităţii cliinese. stitutive ale vieţii omenesci, va esplica din ore sera nici unul din bărbaţii po tate pe aceea de a împărtăşi „piăeerea"
P lele trecute a fost deschisă cu mare acesta mai întâii! natura şi legile fenome unui mormânt comun şi se simt câte odată
litici marcanţi ai ţerii n’a fost chiă-
■pompă universitatea chinesă din Peking. nelor sociale în genere şi după aceea, pe ca „mici văduviore" mai bine decât pe tim
mat la palat.
^Notabilităţile oraşului, profesorii şi studen basa şi sub controla acestora, va tracta în BucurescT, 12 Aprilie. Comitetul pul când le trăia bărbatul.
ţii, atingând pământul cu fruntea lor, s’au special pe cele economice sociale.
de resistenţă a lansat următorul ma
închinat de 9-orI înaintea chipului 4 ’t&ţii Un sistem invers, adecă care să pur nifest: „Cetăţeni! Guvernul, în con IL E t e a* a t sa s* ă.
6
ohinese. Dup’aeesta profesorii din străină cedă dela simplu la compus, dela părţi la tra căruia v’aţî ridicat, a căŢut. Faţă
tate au făcut onorurile cu capul descoperit. întreg, după-cum pretinde empirismul şi de acest eveniment fericit pentru „Revista Economicii*', organ pentru
societăţile financiare şi economice. Apare
In fine s’a ţinut prima prelegere. La uni scola istorică germană cu deosebire „isto causa naţională, întrunirea de ac}î, în Sibiu la 10 a fiă-cărei luni. Director:
versitate s’au înscris pănă acum 381 de as- rismul tînăr ", nu este admisibil la studiul Miercuri, se amână. Ve îndemnăm Dr. C. Diaconovich. Abonamentul: 5 fl. Ja
1
-cultătorl. fenomenelor vieţei organice şi sociale, fiind pe toţi se aşteptaţi în linişte desle- an, pentru România 12 lei. Nr. 4 dela )0
că fenomenele acesteia sunt mai conecse şi garea crisei“. Aprilie conţine: Crisele comerciale şi eco
Numele secolului nostru. „Eeho de nomice, de I. I. Nacian; Libele de depo-
stau în raport mai intim cu întregul, decât BucurescT, 12 Aprilie. In urma
Paris" a pus întrebarea, că ce numire va site; Mobilitatea capitalului băncilor; Ju-
fenomenele naturei anorganice, şi prin ur demisiunei cabinetului, parchetul a risdioţiune; Comereiu., Agricultură., Afa
■ da istoria secolului XIX în apunere. Mai
mare cunoscinţa lor e condiţionată în grad pus în libertate tote personele ares ceri de asigurare., Revista financiară (băn
mulţi scriitori şi bărbaţi însemnaţi au răs
mai mare de-o cunoscinţă prealabilă a în tate cu ocasiunea învălmăşelii de pe cile nostre)., Cronică (diferite soiri eco
c
puns întrebării, unii 4i ®nd, că se va numi
tregului. însuşi A. Compte, părintele posi- strade din Dumineca trecută. nomice)., învăţământul economic., Biblio
a
,„secolul lui Victor IIugo , alţii mai satirici, grafia, Trageri la sorţi., Bursa de efecte din
tivismului, pretinde o modificare a metodei BucurescT, 12 Aprilie. M. Sa
u
-că se va numi „secolul lui Dreyfus . Inte Viena, Budapesta şi Bucureşpî etc.
positive aplicată la sociologia, aşa ca să Regele, însoţit de adjutantul seu d-1
resant este răspunsul lui Maroel Prevost.
purcedă mai mult dela întreg la părţi, din colonel Mânu, s’a dus la locuinţa
■Bl 4ice: „Sciinţa a triumfat în secolul Domnii abonenti, cari încă
motiv, că fenomenele sociale sunt mai co lui Lascar Catargiu; unde a fost
XIX, tocmai aşa ca filosofia în secolul nu şi-au reînoit abonamentul, s6
necse şi studiul lor nu se pote face fără condus înaintea cosciugului, şi adenc
XVIII şi ca arta în cel de al XVII lea. binevoi6scă a-1 reînoi neamânat
a-se considera de-odată diversele aspecte emoţionat a a,şe4at un buchet de
Secolul nostru va fi numit der cu drept
sociale. El dice cu drept cuvânt, că afo flori naturale pe corpul ilustrului ca s6 nu li-se întrerupă regulata
cuvânt: „secolul Pasteur“.
rismul empiric, care prescrie a-se purcede răposat. Principele moştenitor a vi- espedare a diarului.
Finlandesii jeles.c. Din Hclsingsfors în tote dela simplu la compus, convine nu Administraţiunea
şţFinlanda) vine şcirea, că poporul finlan- mai sciinţei, care se ocupă cu natura anor ') Vecii A. Compte o. c. pag. 95 şi 60. „Gazetei Transilvaniei 44