Page 70 - 1899-04

P agina 2. GfAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 88.—1899.

In momentul acesta întrâga naţiune esprimă cele mai oăldurose mulţămite pen­ rut liberarea lui Epstein. Acesta fu aflat rinimose se vor primi cu mulţămită şi se
română este în piciore; nu crâdă veneticii tru marinimâsele daruri ale acestor nobili plin de sânge, târându-se pe podine. Me­ vor chita pe cale (Şiaristieă. Staţiunea oăii
obraznici, că poporul român va peri în cu­ binefăcători. dicii au constatat vătămările şi un advocat ferate în loc. — Comitetul parochial.
rând, nu e acesta scopul încorporării Bu­
covinei la Austria. Fundaţiunea Al. Filip. Seim, că re­ a luat apărarea celui maltratat, âr, cum ve­ 0 fată osîndită la bătaia. Legisla-
44
Fraţilor colegi din Bucovina! gretatul advocat din Abrud Alesandru Fi­ dem, în pressă i-a luat apărarea „P. Lloyd . ţiunea statului Virginia a adus nu do mult
Tinerimea academică a jucat tot-dâuna lip a lăsat prin testament o fundaţiune de
un rol însemnat în desvoltarea naţiunii; 10,000 fl. pentru scopuri culturale româ­ Nu-i trebue alt oficiu! Faimosul o lege, prin care furtul şi imoralitatea se
Voi aţi fost tot-dâuna la înălţimea chemării! Jancso Benedek, în urma scirei răspândite pedepsesc cu bătaiă. Legea a şi intrat în
Din rândurile vostre au eşit regeneratorii nesc!. Administrarea acestei fundaţiun* este de foile unguresc!, că ’i-s’ar fi promis un v'gore şi săptămâna trecută a fost pentru
naţiunii române, cari portă astâcjl eroica înoredinţată Consistoriului din BHşiă, care oficiu în ministeriul instrucţiunei publice, întâia-oră esecutată. Delicuenta a fost o
luptă cu duşmanii seculari. Steagul se află va avâ să întrebuinţeze interesele pen­ declară printr’o scrisore adresată lui „Ma- fată de 18 ani din Manassa, care a fost
în mâni vrednioe! Nu sunt în stare vene­ tru ajutorarea studenţilor români săraci. gyarorszâg", că „el n’are lipsă de nici un osîndită la bătaiă din causă, că a stat în
ticii sâu un descrierat în serviciul torbari- — La ^înmormântarea regretatului fun­
lor galiţieni să împedece evoluţiunea unui oficiu nou, deorece are deja un asemenea relaţiunl de dragoste ou un preot. Preotul
popor cu viitor. dator a pontificat d-l canonic din Blaşiă oficiu, fiind profesor la un gimnasiu de stat a fugit, fata însă n’a putut încungiura pe-
Dr. Augustin Bunea, între cântăreţi erau şi
Arcadie nu se ruşinâză, că umbra lui şi profesor vrâ să şi rămână. Nu aştâptă, dâpsa. Pe piaţa din mijlocul oraşului, ea a
Ştefan cel mare privesce mâhnită la ne­ d-nii profesori de cant din Blaşiii N. Io- nu cere şi nu primesce nici un oficiu nou, fost desbrăcată cu totul pănă la brâu şi,
trebnicul, care i-a fost sentinela la mormânt naş şi Aron Papiu. Discursul funebru l’a cu atât mai puţin unul, la care nu se pri­ după ce a fost legată de un stâlp, ’i-s’au
odinioră, care n’a aflat nici măcar în mă­ rostit d-l Dr. Bunea, âr la mormânt au mai 44
năstirea dela Putna o poveste vie a trecu­ vorbit d-nii M. Cirlea, notar public r. în cepe . Se vede, că de când a fost demi­ măsurat 4©c® bâte. Scandalosul spectacul,
ar
tului Bucovinei. Poporul român va soi să sionat din serviciul, ce-’l făcea în secţiunea după cum anunţă 4> ©l© americane, a avut
apere cel mai scump odor contra năpădi­ numele poporului, protopopul R. Furdui în din presidiul ministerial pentru cunoscuta un public imens de privitori.
44
rilor vrăşmaşe. numele băncei „Auraria şi a societăţii de broşură bauffystă, d-l Jancso s’a săturat de
Bucovina ţâră românâscă a fost şi ro- mine „Concordia , şi Dr. E. Dăian în nu­ oficii, „la cari nu se pricepe". Băile de abur şi de vană din loc,
14
44
mânâscă va rămânâ! mele „Tribunei şi a institutului „Tipogra­ din causa reparaturilor, numai Vineri vor
Inzadar nisuesc veneticii a cresce ie­ fia , al căreia acţionar a fost decedatul. sta la disposiţia publicului.
44
niceri pentru stingerea poporului român Ull câne mic s’a perdut Lunia trecută,
băştinaş. Intipărâscă-şl adânc acâsta şerpii Audienţe generale. Majestatea Sa, după cum se crede, în părţile de cătră Miss Mand Adams. Americanii sunt
culturali, cari sub masca culturei au încer­ în timpul petrecerei sale în Budapesta, va Scheih a Braşovului. Cânele e de colore aşa de mândri de frumseţea şi de talentul
cat a nimici în inima tinerelor mlădiţe sen­ galbenă, peptul alb, sgardă ham cu fundă
da audienţe în 4, 8 şi 15 Maifi st. n. Pre- primei lor artiste Miss Mand Adams, încât
timentul naţional. nâgră de-asupra şi răspunde la numele:
notărl la audienţe se primesc în cancelaria au hotărît, ca să-i torne statua de mărime
înainte, fraţilor! întregul neam e cu voi! „Răducu . Cel ce l’a găsit e rugat
44
cabinetului (Palatul reg. din Buda) dela 9 naturală în aur şi de a trimite la esposiţia
Tinerimea română academică a. m. pănă la 2 ore p. m. a se anunţa la hotelierul dela „Pomul din Paris acâstă statuă. S’au adunat pănă
din Viena. verde şi va primi o recompensă de 12 acum la 730,700 franci şi se caută un sculp­
44
Metropolitul Arcadie la Viena. fl. v. a. tor de mare talent pentru a face statua ;
„Patria din Cernăuţi află, că metropolitul căci miss Mand Adams a consimţit numai
44
Taxele dela Porţile-de-Fier. Bucovinei Arcadie CiupercovicI a avut de Foc la Caransebeş. In săptămâna
trecută a isbucuit la Caransebeş un foc sub condiţia, ca sculptorul să facă un cap
Organul ministerului de esterne din gând să celebreze s. Pasc! în capela gre- de operă.
Viena scrie cu privire la resultatul visitei câscă din Viena, în care scop a şi chiămat mare, care ameninţase întreg oraşul, de-
ore ce sufla un vânt puternic. Pompierilor
contelui Golucho-wsky la Budapesta urmă- printr’o telegramă la Viena pe diaconul
ua
târele: Ursuleac. Pentru 4’ de Pasc! a proiectat însă, ajutoraţi de miliţiă şi de locuitorii Fondul de pensiune al diariştilor
să dea o masă, la care a fost învitată în- oraşului, li-a succes a localisa focul, aşa că
„Tn cjilele din urmă a succes de-a se maghiari.
trâga tinerime română universitară din n’au ars, decât 7 case şi 20 de clădiri la­
dobândi un arangiament cu guvernul ungar „Institutul fondului de pensiune al
Viena. După informaţiunile „Patriei însă, terale, după o altă versiune însă să fi ars
44
în cestiunea taxe'or asupra vaselor, ce vor 4iariştilor din Ungaria şl-a ţinut Dumi­
44
toţi tinerii români au refusat Invitarea. 18 case.
trece pe la Porţile-de-Fier. Tratările au
neca trecută a 18 a adunare generală în
urmat pe timpul petrecerei ministrului de Septeniâna Ss. Patimi în Blaşiii Trupa teatrală clin Viena, cu d na palatul său propriu din Budapesta, sub
esterne, conte Goluchowsky, în Budapesta. s’a serbat şi în anul acesta cu îndatinata Frieda Lanius, I amoreză dela „Deutsohes presidiul lui Maximilian Falk.
44
Precum aucjim, Ungaria s’a învoit de-a nu Volksteater din Vieua, va da a<jl a doua re-
ceremoniă. In Dumineca Floriilor — scrie Fondul de pensiune al Ziariştilor ma­
pune în vigore dela 1 Maiă taxele proiec­ presentaţiă, jucând comedia „Jm Fegefeuer ,
u
44
„Unirea — Escel. Sa D-l Mitropolit a ghiari s’a întemeiat în 1881 printr’o mo­
tate de guvernul său pentru trecerea va­ care a avut un succes sensaţional în „Rai-
conferit lectoratul clericilor din cursul III destă colectă întreprinsă de câţi va diariştl,
44
selor pe la Porţile-de-Fier. Starea actuală mund-Theater din Viena. Acâstă comediă
Emil Andreşan, loan Crişan, Aug. Marcu, cari însă în decurs de trei ani abia au fost
se va susţinâ dâr şi mai departe, vasele se jocă în Braşov pentru prima-oră.
Bas. L. Murăşan, loan Popeneciu, loan în stare să adune 1000 fl. Astă4l fondul a
putând trece fără taxă. In timpul acestui — Mâne, Joi, se va da a treia şi ul-
1
Pop, loan Sântimbreau şi Basiliu Suciu, ajuns la 720,000 fl. Capitalul acesta s’a
provisoriu, care, precum se prevede, va dura oum şi ascultătorilor cursului bienal: Eu­ tima representaţiune, îu care va juca ca adunat mai mult prin daruri generose din
pote cât-va timp, se va afla destulă oca- ospe distinsa artistă vienesă Lanius, şi
gen Balint, Ales. Gligor, Aurel Pop şi partea singuraticilor cetăţeni. In decursul
siune spre a putâ judeca desvoltarea co- adecă piesa „Bartel Turaser de Philipp
u
Aug. Trif. — Luni şi Marţi s’au ţinut la anului trecut încă s’au făcut numărose con-
municaţiunei de faţă şi spre a putâ stabili Langmann, care asemenea nu s’a mai ju­
Seminar de Claris. Dn. Dr. loan Sâmpă- tribuirl pentru acest fond, aşa că numărul
pe basa acâsta şi măsura, în care vor fi a lean eseroiţiile spirituali cu preoţii greoaia- cat pănă acum în Braşov. Publicul iubitor total al sumelor contribuite a fost de
14
se percepe taxele de trecere ... de teatru nu va lăsa, suntem siguri, să
liştl, după cari clericii s’au mărturisit şi 11.407 fl.
Se vede de aici, că guvernul ungar cuminecat. — Joi, după celebrarea s. li- trâcă ocasiunea acesta, de a vedâ un an­ Fondul a dat anul trecut un venit de
se va vedâ în cele din urmă totuşi con- turgii, pontificată tot de î. P. D. Mitro­ samblu de artişti atât de buni şi va visita 54.018 fl., pe când cheltuelile au fost nu­
strîns de-a scădâ taxele, cari după proiectul polit, s’a făcut spălarea piciorelor la 12 aceste două din urmă represeutaţii în nu­ mai de 10.618 fl., va să 4i®& resultat o
a
primitiv erau prea urcate. Nu se va îm­ clerici, cari la prânj au fo°t ospeţii Escl. măr cât mai mare.
plini dâr ce a cjis fâia guvernului ungureso Sale. După amiacjl s’au cetit cele 12 Evan- sporire a fondului de 43.400 fl. într’un
la început, că tote silinţele, ce şi-le dau gelii. Iutâia a fost cetită de Escel. Sa, cele­ Tramvaiu electric la Brăila. Noul singur an. ar s ca
In ce chip este sprijinită 4' ' ^
Vienesii în direcţiunea acâsta, vor rămânâ lalte de R-mii domni canonici şi alţi preoţi tramvaih eleotrio dela Brăila la Lacul Să­ maghiară din partea cetitorilor săi se pote
fără resultat. gremiall. Vineri sâra s’a făcut serviciul în­ rat va fi pus în circulaţia la 15 Maiii.
vedâ şi din viul interes, ce s’a manifestat
Mai este la mijloc însă şi România, mormântării cu mare pompă, fiind timp Foc într’o mănăstire de călugă­ faţă de adunarea din cestiune. La ban­
şi mai sunt şi celelalte state vecine rive­ frumos şi public număros. riţe. In Roma s’a aprins filele trecute o
chetul dat cu acâstâ ooasiune a luat parte
rane, cari nu pot rămânâ indiferente faţă mănăstire de călugăriţe clădită nu de mult. şi ministrul-preşedinte Szell, apoi ministrul
cu stabilirea taxelor la Porţile-de-Fier şi Gendarmî brutali. Nu fără âre-oare Vecinii văcjând primejdia au alergat să
surprindere am găsit între soirile diarului de comerciii Hegedîis, număroşl deputaţi
credem, că tâte aceste momente la-olaltă stingă focul, dâr porţile erau încuiate şi şi alţi membri distinşi ai societăţii ma­
44
au influinţat în mod calmant asupra gu­ „Pester Loyd una sub acâstâ titulă. Când nimenea nu venea să le deschidă, âr focul
s’a întâmplat măcelul dela Mehadica, St.- ghiare.
vernului ungar. lua dimensiuni tot mai primejdiâse. Au so­
Ana etc. acâstă foiă n’avea nici un cuvânt Primul toast l’a î-idicat preşedintele
sit şi pompierii, dâr nici lor nu li-s’au des-
de 41® î contra gendarmilor şi a brutali­ ohis porţile, aşa că au trebuit să le spargă fondului de pesiune F&lk în sănătatea
n
SORILE DILE1. tăţi lor. Am fost curioşi dâr să vedem, şi ast-fel să intre, ca să stingă focul. Că­ ministrului-preşedinte Szell.
) cum vine de-odată să-i declare brutali şi Szell, mulţumind, 4iae, că a învăţat încă
— 21 Aprilie, v. lugăriţele însă, vă4end, că ajutorul li se din copilăria sa multe dela onoratul său
cetind soirea am dat de motiv. In caşul,
impune cu forţa, s’au încuiat tote într’o
Pentru masa studenţilor români despre care tractâză, nu e vorba de ţărani amic (Falk), ai căruia articull cu cifra F.
odaiă, hotărîte să moră mai bine în flăcări,
din Braşov au mai intrat următârele con- români, ci de un comerciant jidov din K. îi cetea odinioră cu mare sete în „P.
decât să le vadă ochiţi de om păcătos. Nu
44
tribuirl marinimose: D-l Petru loan Com- Peclca, care a fost maltratat de doi gen­ N&plâ . L’au surprins două lucruri, ce le a
li-s’a dat însă să devină martirile sfielei,
şia, posesorul firmei loan Comşia & fiih, darmî. De aci intervenirea foiei jidano-ma- afirmat preşedintele, că societatea a eschis
căci pompierilor şi mulţimei de omeni adu­
din Sălişte, îndemnat de nobilul cuget al ghiare în favorul celui maltratat. Etă cum politica din sînul seu (ceea ce nu prea îi
naţi să scape de primejdia pe sfintele
recunoscinţii faţă cu institutele românesol se istcrisesce caşul: Un ţăran din Peclca a vine să crâdă), şi l’a surprins, că societatea
maice li-a succes să localiseze focul şi în
din Braşov, la cari a absolvat mai anii făcut arătare, că i-au furat 300 fl. Gendarmii lucră cu succes şi n’are datorii. Aceste
urmă să-l stingă. După aceea s’au depăr­
trecuţi cu eminenţă fiiul D-Sale, a trimis Nyere şi Eaton a au făcut cercetări şi au două lucruri nu prea sunt o caracteristică
tat toţi din curtea mănăstirei, lăsând pe
50 fl. pentru masa studenţilor, promi­ arestat pe un individ bănuit, care a «Jis, că maghiară.
călugăriţe să iasă din odaiă când li-o
ţând, că şi pe viitor nu va uita a ajutora a furat banii şi i-a predat comerciantului Vorbind apoi de munoa 4i i t lui,
ar s u
plăcâ.
instituţiunea acâsta umanitară-românâscă. din Peclca Samuel Epstein spre păstrare. Szell 4ise : „Omul trebue să aibă cea mai
— D-l George Chelariu, dirigentul şcolei Gendarmii au dat drumul vagabundului a- Sfinţire de biserică. Primim urmă- mare abnegare de sine [spre a face acâstă
reale române gr. or. din Braşov, abstând restat şi s’au dus la locuinţa lui Epstein torea: Invitare la actul consacrărei bise- muncă, la care de n’ar lipsi nimic alta,
dela primirea felicitărilor de cjiua sa ono­ la me4ul nopţii, l’au luat din pat şi aşa ricei gr. cat. nou edificate din Coplean, totuşi lipsesce una: liniştea şi timpul. încă
mastică din 23 1. c., a oferit 10 fl. pen­ numai în cămaşă, cu capul şi cu piciorele care se va săvârşi în 14 Maih n. c. După n’am cunoscut în riâţa mea un 4i ‘i ^)
ai s
tru masă, —- âr d-l Nicolae Maneguţiu, pro- gole, l’au tîrît la casarmă şi l’au închis în- săvârşirea actului consacrărei va urma care să fi avut timp (Ilaritate). Şi acesta
topresbiter gr. or. din Murăş-Oşorheih, în tr’o strimtă cameră de lemn, unde a stat prân4ul comun, âr după prânj petrecerea este unul din multele momente, cari mă
loc de cunună peritâre la mormântul lui pănă la 10 6re diminâţa. Trecând pe atuncl cu joc în favorul nou edificatei biserici. atrag şi mă lâgă de D.-Vostră, căci şi eu, du­
Yasiliu Hossu protopresbiter gr. cat. din pe la casarmă judele de cerc Zsako şi con­ Pentru cei ce vor lua parte la petrecerea rere, mă număr între aceia, căruia pote îi
Murăş OşOrheih, a trimis 10 fl. — pentru ducătorul căiţilor fuuduare Gyulai, au au- ou joc preţul. intfăr.ei: de personă: 80 cr. lipsesc şi multe altele, una însă este sigur:
masa studenţilor. — Direcţiunea şcâlelor îşi 4it o văetătură mare în casarmă şi au ce­ de personă, în familiă: 60 cr. Ofertele ma­ timp nu am. (Viuă ilaritate).
44