Page 71 - 1899-04
P. 71
Nr. 88.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
Aooentuâză apoi, că el întot-dâuna a de Margina, a apărut acum şi în limba ro a urmat o schimbare, un progres corăs- ULTIME SCIRI.
fost şi este mare venerator al pressei şi cu mână în Tipografia A. Mureşianu, Braşov, punejător şi în celelalte două. Din istoria
Budapesta, 2 Maiu. Archiducele
deosebire al pressei maghiare, „de a căreia într’o broşură cu titlul de mai sus. Cetito civilisaţiunii şi din diverse etnografii pu
Francisc Ferdinand a primit erî şi acjî
misiune a fost pătruns încă din copilăriă". rilor noştri le este cunoscută obiectivitatea, tem vedâ, că poporele sâu seminţiile, cari
în audienţă un numer mare de băr
pişe, că e trebuinţă de pressă, dâr de-o ou care d 1 colonel Rieger descrie înaltele stau pe trâpta cea mai inferioră, d. e. ti
baţi dintre somităţile maghiare. El
pressă, care „nu numai să atace, ci să on însuşiri şi meritele neperitâre, pe cari ne puri de pescari şi vânători, diferă de ace
va petrece mai mult timp în Buda
tice. „Noi", c}isa, „nu ne temem de-un ver uitatul baron Urs şi-le-a câştigat pentru lea, cari stau pe o trâptă mai superioră,
pesta.
dict, fiă cât de aspru; numai un lucru ne tron, patriă şi naţiune. Credem deci a se atât în ceea ce privesce direcţia gândirii,
Budapesta, 3 Maiu. Acjî dimi-
supără, care însă are şi o putere repulsivă fi făcut un bun servioiu literaturei nostre ideile, aptitudinile corporale şi intelec
nbţă s’a ţinut o mare paradă a gar-
şi oare nu numai în privinţa psichică nu prin traducerea şi tipărirea în broşură a tuale, sentimentele şi pasiunile individelor,
nisbnei oraşului înaintea Majestăţii
este plăout, dâr şi pentru causă însă şl e acestei conferenţe. La traducere s’a folo cari le compun, cât şi în privinţa organi
Sale şi a archiducelui Francisc Fer
păgubitor. Acâsta e atunci, când verdictu sit terminologia curată militară română. saţiei sociale şi a progresului făcut în apro-
dinand.
nu e drept şi obiectiv". Declară, că el „este Broşura conţine şi două portrete bine reu piare de forţe şi bunuri din natura es-
hotărît să mârgă în drumul său, şî-a fixat şite ale baronului Urs, unul din anii de temă. Tot asemenea diferă poporele semi-
un scop, spre care a plecat, şl-a fixat di mai înainte, când încă era major, âr altul civilisate de cele civilisate. Şi decă într’o I* 1V 1& K S K.
JPermis este bărbatului sd-şi bată
■recţia, a arătat în liniamente generale mij din timpul mai reoent; mai conţine şi o anumită stare relativă căutăm causa pro
nevasta ? O interesantă sentinţă a adus
16cele, la cari nu va renunţa". hartă a Lissei, cum şi ilustraţiunea mor gresului numai al uneia dintre cele trei
de curând un jude din America. In St.-
mântului eroului nostru. Broşura se pote direcţiuni, o să o găsim în schimbarea fă
Louis s’a certat un bărbat cu nevastă-sa
procura dela Tipografia „A. Mureşianu" cută, în progresul celorlalte două direc
IVlaghiarisăriSe de nume în 1898. din Braşov. Preţul 40 cr. esemplatul (plus ţiunl. Aşa d. e. un popor, care din starea în presenţa copiilor lor. Resultatul certei
a fost, că bărbatul şi-a bătut nevasta, er
După statistica miuisteriului unguresc 3 cr. porto.) nomadă a trecut la starea agricolă, pe pri-
* acâsta l’a acusat la judeoătoriă. După per
de interne, în decursul anului 1898 au so soneri nu i-a mai ucis, ci i-a făcut sclavi, tractare, judele a adus următorea sentinţă :
sit la ministrul de interne 6722 de cereri JJilele lui Mesia (Ben Hur) de re şi astfel viâţa socială a primit o nouă for „Bărbatul în caşul de faţă a aplicat faţă
pentru maghiarisarea numelor. numitul scriitor Lewis Vallace. Tomul I con mă, o nouă organisaţiă, care va să dică de soţia sa puterea de pedepsire, deâre-
Un resultat atât de favorabil, după ţine 532 pag. şi costă numai 75 cr., er tom II un progres în direcţia esternă materială şi
constatările statisticianilor unguri, n’au mai are 508 pag. şi costă 70 cr. întregul op fi. 1.45 internă individuală a adus un progres, o ce ea i-a contrazis şi prin acâsta a pre
avut maghiarisatorii niol-odată. Suma to (cu posta fi. T60.) In asămănare cu mărimea schimbare în direcţia socială. Progresul mers cu esemplu rău înaintea copiilor.
tală a maghiarisărilor de nume, ce s’au fă preţul e forte moderat. Valorea acestui op, uriaş în direcţia esternă materială (tech- Sunt momente, când femeia atât de mult
năcăjesee pe bărbat, încât acesta nu se
cut în decursul celor cinci ani din urmă, e în deobşte cunoscută şi traducătorul lui nică), la care au ajuns poporele civilisate
•este ou 480 mai mică, decât suma numelor a făcut un bun serviciu literaturei nostre, de astădl, e causat prin abolirea sistemu mai pote stăpâni şi trebue să întrebuinţeze
palma, ori pumnii. Eu nu aflu nici un mo
maghiarisate în anul trecut. când l’a redat şi în limba română. Cetitorii lui corporativ-medieval şi prin introducerea tiv de-a pedepsi pe bărbat". — Se vede,
Acest „extra-ordinar succes" au a- vor găsi în el o lectură distractivă şi mo- sistemului libertăţii individuale; care va
că bietul jude este om păţit, căruia ne
mulţumi violenţelor, presiunilor şi teroris ralisătore, pentru bibliotecile poporale şi pen să dică o schimbare, un progres, în orga- vasta lui îi priciuuesce multe momente de
mului eserciat asupra nenorociţilor funcţio tru familii el constitue o lectură escelentă nisaţia socială a causat marele progres în acestea.
nari dela căile ferate ale statului şi dela şi fârte potrivită de-a înlocui romanele direcţia esternă materială, cu care, la rân
poşte şi telegraf. Din numărul total al oe- seci şi de sensaţiă dul său, stau în strînsă legătură vederile, Slăbirea vocei. O gazetă medicală
lor ce şi-au maghiarisat numele în anu aptitudinile şi pretenţiile individilor, cari francesă ne aduoe la cunoscinţă, că o re
trecut, 3382, va să dţică mai bine de jumă- alcătuesc aceste popore. Esemple de felul vistă americană într’un articol privitor la
late, sunt dintre aceşti funcţionari. „Cel mai Idei fundamentale în economia celor amintite se pot scote cât de multe slăbirea continuă a vocei omului, constată
mare merit", cjice faimosul Telkes Simon, politică. din istoria şi din vieţa actuală a diferite că puterea vocei omenesol de secole scade
„îl are baronul Banffy Dezso, fostul minis lor popore spre a ilustra cu ele validitatea înrr’una; de aceea tenorii sunt din ce în
De loan Socaciu. ce mai rari. Strămoşii noştri, elice autorul
tru preşedinte al Ungariei, care in idea legii fundamentale a vieţii omenescl seu a
consiruirci statului naţional maghiar a cu A) Bas a şi laturile fundamentale ale vieţei evoluţiuuei sociale, lege statorită — întru articolului, nu sciau cei o voce de bas;
omenesc!; constantul şi variabilul, seu acum cele mai multe voci sunt de bariton
prins şi maghiarisarea numelor, pe care a cât sciu eu — pentru prima-dată în forma
absolutul şi relativul. şi de sigur că în viitor vocea obicinuită
sprijinit’o şi a promovat'o". de mai sus.
in. va g acea de bas. Şi ceea ce se întâmplă
Inafarâ de funcţionari, ale căror nume, Mişcarea sâu progresul în fiă-care
după-cum pe faţă o constată acâsta şi sta- Din cele premerse se vede, ce e con dintre cele trei direcţiuni e un resul cu bărbeţii se întâmplă şi cu femeile. Aşa,
tisticianul Telkes, au fost maghiarisate cu stant, absolut seu invariabil şi ce e rela tat al cooperărei în timp şi 'spaţiu, la după autorul articolului vocea de soprano-
forţa, dintre ceilalţi cetăţeni forte puţini tiv seu variabil în viâţa omenescă, cari oare au participat şi participă diferiţi in dramatică, care mai de mult era cea mai
răspândită, tinde să dispară şi în curând
şi-au maghiarisat numele. Escepţiune au sunt laturile fundamentale ale acestei vieţi divid!, generaţiunl şi popore, va să dică
făcut şi acum, ca în tot-dâuna, Jidanii şi şi în ce raport stau ele unele cu altele. mişcarea sâu progresul vieţei omenescl nu va mai fi decât numai în amintirea
cu deosebire Jidanii din Budapesta. Din Cunoscerea şi accentuarea constantului peste tot este ceva social şi de aceea se nostră.
suma totală a celor ce şi-au maghiarisat în vieţa omenescă e de lipsă, ca să putem numesce desvoltare, evoluţiune socială. Se
■numele, 1665 (va să dică 24.77%) au fost face deosebire între om şi alte fiinţe, în dice de regulă, că se desvoltă omenimea', .ALBINA", institut de credit şi de econom.
din Budapesta. tre vieţa omenâscă şi vieţa animalelor; cu sâu viâţa omenescă ca unitate, d. e. ca un FSIitkla Bîraşwv.
Dintre oraşele şi comunele din pro noscerea şi accentuarea relativului e de arbore sâu ca un animal, fără ca să se se- Conspectai operaţiunilor in luna lui April 1899.
vincia, cele mai multe maghiarisărl de lipsă ca se putem face şi se ne putem es- pere cele trei laturi ale vieţei omenescl, I n t r a t e :
nume s’au făcut în OluşiQ (200), Timişora plica deosebirea între om şi om, între o cari în faptă se desvoltă, er nu omenimea,
Numărar ou 1 April 1899 . fi. 7,316 40
(179), Arad (141), Mişcolţ etc. In Braşov stare şi alta a vieţii omenesc!. Separarea care esistă numai ca abstracţiune, nu ca
Depuneri spre fructificare . n 127,477.71
şi-au maghiarisat numele 71, în Sibiiu vieţii omenescl în trei laturi fundamentale, ceva concret ')• Şi fiind-că nu s’a făcut se Cambii răscumpărate. 77 118.115.99
45 etc. una internă individuală seu personală parare între laturile vieţii omenesc! şi Conturi curente . . . . 77 5,595,88
omul ca tip invariabil, s’a confundat cu împrumuturi pe efecte şi
După ocupaţiune, partea cea mai mare alta esternă materială şi alta socială, ne
aice împrumuturi .
a celor maghiarieaţl sunt dintre 6me- pune în posiţiă, ca să putem deosebi şi omul ca tip relativ şi ca individ concret, împrumuturi pe produote . . 77 12,062.60
100.—
nii cu carte. Anume: funcţionari, practi pricepe ceea ce e individual, material şi urmarea a fost, că pănă astăcll natura fe Monetă.................................... 71 6,731.75
nomenelor şi a legilor sociale nu s’a putut 77
canţi şi servitori dela căile ferate 3382, social sâu formal într’ânsa. In fine rapor Comisiunî, cupone şi efecte 77 63.923.20
funcţionari, practioanţl şi servitori dela tul, în care stau unele cu altele aceste chiarifica pe deplin. Bănci..................................... 7) 171,159.10
poşte 305; funcţionari, practicanţi şi ser trei laturi, care va să dică legea funda Interese şi provisiunl . . 77 H,§63.50
Diverse.............................. ■ 2,842.61
vitori din alte oficii ale statului 199, func mentală statică şi dinamică sâu a coesisten- f 77
ţionari şi servitori oomitatenşî 103, gen- ţei şi succesiunei, ne arată, că esistă o ar- fl. 530,188.74
vîarml 101, poliţişti 16, profesori 23, învă moniă între laturile fundamentale ale vieţii i E ş i t e i
1
ţă ori 116, medici de cerc 58, veterinari omenesc!, care nu permite, ca progresul în
îndureraţi fadeOl Cunoscută trecerea Depuneri s'pte fructificare fi. 126.383.03
20, studenţi 58, băeţî minori 1216 etc. eto. vre-una din ele să fiă mai multă vreme în
la eternitate a prea iubitului nostru Cambii escomptate . . n 127,51001
Restul e recrutat dintre alţi funcţionari o epocă de desvoltare şi a celorlalte două Conto curent .......................... n 2,909.20
publici şi privaţi, dâr tot numai funoţio- în alta mai inferioră seu mai superioră, nu Ysisile lîossit,- împrumuturi pe efecte şi alte
narl, er omeni independenţi fârte puţini, Dormite d. e. ca în privinţa organisaţiei protopop greco-caiolic al districtului Mureş, împrumuturi........................ 7) 17.217.—
Monetă..................................... 56,991.19
.ca să nu cjLem chiar de loc. sociale să stea un popor pe o trâptă cu întâmplată în 30 Aprilie Î&99, în Comisiunî, cupone şi efecte n 76,789.98
După coufesiune, dintre cei ce şi-au ooporele civilisate, er în privinţa progre clina mărită a învierii, după îndelungate Interese şi provisiunl . n 956.35
7)
maghiarisat numele în 1898 au fost: ro- sului în direcţiune individuală şi esternă suferinţe şi după primirea merindei de veci Spese şi salare......................... 7) 2,792.49
mano-catoliel 3297, greco-catolicî 303, greco- materială să stea pe trâpta poporelor se- în anul al 70 al etăţii, 45 al preoţiei şi al Biaol.......................................... r) 146,047.19
Diverse.................................... 13,922.69
orientall 107, aug. evang. 406, reformaţi micivilisate sâu acelor naturale. Tot-de-o- căsătoriei. 7)
Numărar cu 29 April 1899 9,961.61
198, unitari 70, Jidani 2379, babtiştl 18. dată ne arată numita lege, că fiă-care miş Iumovinântareâ Osemint&'tir sâuinpese V
Aceste date ne dau o nouă dovadă, care sâu schimbare mai însemnată în vre-una va face Marţi în 2 Maici 1899 la 3 ore d. fi. 530.188.74
că tendinţele de maghiarisare nu prind ră din cele trei laturi fundamentale aduce cu sine a. în cimiteriul paroehial din Murăş-Oşorhei. Boioga m. p. N. P. Petrescu m. p.
dăcini. Gu deosebire Românii se ţin bine, mai mult sâu mai puţin un progres ori o „Celor diu morminte vieţă li-a dăruit" î diligent, adjunct.
căci în cifrele indicate mai sus nu trebue schimbare corespundătore în celelalte. Acestă Mureş-0 ş o rh ei, 30 Aprilie 1899’. R. Ardelea m. p.
să uităm, că între greco-oatolicii maghia- ege se verifică, atât din punct de Vedere Maria Hossu n. Szebeni soţiă. Elena, comptabil.
risaţl partea cea mai mare o ooupă Rute static, cât şi dinamic, prin faptele reale is cu soţul loan Cir'lea şi cu fiiul lor Aurel,
nii, âr între greco-orientall Serbii. torice şi actuale. Decă vom esamina vieţa ea fiică; Vasiîe, fiiu. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
unui popor pe ori şi care trâptă de des
RedcCctor responsabil: Gregoriu Maior.
voltare, o să vedem, că starea progresului
L i t e r a t u r ă . 5 ) S’a luat viâţa omenâscă mai mult
uneia sâu alteia dintre cele trei direcţiuni din punct de Vedere biologic, decât socio
„Colonel David baron Urs de Mar* va fi în prevalenţă pe aceeaşi trâptă de logic, s’a luat îli înţelesul vieţii indivi Dr. Sterie K Ciurcu.
ifina la Solferino şi Lissa“. Interesanta desvoltare, pe care se află celelalte două, duale,-se vqrbesce de 6 desvoltare a ome- IX Peltkarigasse Nr. — 10, Viena.
şi eminenta conferenţă, ce a ţinut’o d-nul şi dâcâ vom urmări desvoltarea istorică, o nimei fisică,- morală şi intelectuală, ca şi
când ar fi vorba despre desvbltarea unui Consultaţiuî cu celebrităţile medicale şi eu
colonel o. şi r. Francisc JRitger anul trecut să vedem, că de câte-orî s’a - făcut vre-un
individ, a unui organism' natural, animal specialişti dela facultatea de medicină
în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu progres mai însemnat,- vre-o mişcare mai seu plantă. (Compte, Spâncer, ‘ Schăffle, din Viena.
.asupra neuitatului colonel David baron Urs evidentă, în vre-una dintre câle trei laturi,.' Liliefeld etc.).
