Page 73 - 1899-04
P. 73
IiED ACŢIUNEA, „6azeta“ iese în flâcare fli.
Admiiiistraţiunea şi Tipografia. Abonamente lentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Kr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancaie na N-rii de Duminecă £' fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet.
INSERATE 80 primesc la AD- Pe un an 40 franci, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIHISTRAŢIUHE !n Braşov şi 1»
nrmătcirelo Birouri do snunolurî: K-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: H . Dukea Naehf. Se prenumeră la toto ofi-
Bax Augonfeld & Emsrlch Losnsr ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta : A. V. Qoldber- Âdtmnietrafiunea, Piaţa iraic
or, Ekstoln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etsşit
6 urg: Harolyl & l.lebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL IHSERŢIUHILOR : o so luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ri» garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi insorţiunile
aoriii 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Vineri 23 Aprilie (5 laiii).
Din causn s-tei sărbători diurni nu va buit se se ocupe în mod temeinic şi de fapt, decât numai opiniunea, do până la 1000 fl. amendă în contra acelor
apără pănă Sâmbătă săra.
simpatic nu numai cu limba şi litera rinţele şi aspiraţiunile unei fracţiuni preoţi, cari vor încerca influinţarea alege-
tura Ungariei, ci şi cu instituţiunile a numărosei poporaţiunî din regatul rei prin agitaţiuni de pe amvon, său cu în
Curtea in Budapesta. şi aspiraţiunile ei“. ungar. trebuinţarea obiectelor sacre. El este în
Acesta împărtăşire oficiosă forte dreptat direct în contra preoţimei. Din
De câte-va cjile orgoliul ma caracteristică în feliul ei, ca una ce Disolvarea Camerelor române. causa acesta a şi întâmpinat oposiţiă con
ghiar se simte ârăşî satisfăcut, pen- iese din cuibul de căpeteniă al ma ErI s’a presentat înaintea Camerei deputa siderabilă în cameră.
tru-că curtea şi-a strămutat sediul ghiarismului centra]isator, nivelător ţilor noul guvern. La ora 12 şi 5 minute, Deputatul Molnar (fise, că acest pa
pe cât-va timp în Budapesta. Cu şi asupritor, ni-a suscitat gândirea toţi miniştrii iau loc pe tribuna presiden- ragraf s’a luat în proiect numai, oa prin el
deosebire înse se simte satisfăcut de şi ne-a făcut se contemplăm puţin ţialâ şi primul ministru Gr. Cantacuzino a să fiă intimidaţi episcopii şi preoţii. ţ)ise,
presenţa archiducelui Francisc Fer- situaţiunea generală interi oră în faţa dat cetire mesagiului de disolvare a Came că biserica a recunoscut suveranitatea sta
dinand, presumptivul moştenitor al înaltei visite, de care vorbim. relor. Mesagiul este fbrte scurt. Prin el se tului îu sfera lui, însă este cuviincios şi
tronului, care de astă-dată a venit După raporturile oficidse ma spune, că. în urma retragerei d-lui Sturdza necesar, ca statul să nu aibă drept de a
anume în capitala ungara pentru a. ghiare, archiducele ar fi venit nu şi după venirea guvernului conservator, stabili, că ce este permis şi ce nu a se
ce
întră, cum se cfi ) în atingere cu mai se facă cunoscinţa grofilor şi Camerele se disolvă, pentru-ca prin nouă spune de pe amvon. Guvernul vrea să
cercurile dirigente şi cu notabilită baronilor şi a notabilităţilor parla alegeri, ţâra să se manifeste în mod liber oprâscă politisarea pe amvon. Dăr atunci
ţile politice de acolo. mentare etc., cari formâză astăcjî faţă cu noul guvern. După acesta d-1 prim- de ce a fost provocată preoţim ea să pre
Pănă acuma archiducele, asu crema societăţii maghiare. Dăcă ar min’stru a dat cetire decretului pentru con dice în contra socialismului? Său doră ces-
pra căruia după mortea tatălui seu fi fost numai acesta scopul, atunci vocarea colegiilor electorale pentru a pro tiunea socialistă nu este şi ea o cestiune
întâmplată înainte cu trei anî a tre ni-s’ar pare lucru firesc, că în lun ceda la nouele alegeri generale, cari s'au politică? Paragraful acesta, (fise, va mări
cut dreptul de moştenire a tronului, gul şir al personelor, cari au întrat fixat ast-fel: la 27 Maiă colegiul I cameră; nemulţămirea şi va deştepta şi mai mult
puţin a umblat prin Ungaria şi nu şi au eşit cjhele acestea la palatul 28 Maiă colegiul II şi 29 colegiul III. De dorul de luptă, ceea ce nu crede, că ar
mai pentru timp forte scurt, luând din Buda, n’am aflat decât numai legaţii pentru colegiul III se Yor alege la pută să fiă dorinţa noului ministru-preşe-
parte la manevrele militare. Seim, nume maghiare. Dăr înse-şi comu 16 Maiă. La 1 Iunie colegiul I Senat, la 2 diute, care şi-a înscris în program paci
că a fost mai multă vreme bolnav nicatele oficiose spun, că presump Iunie colegiul II şi la 3 Iunie colegiile uni ficarea.
şi a petrecut timp mai îndelungat tivul moştenitor al tronului a venit versitare din BueurescI şi Iaşi. Nouele Cor Kalman K. (fise, că acest paragraf este
în străinătate pentru restabilirea să ca acum şi în personă se se orien puri legiuitbre vor fi convocate în sesiune
nătăţii sale. înainte de a se îmbol teze asupra raporturilor din statul un estra-ordinară pe efiua de 12 Iunie. fătul pseudo-liberalismului, care constitue
un păcat întrăit: în contra lui Dumnezeu,
năvi, a ocupat postul de comandant gar, peste care va fi chiămat odinidră
a regelui şi a patriei. Cel ce primesce
în Praga. încă de pe atunci se jă- a domni; înse-şî ele ne spun,că deja
Tricolorul naţional în Bucovina. acest paragraf, comite un păcat mai mare
luiau foile ungurescî, că archiducele şi pănă acum s’a interesat de aprdpe decât pungaşii. căci prin oi oo <3oopAc«> «.o^
Francisc Ferdinand nu mai iese din de instituţiunile şi aspiraţiunile Un In şedinţa de Vineri a dietei din Cernăuţi,
guvernatorul Bucovinei, d. Baron Bour- sciinţele catolicilor.
cercurile militare şi că nu mai vine gariei.
guignon, a răspuns la interpelarea d-lui Ministrul de justiţiă Plosz apăra pro
prin Ungaria, ci preferă a sta în Dâcă este aşa, atunci cum se iectul în special contra acusărilor ridicate
deputat dr. G. PopovicI în privinţa opri-
contact cu aristocraţia boemă. va pute orienta archiducele asupra rei de-a purta tricolorul român. „Patria" de cei din partida poporală. El (fise, că
De când s’a întors în Austria, raporturilor interiore din Ungaria,
r}ice următârele despre acest răspuns : guvernul e de părere, că politisarea nu se
archiducelui i-s’a dat de cătră Ma- cum va pute cunosce dorinţele şi
„In privinţa tricolorului a declarat, că ţine de biserică, ci de adunările electo
jestatea Sa o posiţiă deosebită la aspiraţiunile poporaţiunei sale, in rale ; preotul, ca preot, nu trebue să cor-
numai şcolarilor le este interejisă, în vir
curte, fiind însărcinat a representa trând în atingere numai cu represen tutea legei şcolare, purtarea trioolorului. teşescă. Paragraful acesta nu vrâ să res-
pe monarch la ocasiunî ceremoniale tanţii elementului domnitor? Ore ’i
Vom reveni însă asupra acestui răspuns trîngă influenţa religiei, el vre însă, ca
şi fiind numit în armată inspector va fi de ajuns pentru acesta cunds-
din causă, că presidentul ţării, în motiva biserica să nu eserciteze influenţă asupra
genera] de cavaleriă. Francisc Fer cerea „limbei şi literaturei Ungariei", rea citită, nu recunosce, că tricolorul este alegerilor prin presiuni asupra consciinţei
dinand ţine de atunci şi curte deo cum numesc acum oficioşii limba o parte integrantă a costumului naţional alegătorilor.
sebită în Viena. maghiară?
şi crede, că aceste colori s’au răspândit In şedinţa dela 1 Maiă au vorbit tot
Este pentru prima-oră, că archi Cu acâsta cunoscinţa, ori câtă la acest proiect Kalocsay şi Balcoivszky con
ducele a venit pentru mai mult timp silinţă ş’ar da Alteţa Sa, va remâne printre Români numai dupăce principatele tra. îndeosebi cel din urmă (lise, că §. 170
în Ungaria, cu scop de-a intra de în veci neorientat asupra adevărate unite le-au declarat de colori ale statului este fatal din tdte punctele de vedere. El
român. Privind deci tricolorul ca colori
astă-dată în contact şi cu aristocra lor trebuinţe ale ţerii, decă nu va a fost eontrabandat, ca ou de cuc, în cui
ţia maghiară. In cele trei cjile din recurge şi la mijlocul de a lăsa se străine de poporul român din Bucovina, a
somat guvernatorul pe deputaţii noştri, să bul guvernului-Szell, sub pretext că l’ar dori
urmă, Alteţa Sa a primit în au i-se tălmăcescă în mod conscienţios răposata partidă apponyistă. — Contele I.
dienţa la palatul din Buda un mare şi dorinţele şi aspiraţiunile celor ce intervină cu t6tă autoritatea lor la poporul Zichy a combătut de asemenea cu argumente
nostru, ca să nu pdrte aceste colori, carej
numer de persone dintre notabilită nu vorbesc „limba Ungariei", ci lim tari disposiţiunile din acest paragraf, care
ţile politice şi parlamentare ma bile poporelor din Ungaria. ca colori ale regatului român, purtate de aduce în cclisiune pe preot cu credin
ghiare şi dintre somităţile autorită Ori doră se nu fiă acesta reali supuşi austriac!, prea uşor pot da ansă la cioşii săi.
bănuell nefondate. Ne restrîagem de astă-
ţilor şi ale societăţii ungurescî. Mag tatea în situaţiunea raporturilor in Interesantă a fost şi desbaterea din
dată la constatarea acestui răspuns, care
naţii unguri cu deosebire şî-au dat terne ale acestui stat ? Faţă cu ea nu ne satisface, căci colorile acestea, sin 2 Maiă, când a luat cuvântul şi ministru-
silinţa de a se manifesta ca pă stă realitatea tristei împrejurări, că preşedinte Szell. Chiar la început deputa
trunşi de sentimentele cele mai di de fapt cei-ce încunjură acum pe teza gustului naţional secular, au fost şi tul Juriss M. dise, că tocmai puterea statu
sunt ale poporului român în tote ţările,
nastice şi de-a îmbrăţişa 'pe archi- archiducele Francisc Ferdinand sunt încă înainte de ce le-a decretat România lui a provocat politisarea de pe catedră. Se
duce cu însufleţirea, ce sciu aşa de acjî esclusivii stăpânitorî ai destine Ocupă cu rolul lui Coloman Tisza pe tere
bine s’o arate la asemeni ocasiunî. lor ţerii. In lipsa totală a represen- de colori oficibse ale statului român'". nul politicei bisericesol şi fice, că Tisza a
Oficiosa „Corespondenţă de Bu tanţilor milionelor de Români, Slo stricat mai mult bisericei catolice, decât
dapesta" se crede în drept, — pe vaci, Germani şi Şerbi din cercul Din camera ungară. Luther. Rău şi slab servitor ar fi acela, caro
basa unor informaţiuni ce cfi > că ce încunjură acjî în capitala ungară n’ar apăra biserica când se află în primej
ce
le-a primit din isvorul cel mai com pe Alteţa Sa, presumptivul moşte (Preiectul despre judicatura Curiei.) dia. — Visontai declară, că statului nu i
petent — a cundsce nu numai pă nitor al tronului, se oglindesce totă Seim, că deja Joia trecută camera este permis a se îngriji de măsuri preroga
rerea celor ce s’au presentat archi- miseria raporturilor interiore naţio deputaţilor din Pesta a început desb&terea tive pe un teren, unde se deschid porţi
ducelui, despre acesta, ci şi impre- nale, politice şi sociale din acest asupra proiectului despre judicatura Curiei largi denunciaţiunilor.
siunea, ce a făcut’o asupra archidu stat. în cause electorale. Peste desbaterea gene Ministru-preşedinte Szell luând cuvân
celui comunicarea cu representanţii Se (fi — şi o credem—că ar rală s’a trecut forte repede, şi deja în şe tul a declarat, că susţine proiectul aşa cum
ce
societăţii maghiare. chiducele este forte mulţămit de do- dinţa dela 28 Aprilie n. s’a început desba este şi nu p6te lăsa, ca oposiţiă să alegă
Părerile şi impresiunile sunt, fi- vecjile de alipire şi simpatia, ce i-se terea pe paragraf!. din el măsurile, cari ’i convin şi cari sunt
resce, cele mai bune. Somităţile ma dau, şi de primirea, ce i-s’a făcut în Atât în desbaterea generală, cât şi în avantajul său, dâr se combată şi să eli
ghiare au constatat, se cţice, „că Budapesta. Ddr tocmai fiind-că vo- în desbaterea pe paragrafl, deputaţii din min eze pe acele, din cari nu pote trage
presumptivul moştenitor al tronului, esce se-şî câştige adevărata iconă a partida poporală au luat posiţiă energică foldse. Negă, că §. 170 ar avâ tendinţă de
deşi pănă acuma a fost numai rar situaţiunei ţării, Alteţa Sa n’ar trebui mai ales îu contra §-lui 170, aşa numit a persecuta religia şi nu aprobă, ca poli
prin Ungaria, totuşi este cât se pote să trăcă nici unmoment cu vederea, că „kanzelparagraf". Rând pe rând s’au ri tica să fiă introdusă în religiune. Proiec
de bine orientat asupra raporturilor Budapesta cu toţi magnaţii ei, deşi dicat în contra acestui paragraf cei mai tul acesta, fise, dă preoţilor libertate mai
Ungariei şi au primit impresiunea este capitala şi sediul guvernului şi al buni oratori ai partidei poporale. §. 170 mare, decât funcţionarilor. Funcţionarul e
îmbucuratore, că archiducele a tre corpurilor legiuitore, nu representă prevede pedâpsă pănă la 1 an închisâre şi făcut incompatibil, el nu pote convoca
