Page 74 - 1899-04

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 89.—1899.

adunări, nu pote lua parte la cortegii etc. tele cam astfel: „Pănă acum, d-lor şi fra­ Corone eterne. Din incidentul Despărţementul Alba-îulia al
şi solgăbirăul d. e. trebue să-şi depună ţilor, eu am fost ca şi cariul din lemnul morţii regretatului advocat Alesandru Filip
Associatiunei.
funcţia, dâcă vrâ să fiă deputat. Preotul pus pe foc. M’am ferit d9 foc, când la din Abrud, ni-s’au trimis din partea stima­
însă nu, el nu e im compatibil, el pote ca- drăpta, când la stânga, când în sus, când tei familii Dr. Chirtop din Câmpeni 10 fi. Dela d-1 Rubin Patiţia, advocat
pacita, pdte să-şi răspândâscă părerile. In în jos, dâr am scăpat nemistuit. Acum am drept coronă eternă pe mormântul dece­ şi director al despărţământului XII
fine polemisând cu oâţî-va oratori din par­ devenit liber, de acum, veţi ved6 d-vâstră, datului la fundaţiunca iubiţilor răposaţi, al Associaţiunei, primim spre publi­
u
tida poporală, d-1 Szell declară, că el nu cine este Iosif Goldiş ! întru ajutorarea şcolarilor români săraci. care o întâmpinare la conclusul adus
voesoe luptă religionară prin paragraful 170. Suma acâsta se chitâză în acest mod şi se de comitetul central al „Associaţiu­
De atunci au trecut şăpte ani de
Desbaterea continuă. arată, că s’a adaus la numita fundaţiune. nei în ultima sa şedinţă relativ la
11
slujbă, cari însă pot fi asămănaţî cu cei
şăpte ani grei, ce au trecut peste Egipet. — Braşov, 4 Mai îi 1899: Comitetul pa- reorganisarea numitului despărţă­
rochial român gr. or. din Cetatea-Braşovului. mânt. Dăm loc aici din cuvânt în
Părintele Goldiş în acest interval n’a în­
Revistă externă.
treprins nici o visitaţiă canonică prin ser- cuvânt părţii întâiu a acestei întâm ■
Conferenţa de pace şi — secretul.
înţelegerea anglo-rusescă. In 28 mana diecesă văduvită a Oradiei mari. Gu­ pinărî, care se ţine strict de obiect:
Din Haga se vestesce, că în prima şedinţă
Aprilie n. s’a semnat la Petersburg înţele­ vernul a observat acesta indolenţă şi a şi
a conferenţei de pace se va hotărî ţi­ Alba-îulia, în 23 Aprilie 1899.
gerea aoglo-rusâscă în privinţa cestiunilor folosit’o, cucerind o mulţime de comune
nerea secretului asupra desbaterilor şi de- Onorată Redacţiune! In nr. de Du­
drumurilor de fier din China. Rusia se an- priu înfiinţarea mai multor cjecî de şcole
cisiunilor conferenţei. Se mai dic®j oă cle­ minecă, 81 din au. curent, s’a dat pu­
gajâză să nu f&oă nici o încercare pentru comunale. învăţătorii sunt lăsaţi pradă şi
ricalii vor demonstra în contra conferenţei, blicităţii corespondenţa din Sibiiu despre
a obţină vre-o concesie ore-care de drum batjocură pe manile nesăţiosului Sipos, ma-
din causâ, că papa n’a fost invitat. conclusele aduse în ultima şedinţă a comi­
de fier, seu vr’o altă concesie de aeâstă na­ ghiarisându-li se la cei mai mulţi şi nu­
tetului Asociaţiunei pentru literatura ro­
tură în valea Tse. Englitera ia ace­ mele, ăr ajutorele de stat se dau preoţilor, Balone cu cârmă. D-1 Gh Varlpm
mână şi cultura poporului român. Intre a-
laşi angajament în ceea-ce privesce Man- cari se fac corteşl guvernamentali. Ghiţescu, fost căpitan român, care a ţinut
ceste concluse am cetit şi despre esmiterea
ciurea. Dăr ătă, că era p’aci să afirm un 24 de conferinţe în România, a sosit de
In cursul unui prând anual al Acade­ neadevăr! Tocmai primii soirea, că vicarul cât va timp în Bucurescî, unde s’a şi sta­ unui membru din sînul acestei corporaţiunl
miei de Bele-Arte, lord Salisbury a pro­ Goldiş a visitat Beiuşul Marţi în săptă­ bilit. D-sa ţine în sâra clilei de 2 Maih la pentru a constitui despărţământul Asocia­
nunţat un discurs cficând, că Englitera a mâna patimilor. I-a cădut prea bine să fiă Ateneul Român o conferinţă, în care face ţiunei în Alba-îulia în persona lui N. Ivan
ajuns la o înţelegere fârte satisfăeătâre cu primit în Beiuş eu banderii din partea isteria şi critica bahnelor cu cârmă. Tra- oa comisariu.
Rusia în ceea ce privesce cestiunea chinesă. d-lui prof. Diamandi şi la prândul aran- teză pe larg despre cele mai grele decât Motivele supuse acestei disposiţiunl
Este forte probabil, că aeâstă înţelegere va giat de d-1 advocat Paul Papp s’au ţinut aerul, subiect cu care este scris la congre­ mă îndemnă, ca pe directorele actual al
împedeea orl-ce ciocnire neliniştitâre a in­ şi toasturi întru prea mărirea viitorului sul aeronautic internaţional din Paris. La acestui despărţământ, a servi on. public cu
tereselor dintre Englitera şi Rusia. nostru episcop. Ya să clică, pe când lumea urmă d. Varlam ya face relaţiuni forte im­ următorea espunere: Acest despărţământ
Se anunţă din Petersburg „Agenţiei românâsoă se închină patimilor Mântuito­ portante asupra poştei aeriane, care vrâ s'o nu de doi ani încoee îşi datâză aşa numita
Reuter®, că înţelegerea privitâre la China, deschidă pe socotâla d-sale între Bucure sci- stagnare, ci de vr’o 10 ani, chiar ca şi în
rului, pe atunci candidatul de episcop se
încheiată între Rusia şi Englitera, fără desfătâză spre scandalisarea oonfraţilor noş­ Yiena-Paris; Bucurescî-Viena-Berlin ; Bu- alte despărţăminte, şi indolenţa acesta nu
forma vre-unei note, declară, oă cele două tri gr. cat. din Beiuş, cureseî-Viena-Dresda-Hamburg-Londra, ade­ se pote reduce numai la timpul dela anul
ţări se înţeleg să menţie integritatea şi in­ că legă Bucurescii cu tot apusul Europei. 1897 încoee. Dovadă sunt actele oficiâse ale
Şi dâcă ne vom întreba, de unde acestui despărţământ, cari dovedesc, cum-
dependenţa Chinei. Nota nu tracteză ces­ Are proiecte gata pentru a face contract
atâta rîvnă de visitaţiă canonică tocmai în că pe timpul când era actuar al aoestui
tiunea sferelor de influenţă, dâr specifică cu statul, căruia nu-i cere pentru acest
săptămâna patimilor, atunci vom afla, că despărţământ acum denumitul comisariu
măsurile în contra unei oposiţii eventuale servicii!, de cât cei 10 bani diferenţa la
d-1 vicar a întreprins călătoria pentr’un pi- Nicolae Ivan, numai în 10 Septemvre 1893
de interese, în ceea ce privesce terminarea port la scrisore pentru străinătate. Cu
cuţ de corteşire sub masca înfiinţândului
drumurilor de fier din Manciurea şi Yank- instrumentul inventat de d-sa plâcă di- s’a ţinut o şedinţă de comitet şi apoi în 4
alumneu român greco-oriental. Gum-că
Tse Kiang. D-1 jBalfour şi marohisul de minâţa la disele oraşe şi sera aduce răs­ ani nu s’a mai adunat comitetul despărţă­
acesta a fost numai pretext resultă şi din mântului. Nici o agentură nu s’a înfiinţat
Salisbury au făcut unul la Camera comu­ puns la corespondenţe. Destăinuiri însem­
faptul, că precum sciu, cestiunea înfiinţării în acel lung timp de ani şi tâtă activita­
nelor şi celalalt la Camera lorzilor decla- nate se vor face la aeâstă conferenţă forte
alumneului a resolvat’o deja sinodul nos­
raţiunl în acelaşi sens. Lord Salisbury a interesantă din tote punctele de vedere, j tea în acel timp se reduoe la ţinerea a
tru eparchial din 1898 prin munca fostu­
relevat simptomele unor relaţiuni amicale, Conferinţa e însoţită de proiecţiunl eleo- trei adunări generale, despre a căror de­
lui episcop, astădl metropolit Meţianu. curgere însă s’a făcut mult svon în jurna­
forte doritore între cele două state. Aceste trice, prin cari arată tote instrumentele ae­
relaţiuni bune vor avă ca consecinţă să Aşa-dâră prima visitaţiă canonică pă­ riene de cari vorbesce. Ya face în acelaşi listică, dâr o lucrare mai departe întru e-
conducă la înţelegere şi alte afaceri. rintele vicar o face — în oausa propriă. timp experienţe cu un balon mic cu câr­ feptuirea scopurilor Asociaţiunei n’a urmat.
Acesta este culmea activităţii oale do oând La anul 1897 în 1 August s’a ţinut
Politica esterioră a Angliei. Lord mă chiar în sala Ateneului.
„a devenit liber®. Acum pote vedâ tot in­ aici adunarea generală a despărţământului,
Salisbury a (jis, că nu scie, dăcâ conferinţa
sul „cine este Iosif Goldiş® !® Anarchistî arestaţi în Timisora. cu care ocasiune am fost onorat a fi ales
pentru pace va avă ca consecinţă vre-o
Poliţia din Belgradul Serbiei trimisese anul de director al acestui despărţământ, âră
îmbunătăţire a relaţiunilor dintre naţiuni.
trecut în totă Europa fotografiile a doi de membrii în comitet s’au ales dd : Ma-
Totuşi conferinţa este un bun prevestitor anarchiştl cu scop de-a fi urmăriţi şi ares­ teiă Nicola, Alesandru Yelioanu, Florian
pentru un viitor paclnic. SOIRILE DILEI. taţi. Pe basa acestor fotografii au fost Rusan, Ştefan Crişan, Ioan Cirlea şi Si-
In ultimul său discurs, vorbind de î
— 22 Aprilie, y. arestaţi alaltâerl în Timişora doi indivizi meon Micu. La tote convocările mele în
alianţe, lord Salisbury a declarat, că s’ar cu, numele Zarlafa şi Manche, la cari s’au auul 1897/8 nu s’au presentat în număr în-
pută să fie vorba de un cas extra-ordinar, Parastas pentru George Bariţiu. aflat paşaporte false. Soirea arestării a fost destulitor pentru ţinerea şedinţelor şi aşa
11
acela al unei alianţe ce Englitera ar în­ Vineri, '5 Maiîî n., diua de „Sf. George , comunicată imediat pe cale telegrafică în anul 1898 am convocat adunarea gene­
cheia pentru a întreprinde un resbel, de se va celebra în biserica gr. cat. dela
poliţiei din Budapesta. rală a despărţământului întru sanarea do­
acord cu o altă naţiune. Oratorul crede, că Pârta-Turnului din Sibiiu un parastas pen­
veditei nepăsărî a celor chiămaţl. S’au ales
Englitera are motiv de a se felicita, că tru George Bariţiu. Tot atunci şi tot acolo Regele Belgiei în America. 0 te­
trăesce actualmente pe un picior de bună se va ţină şi adunarea generală a Reuniu- legramă din Bruxella anunţă, că regele alţi membri după prescrisele nouălor sta­
prietenia cu tăte puterile lumii. Englitera nei femeilor pentru înfrumseţarea bisericei. Leopold al Belgiei va face în cjilol proxime tute, în persânele domnilor: Dr. Alexandru
0
Fodor, Dr. Ioan Marciaeu, Iosif Roman şi
este convinsă, că menţinerea acestor rela­ călătoria sa proiectată în America, unde
Conferenţă episcopescâ. Câte-va parochul Florian Rusan, însă la şedinţele
ţiuni este scopul cel mai înalt ce-şl pote
dintre foile ungurescl anunţaseră, că din va petrece mai multe luni şi cu care pri- comitetului numai Dr. Ioan Marciaeu şi
propune, şi că ast-fel politica sa, precum legih va visita şi pe preşedintele Mac
pricina aşa numitului „Kanzelparagraf" şi Iosif Roman s’au presentat, pănă când cei­
şi interesele sale cele mai esenţiale şi ono- Kinley,
a cunoscutei ordonanţe date de ministrul lalţi membri nici la o şedinţă nu s’au pre­
rea sa, vor fi pădite.
de justiţiă, s’a convocat o oonferenţă a sentat. Cu ajutoriul numiţilor doi domni
Se anunţă din Bagdad lui „Frankfur­ Trupa teatrală vienesâ va termina
episcopilor catolici. „Pester Lloyd cjLe, s’au putut resolvi agendele aoestui despăr­
u
ter Zeitung®, oă Englitera a înarmat la 30 adl ciclul de representaţiunl cu piesa Bar-
v
că deşi lucrul nu este în stadiu atât de tel Tîirascr de Pb. Langmann, una din ţământ şi comitetul central şi-a primit re­
u
Aprilie o expediţia pentru a preveni inten-
înaintat, totuşi primatele Va9zary va sosi gulat raportele din acest despărţământ, dâr
ţiunea Rusiei de a se stabili pe golful per- operele dramatice moderne cele mai reu­
pe aq[I în Budapesta şi, probabil, va con­ on. comitet central este însu-şî oausa, cum-
sic. Acăstă măsură luată de Englitera s’ar şite şi sensaţionale. D-na Frieda Lanius va
voca conferenţa, care se va ocupa cu ati­ că afacerile acestui despărţământ au ajuns
pută considera ca precursorul ocupărei de­ avâ ărăşl un rol principal. Sucoesul celor
tudinea, ce trebue s’o aibă corul episcopesc dintâiă representaţiunl date de aeâstă bună la aeâstă situaţiă, pentru-că pe cale pri­
finitive a gurilor Tigrului şi Eufratului.
în camera magnaţilor faţă cu amintitele vată s’a demis la corespondenţă cu reni-
trupă va atrage credem o mai numărosă
Constituţia Cretei. După o soire cestiuni. participare a publicului. Pentru ultima re- tentul casariu al acestui despărţământ, care
din Creta, prinţul George a sancţionat presentaţiă de acjl preţurile au fost scă- în restimp de un an nu a voit a raţiocina
D-1 B. P. Haşdeu membru al clu­
Constituţia şi a proclamat o amnestiă pen­ cjute. şi nici a preda banii noului cassariu şi nici
bului conservator. Savantul profesor d.
tru condamnaţii dela 1896 la 1898. Prinţul a pune la disposiţia comitetului suma bu­
B. P. Haşdeu a trimis d-lui N. Filipesou Conspectul operaţiunilor filialei
a numit 5 consilieri speciali, dintre cari getului votat. Comitetul a primit însu-şl
următârea telegramă: „Ou ocasiunea ban­ „Albina®. In conspectul operaţiunilor pen­
un mohamedan. toţi banii dela păr. Florian Rusan şi-a lă­
chetului oferit mie, eu ridicasem un toast tru luna lui Aprilie a filialei „Albina®, pe sat despărţământul fără nici un ban în res­
pentru conservatismul democratic şi pentru care l’am publicat erl, la „EşirI® este a-se timp cât am funcţionat eu ca direetore.
Din. dieeesa Oradiei, 20 April. v. democraţia conservatâre. Sunt fericit de-a ceti esaot: Monetâ fi. 5,699.19, în loo de: Au esistat la acest despărţământ ac­
vede realisarea urării mele şi deci vă rog
11
(Vicarul Goldiş la „corteşite .) Din „56,991.19®. tele oficiose dela începutul activităţii sale
să bine-voiţî a mă înscrie în clubul con­
graţia lui „Cilibidache®, a ajuns părintele până la 1890, dâr atât aceste acte, cât şi
servator, unde voiă regăsi pe vechii mei 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au
Goldiş candidat la episcopia Aradului şi ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz biblioteca despărţământului, ajunse la mâna
amici radicali .
11
încă al „estremilor® candidat. — Acum ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­ păr. Nicolae Ivan la anul 1893, — nu se
şăpte ani, sinodul aradan alesese pe Gol­ Nou preşedinte al societăţii „Pe­ tul lor la refularea mistuirei. O cutie 1 fl. mai află şi reclamarea adresată în aeâstă
diş protosincelul de vicar al Oradiei-marI, tru Maior®. Ni-se comunică din Buda­ se p6te căpăta dilmc prin poşte de cătră far­ afacere cătră comitetul central, din care
macistul A. Moli lifeiantul curţii din .Viena
căci cj' ceau toţi aşa, că e mai bătrân, de­ pesta, că dimisionând d 1 Marcu Jantea din face parte şi N. Ivan, nu a avut nici un
Tuehlauben 9. In farmaciile din provinciă să să
cât Hamsea şi să-l vedem ce pote face. postul de preşedinte al societăţii „Petru ceră preparatul lui Moli provedut cu marcă şi efect.
11
Sinodalii şi-au luat adio sincer dela alesul Maior , a fost ales în locul d-sale d-1 Ni- ssubscriere. Cum a fost lucrarea de mai înainte
vicar şi i-au poftit mult succes pe calea colae Salică. Alegerea d-sale s’a făcut în în acest despărţământ al Asooiaţiunei se
nouei funcţiuni. Părintele Goldiş adânc şedinţa extra-ordiuară dela 2 Maiă u. c. a pote vedâ din actele Asociaţiunei spre lauda
mişcat pentru ovaţiune a răspuns între al­ societăţii. unor bărbaţi, cari au trecut din şirul celor