Page 75 - 1899-04

Nr. 89.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

vii şi cu a căi’or conlucrare em din anul 15. Antim Ivireanul, Predice. Bucu­ materialului pentru dicţionar mai are a sofiei, tarotul era o bibliă secretă, un ma­
1872 ca aofcuar al acestui despărţământ m’am rescI 1886 şi 1888. continua timp de 7 luni şi se va închide nual de înaltă cultură psihologică.
nisuit a lucra în interesul Asoeiaţiunei pănă 16. Enache Vâcărescu, Istoria prea on sfârşitul lunei Octomvre viitor. La acea Trubadurii, truverii rătăcitori deve-
puternicilor împăraţi otemanî. epocă va fi adunat tot materialul lexio
la anul 1890, după care timp s’au ivit pe eztras prin tote cercetările, cari vi-s’au niră zeloşii propagatori ai acestor foi de
17. Iancu Văcărescu, Poesii. Bucu­
aici omenii reclamei, dâr fără de rod, şi au arătat şi cu ajutorul acestui bogat mate­ carton multicolore, în care se afla ascunsă,
rescI 1848.
contribuit mult prin promovarea intereselor rial se va începe în luna Noemvre a aces­ în oâte-va desemnurl destul de naive în
18. Ioan Barao, Arghir şi Elena.
materialismului şi intrigelor la starea so­ tui an redactarea lucrărei.
Sibiiu 1801. aparenţă, totă sintesa reţetelor de medicină
cială de acjî în acest ţinut şi oraş, prin Membrii comisiunei: I. Kalinderu, T.
19. Ioan Barac, Titu Buh Oglindă. a sufletului găsite de cătră marii asceţi şi
oare nici decum nu s’a dat îndemn la con­ Braşov 1837. Maior eseu N. Quintescu, D. Sturdza, Gr. C. cugetători orientali cu atâtea secole în
)
centrarea puterilor nostre la conluorare pe 20. Ioan Barac, Cei trei fraţi ghe- Tocilescu. urmă.
terenul avântului spiritual. Când mi-s’a în­ boşl. Braşov 1843. In aceste imagini populare şi naive,
NECROLOG. Rafila Aluaşiu nasc.
credinţat mie conducerea acestui despărţă­ 21 Vasile DrăghicV, Robinson Crusoe Farcas, soţia d-lui Gavril Aluaş, zelosul atât de uşor de răspândit, idealiştii radi­
mânt răul era încuibat şi acela a-1 lecui nu Iaşi 1835. învăţător din Babţa, a răposat în 28 April cali din Spania şi Italia condensară în
se pote îndată, mai ales când şi comitetul 22. G. Gorjan, Halima. BucurescI. n. c. în etate de 48 ani. înmormântarea transparente simboluri totă doctrina lor
central al Asoeiaţiunei a lucrat într’acolo, 23. Simion MarcovicI, Nopţ'le lui s’a făcut în cjiua de PascI prin preoţii: P. despre amoral liber, despre liberul examen,
lung, BucurescI. Pop din loc, A* Bogdan din Racova, E.
ca destrăbălarea în subordinaţiă să fiă o- totă religiositatea lor umanitară, tâte for­
crotită. 24. Anton Pann. N&sdrăvăniile lui Fortiş din Bicaz şi I. Lengbel din Corin. mulele lor de cultivare şi de exaltare sis­
Nastratin Hogea. BucurescI. Cuvântarea funebră a ţrnut’o preotul din
S’a prea grăbit comitetul central cu Bicaz, âr iertăciunile preotul local. Corul tematică a voinţei, a individualităţii, a pu-
25. Alexandria.
esmiterea de comisar şi a greşit în alege­ l’au format vre-o 6 învăţători din împre­
26. Alexandrii, Teatru.—4 voi. terei fisice şi morale. Iniţiaţii tarotului
rea personei, pentru-că tocmai acea per- jurime. Pe răposata o jălesc întristatul soţ trăiau într’un dialog perpetu cu Infinitul
27. „ Prosă.—1 voi.
sonă a fost pe aici cunoscută de isvorul 28. 0. Negruzzi, Opere comglete.—3 v. ou fiul său Ioan, teolog în Gherla, Dom- şi îi cereau la fiă-care moment soluţiunî,
neajunselor în stările de aioî şi e o ironiă, 29. A. Odobescu, Sorierl.—3 voi. nica şi Maria ca fiice, A. Bocuţ şi I. Bol- motive de-a crede sâu de-a lucra.
dan ca gineri şi alte numărose rudenii. —
ca ea să fiă chiămată a organisa despăr­ 30. N. Bălcescu, Instoria lui Mihaifi Dumnezeu s’o odihnâscâ în pace! Nu trebue să rîdem de credulitatea
ţământul, pe care l’a nigligeat însâ-şl. Yitâzul. lor, căci sciinţa modernă e pe cale de a
31. G. Coşbuc, Poesii.—2 voi.
* regăsi, reboteza şi repune în onâre, sub
32. „ „ Aeneis. Traducere. Originea şi însemnătatea cărţilor
alte nume, ocultismul de altă-dată.
In partea a doua a întâmpinării sale 33. Gr. Alexandrescu, Poesii. de joc.
<1 1 R. Patiţia înşiră mai multe „isprăvurl", 31, Psaltirea scheiană, ed. Bianu. Cu oât epoca nostră va deveni mai
cum le numesce, ale d-lui Nic. Ivan. Intre 35. Praxul dela Voroneţ. ed. Sbieria. Nimeni nu s’o fi gândind, când jocă sciinţifică, cu atât vom asista la renascerea
36. DonicI, Fabule. bacoara, oă cărţile aceste atât de populare marilor metode de cercetare a celeilalte
altele susţine, că din vina acestuia „a fost
37. Caragiale, Teatru.—2 voi. şi devenite un mijloc banal de petrecere, lumi, oare fură ocupaţiunea evului mediu,
neglesă în Alba-Iulia nu numai causa des­
38. „ Diverse scrieri.—4 br. au fost la început un joc metafisic şi de O dovadă o avem în Jankeii din America
părţământului, dâr şi mai mult încă causa 39. V. Piscupescu, Oglinda sănătăţei.
şcolară şi catechisarea tinerimei". Spune, 40. Calendar de la Buda, 1814. pură abstracţiune, o speculaţiune filosofică, atât de positivl, de activi, şi cu tote aoes-
că biblioteca şcolară, ce a aflat’o d-1 Ivan 41. B. P. Haşdeu, Istoria Critică, ed. II. născocirea unor cugetări profunde, desti­ tea atât de aplecaţi spre misticism.
când a mers în Alba-Iulia, „o-a lăsat pradă 42. „ „ Cuvinte din bătrâni, nată a servi de instrument, de lucru unor Să observăm pe lângă acâsta, că sis­
tom. I-, II. oăutăturl de quintesenţă sufletâscă. Bucă­ temul acesta de alegoriă perpetuă nu era
şi nimeni nu mai scie de este vre-o carte
43. Kogâlniceanu, Archiva românescă ţile acestea de carton colorate au fost odi- particular jocului de cărţi, dâr se întindea
în acel dulap“.
2 volume. nioră evangelia iniţiaţilor, a visiouarilor, a la tote ramurile literaturei şi ale artei;
Din acestea şi din altele, cari nu se
44 Kogălniceanu. Dacia literară, 1 voi. scepticilor, la tote popârele orientale şi aceste continue abstracţiuni, care nouă
1
ţin strict de obiect, d-1 Patiţia conchide,
45. Ţichindeal, Fabule, BucurescI 1814. cele din basinul Mediteranei, timp de vr’o ni-se par forte obositore, plăceau mult po-
că d-1 Ivan nu este acea personă, căreia 46. Dr. D. Brânză, Prodomul florei
avea să i-se încredinţeze o „afacere atât române. 4eoe secole. pulaţiunei din evul mediu: romanul, tea­
In adevăr, cărţile de joc seu tarots trul, poesia, pictura, erau exclusiv simbo­
de delicată", cum e „esmiterea ca comisar 47. Dr. D. Brânză, Flora Dobrogei.
în causă de cultură". 38. Dr. Grecescu, Conspectul florei cele vechi, presintă neîndoelnic t6te carac­ lice şi lucrările imaginaţiunei nu păreau
române. terele simbolismului oriental, tote figurile, interesante decât, dâcă nu ascundeau un
49. Codrescu, Uricarul tom. I, II. tâte alegoriile dovedesc o origine persană, înţeles profund, o filosofiâ întrâgă, o me-
Dicţionarul limbei române. In total s’au estras la Iaşi, dela No- indiană, egiptână; se găsesce forte lim­ tafisică întrâgă, o întrâgă concepţiune a
emvre 1897 pănă acum. 56 opere în 86 vo­ pede marca fabricei magilor din Asia. vieţei şi a universului.
Comisiunea Academiei române, care se ocupă lume din tote epocile literaturei românesc!. Cărţile din evul mediu, aşa cum le Doctrina tarotului atât de îndrăsnâţă
ou alcătuirea Dicţionarului limbei române, a re­ 2. D-nul Dr. I. U. Jaruic, profesorul
dactat următorul interesant raport: dela Praga, atât de bine cunoscut prin posedăm încă, sunt numai nisce copii, cam pentru timpul lor, era în decadenţă pe
studiile sale asupra limbei şi literaturei po­ modernisate şi joccidentalisate, de pe anti­ timpul renascerei, şi deja în secolul XVI
Domnilor colegi,
porale românesc!, a continuat fără întreru­ cele bucăţi de pergament pictat, cu care nu se mai putea afla cu uşurinţă cheia fi-
Comisiunea alâsă de d-vostră la 3 pere extragerea materialului lexio din ur­ se serveau marii oouliştl din Obaldea şi losofiei tarotice.
Aprile 1897 şi însărcinată cu organisarea mătorele coleeţiuul de poesii poporale, de
preoţii lui Isis şi ierofauţii dela Eleusis, In Franoia popularitatea jocului de
facerei dicţionarului limbei române, v’a basme, tradiţiunl, superstiţiunl etc.:
arătat amănunţit, prin raportul cetit în se­ 1. Alexandri, Poesii poporale, Bucu­ pentru a condensa doctrinele lor exoterice cărţi dateză dela domnia lui Carol VI.
siunea generală din anul trecut, la 23 Mar­ rescI 1866. şi pentru a exercita pe tinerii lor elevi ori Doctorii acestui rege nebun îşi înebipuiră,
tie, activitatea ei în întâiul an de funcţiunare. neofiţi la jocul abstracţiunilor. In aceste că îi vor putâ alina melancolia prin acest
Din aoel raport aţî luat cunoscinţâ atât 2. Teodoresou, Poesii poporale, Bucu­ cărţi resumau ei, pentru câţl-va adepţi în­ joc cabalistic. Museul gravurilor posedă
de planul general întocmit pentru cuprin­ rescI 1885. cercaţi printr’un lung stagiu, metoda lor încă cărţile desemnate pentru Carol VI de
sul dicţionarului, cum şi de modul cum s’a 3. Culegere de doine, Braşov 1891.
organisat lucrarea pentru aducerea lui la 4. E. Hodoş, Poesii poporale din Ba­ secretă de liberă evasiune a sufletului, cu miniaturistul Joequemin gringonneur. De
îndeplinire. Vi-s’a arătat, că lucrarea se în­ nat, Caransebeş 1892. totul contrară învăţământului lor oficial altfel alte naţiuni dispută Franeiei meritul
cepuse la 1 Noemvrie 1897, ast fel că la 5. I. Pop Reteganul, Trandafiri şi vio­ destinat mulţimei mediocrilor şi slabilor de de-a fi propagat mai întâiă jocul cărţilor.
Martie 1898 vi-s’au presentat şi resultatele rele. Poesii poporale, Gherla 1891. minte. Olandezii afirmă ou stăruinţă, că compa­
obţinute în trei luni şi jumătate de lucra 6. I. Pop Reteganul, Chiuituri, Gherla Paul Lacroix a demonstrat, că Elenii triotul lor Laurent Coster le-a răspândit
re. Prin votul d-vostră aţi aprobat întrâgă 1891.
lucrarea comisiunei. se serveau de un fel de cărţi de os seu de în Europa şi i-au şi ridioat o statue pe
7. I. Pop Reteganul, Poveşti ardele­ u
De atunci pănă astădl lucrarea adu- nesc!, Braşov 1888. fildeş şi că ele erau fârte populare. Aşa piaţa mare din Harlem. (,,Constit. )
nărei materialului pentru dicţionar s’a con­ 8. I. G. Bibicescu, Poesii poporale din dâr, chiar din cea mai depărtată antichi­
tinuat fără întrerupere în acelaşi mod şi Transilvania. BucurescI 1893. tate inculţii împrumută dela filosofi pito- U L T I M E senii.
i-s’a dat chiar o mai mare extensiune prin rescile lor serii de imagini simbolice şi îşi
câştigarea de noi colaboratori, cum se 9. Şedătorea, Revistă de literatură fao din ele un obiect de petrecere. Viena, 8 Maiu. Ministrul-preşe-
arată în cele următore: poporală publicată de A. . Gorovei. Fălti­ dinte Tkun va merge septemâna vii-
ceni. — 4 voi. Tot din vechiul tarot oriental călu­
1. La Iaşi d. Al. Philipide, dimpre­ tdre la Budapesta.
10. S. C. Mândrescu, Literatură şi obi­
ună ou cei patru tineri cari lucrâzâ sub a ceiuri poporale. BucurescI 1892. gării din epoca carlovingiană se inspiră Praga, 3 Maiu. Tote foile cehice
d-sale conducere directă, au continuat a pentru a crea curiosul joc al virtuţilor, pe
extrage exemple după modul arătat în anul 11. P. Ispirescu, Din poveştile unchia- care ni-1 desorie Alcum şi care se bucura se ocupă cu cestiunea pactului con-
trecut. Astfel dela 15 Februarie 1898 pănă şului sfătos. BucurescI 1879. de o mare vacjă la curtea împăratului Ca- cludând aprdpe unisono, că Ungaria
la 15 Martie 1899 au fost pe deplin estrase 12. P. Ispirescu. Isprăvile lui Mibaib rol cel Mare: regăsim în ele frumosele începe se retireze.
următorele cărţi: Viteazul. BucurescI 1879. Roma, 3 Maiu. Retragerea gu­
alegorii psihice ale magilor persani, întru
1. Carte românâscă de învăţătură a 3. Colegul nostru d-1 S. FI. Marian a vernului este în ajun de-a se face.
Metropolitului Varlaam, Iaşi 1643. binevoit a primi însărcinarea de a aduna cât-va creştinate şi gătite după moda
material lexic din tote scrierile sale, atât francesă. „Popolo Romano" anunţă, că guver­
2. Pravile împărătesei. Iaşi 1646.
din cele publicate cât şi din manuscrip­ Der acest tarot, care fu numai un nul va fi format de P e l o u x , înse
3. Biblia tipărită la BucurescI, 1688.
tele şi notele nepublicate. D-sa a şi trimis cu eliminarea lui Canevaro.
4. Cronograful lui Moxa 1620. întâia serie de 2.618 bilete cu asemenea mijloc de petrecere superficial pentru cur- Berlin, 3 Maiu. Din Varşovia se
5. Cronicele Moldovei, ed. I. Kogăl- extracte. tesanii din jurul lui Carol cel Mare, de telegrafeză, că la 1 Maiu 1000 de
niceanu. — 3 voi. 4. Comisiunea a cerut, prin mijlocirea sigur puţin capabili de a-i aprofunda mis- muncitori au făcut demonstraţiunî
6. Cronicele lui Radu G-receanu, Con­ autoritâţei legale a Academiei, conlucrarea teriosa însemnătate, devenise în acelaşi
stantin Căpitauu, Radu Popescu. Dionisie d-lui coleg Gr. Ştefanescu şi a d-lui cores­ timp în tâtă Europa un minunat instrument pe stradă. Demonstranţii au tost în-
Eclesiarehul Zilot Românul, (publicate în pondent Sabba Ştefăneseu, rugându-i anume de propagandă pentru apostolii rusticismu- cunjuraţî de cazaci şi gendarmeriă
Magasinul istoric, Revista Tocilescu, Tesaur să adune din notele şi scrierile domniilor lui laic şi ai idealismului liber. Căci, — in­ şi 500 dintre ei arestaţi.
de monumente istorice, etc). lor şi din ale altora terminii românescl vers de ce se petrece acjî, când religia şi
7. Minee. Râmnic 1776—1780. - 3 voi. privitori la geologie, pietre mineraie etc., sciinţa sunt duşmane — evul mediu sciuse
8. Şincai. Cronica Românilor.—3 voi. cu un cuvânt tot materialul lexic ce le va 15 I V 15 U S M.
fi venit la cunoscinţă diu escursiuDile şi forte bine a împăca extremele îndrăsnell Populaţiunea Londrei. După cele
9. Petru Maior, Istoria pentru înce
putui Românilor în Dacia. Buda 1812. leoturile făcute în ramul de sciinţă cu care ale cugetârei cu credinţa în lumea mai mai nouă date statistice, giganticul oraş
se ocupă. presus de a nâstră ; liberii cugetători înşi-şl Londra are 4,604.766 locuitori. Faţă cu
10. D. Cantemir, Hronicul Romano- 5. In acelaşi mod au fost rugaţi d-nii anul trecut populaţiunea a crescut cu 41.791.
Moldo-Vlahilor. convorbeau prietinesce cu Dumne4eu, sâu Anul trecut au fost în Londra 132.432 nas-
Gr. Antipa şi N. Leon ca să adune numi­
11. D. Cantemir, Istoria ieroglifieă. rile românescl relative la zoologie, la pes­ cu causa primă. Ei aveau în tarot un for­ cerl şi 83.936 caşuri de morte. Căsătorii
12. A^ Beldiman, Tragodia. cărie, la vâDătore etc. mular de conversaţiune cu divinitatea. s’au încheiat 42.016. Londra singură aşa-
13. „ „ Numa Pompiliu ro­ * Pentru averoizii arabi, gnosticii, mani- dâră face cât o ţâră şi încă mărişoră.
man de Florian. Traducere Buda, 1820. După împărţirea timpului pentru de­ cbeenii, neoplatonicieuii, nenumăratele secte
14. A. Beldiman, Tragodia lui Orest, săvârşirea întregei lucrări, precum vi-s’a mistice panteiste, care formau atunci ma­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Buda 1820. arătat în anul trecut, lucrarea de adunarea^' rea ayemată a sciinţei, a poesiei şi a filo- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.