Page 77 - 1899-04

u
HEDACŢIIINEA, „gazeta i e în Moare ţi,
eS
AcUolnistraţiiiiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
EilAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe săso luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefra.acs.te nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet. Pe un an 40 franol, po şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
arznăidrele Birouri do mmoolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viona: K. Oukes Naclif. ciele poştale din întru şi din
Sex. Augonfeld 4. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalok. Rudolf Bosse. Abonamentul pentru Braun
A. Oppallka Naolif. Anton Oppellk.
In Bndaposta : A.V. Qoldber- Admmistraţnmea, Piaţa mau
aer, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, eterii
burg.- Harolyl & Llehmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăst
PREŢUL IKSERŢIUHILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. E0 oi,
ria iţarmond pe o colănă 6 or. Cu dusul în oasă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ .ei ele Piqjno-laiLecgL ± V ) 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
namentele c&t şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 8-a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. său 30 bani.
Nr. 90.- Braşov, Sâmbătă-Duminecă 25 Aprilie (7 Maiui.

nu ajutorul de stat oferit în condi- înainte pe calea contopirei şi a ma- şi disciplina în biserică şi numai de
ţiunile puse de lege preoţilor săi ghiaiisărei.- >V>- când aşa numita milă împărătâscă,
Mâne se vor întruni la Sibiiu, lipsiţi, şi sub modalităţile ce le pres­ Deosebirea este numai în faptul, de 25,000 fl. anual, se împarte de-a
la Caransebeş şi la Arad Sinodele crie legea şi amintita ordonanţă mi­ că legea din urmă e mult mai vi­ dreptul de cătră guvern. Sinodul din
ordinare anuale ale archidiecesei gr. nisterială. Căci e învederat, că bi­ tregă şi mai asupritore decât cea 1885 a respins acel ajutor de stat
or. din Transilvania şi ale dieceselor serica, ca organism autonom, nu dintâiu. Prin aceea, că lâgă ajuto­ dat sub condiţiunile puse încă de
sufragane din Bănat şi Ţera ungu- pote sta nepăsătore faţă cu nisce rul nu de beneficiu, ci de persbnă, ministrul Trefort. Din nenorocire
rescă. măsuri atât de însemnate şi grave şi face cu putinţă, ca preotul să pri însă s’au aflat forte mulţi preoţi,
Nici-odată, de când funcţioneză, pentru viitbrea ei desvoltare. mâscă ajutor, dâcă-1 cere, şi în con carî n’au respectat votul Sinodului
pe basa statutului organic aceste Să lămurim puţin starea lu­ tra voinţei şi fără soirea autorităţii şi au cerut direct acel ajutor dela
corpuri representative eclesiastice, ele crului. sale superibre, ea deschide uşile ne guvern.
n’au întâmpinat o situaţiune mai ascultării, nesupunerii, nedisciplinei Este acesta o dovadă tristă nu
i:
grea şi mai ameninţătore pentru Legei privitore la întregirea ve­ şi a vrajbei în biserică. Ministrul atât pentru lipsâ materială, de care
constituţiunea şi interesele de viaţă nitelor preoţescî i-a premers legea lucreză cum vrâ şi dă ajutor cui sufere mare partesa preoţimei, cât
ale bisericei. dela 18913 (art. XYI) prin care s’au vrâ. Mai mult însă, îi stă în voiă mai mult pentru lipsa de pricepere
Multe s’au întâmplat de trei- regulat salariile învăţătorilor. Atunci orî şi când de a retrage ajutorul şi de pătrundere a acelor preoţi ră­
cţecî de anî, de când prin statutul s’a cţis, că statul e gata a întregi şi dat pe basa unei simple denunţări, tăciţi faţă cu interesele adevărate
organic devenit lege s’a pus temelia salariile învăţătorilor dela şcblele chiar şi atuncî, când autorităţile bi­ ale lor şi ale bisericei. Guvernul un­
organisaţiunei autonome pe base nbstre confesionale, însă numai sub sericesc! ar declara, că preotul res­ guresc a făcut o încercare cu acea
constituţionale a bisericei române gr. anumite condiţiunî, prin cari se sta­ pectiv este om de omeniă. „milă" ; dâcă nu se aflau dintre preoţî
or. din Transilvania şi Ungaria. In bilea un amestec al guvernului în atâţia, carî să se abată dela cărarea
legătură cu atacurile şi prigonirile conducerea şcolară şi se puneau în­ Lumină deplină face, în privinţa drâptă a ascultării şi a disciplinei
îndreptate în contra limbei şi naţio­ văţătorii sub o deosebită suprave* ţîntei ce o urmăresce guvernul, or­ bisericescî, anevoiă ar fi cutezat să
nalităţii române s’au făcut mai ales ghiere poliţienâscă în basa §-lui 18 al donanţa cea mai nouă dată pentru viă doi-spre-Jece anî mai târejiu cu
de vr’o doue-cţecî de anî încoce multe acestei legi, care arată caşurile când esecutarea legii. Judecătorii şi pro­ o lege, ca cea din 1898. El a făcut
şi diferite încercări de a restrînge, un învăţător se face vinovat de noul curorii regescî vor avâ, în puterea atârnător ajutorul anume dela cere­
a ştirbi şi a subsăpa dreptul de au­ delict al „direcţiunei contrare statu­ acestei ordonanţe, îndatorirea de a rea persbnei, în aşteptare, că se vor
tonomiă al bisericei nbstre. Dintre lui" şi în care caşuri avea să-şî arăta ministrului orî-ce denunciaţiune găsi erăşî destui preoţî, carî să-l
'cote însă măsurile cele mai nouă pierdă dreptul la orî ce ajutor de s’ar face în contra vr’unui; preot de ceră fără considerare la interesele
:
luate de guvernul si legi sl aţin nea. stat. Faţă cu acesta lege, care ame­ orî şi unde asupra purtării sale mo­ cele mari ale bisericei.
ungurescă cu privire la dotarea şi ninţa în grad mare autonomia şco­ rale său politice, fără considerare Apariţiunea acesta întristătore,
la supraveghiarea clerului nostru, lară, biserica a cerut dela comunele dâcă este judecat orî nu. De aici fătul miseriei şi al ignoranţei, va da
sunt cele mai grave şi ameninţătore sale să facă tot posibilul pentru a urmeză, că un preot român, care. mult de gândit Sinbdelor în ajunul
pentru dreptul de autonomiă şi pen­ satisface din mijlbcele lor proprii ce­ ţine la cinstea şi omenia sa şi care hotărîrei ce trebue s’o ia. Ar fi însă
tru independenţa celor două Metro- rinţelor legei, ca să încunjure cere­ este credincios bisericei şi nemului o cumplită nenorocire, dâcă în faţa
polii române. rea de întregire a salariilor învăţă- său, n’ar pute să fiă sigur de aju­ unei întrebări atât de grave pentru
In deosebi în ce privesce Sino­ torescî dela stat. torul ce l’ar primi dela stat nicî biserică, întrebare de-a fi seu de-a nu
dele eparchiale gr. or., cari se vor După cinci anî a urmat legea patru-cjecî şi opt de ore, căcî orî şi fi, Sinbdele ar şovăi un moment mă­
deschide mâne, în Dumineca Tomii, amintită pentru dotaţiunea preoţilor. când se vor găsi răuvoitori, carî pot car în alegerea drumului şi ar în­
li-se impune de a lua posiţiă hotă- Ea urmăresce tot aceeaşi tendinţă, face arătare în contra lui. Ar trebui clina spre oportunism, adecă spre
•îtă faţă cu legea (art. XIV: 1898) ca faţă de învăţători: Guvernul deci să se arunce cu totul în bra­ a face încercare de-a împăca capra
irivitore la întregirea venitelor preo­ oferă ajutorul numai aşa, ca prin el ţele maghiarisatorilor şi să se în­ cu varza. Aşa ceva ar fi nu numai
tesei, precum şi faţă cu ordonanţa să subjuge pe preoţii, care ’i-l cer străineze chiar de biserica sa şi de periculos de tot, der ni-se pare chiar
:ea mai nouă a ministrului de jus- şi tot-odată să aibă un amestec re­ chiămarea lui în mijlocul poporului, cu neputinţă, căcî nu se pote ca
iţiă, prin care preoţimea nostră se lativ la disciplinarea lor în paguba ca să fiă aflat demn de a incassa însa-şî biserica, pentru a evita even­
iune sub paza poliţiei de stat. Cu dreptului de autonomiă al bisericei. mai departe arginţii, ce i-se vor da tuale conflicte în sînul său, să-şî dă-
din partea ministrului.
,lte cuvinte, Sinodele au să chib- Scopul este acelaşi: de a pregăti rîme cu propria ei mână temelia,
uescă şi să hotărască, decă biserica destrămarea organismelor nbstre au­ Autorităţile bisericesc! sciu prea pe care este aşeejată întrâga ei esis-
omână gr. or. pote să primescă orî tonome şi de a face astfel un pas bine câte a avut să sutere morala tenţă cu tbte scopurile înalte mo-

FOILETONUL „GAZ. TRANS". O să-i spun — der, vai, ea vine devale, şi aveam o mare mulţămire,
Uite ’ncet şi mlădiat — Testamentul hi moş Cârlig, unde vedeam, că btişca nostră merge
Haide să m’ascund mai iute aprbpe singură, şi caii nu mai au
Schiţă, de 1. G. Panţu.
D e c i s i u n e a . O se-i spun eu altădat’. greutate.
Caii cădeau de ostenelă şi mer­ Locul se făcea din ce în ce
(După Utilând). geau greu, fbrte greu mergeau bieţii mai încântător, căcî ne apropiam de

Pe cărarea cea bătută L a p o r t a . cai, căcî în toiul verei e sumedenia drumul, ce duce la Călăraşi, şi se
Unde dorul mă purta., de mu8căriă şi o ferbinţâlă de stai zăriau cele două cârciuma, ce-s puse
Te-arn urmărit. La porta ta
O sâ trâcâ şi acuma, să leşini. în calea drumeţului obosit. Se ve­
In ochii-ţl am privit
Zimbitâre, draga mea. Deşi uşbră era brişcă în care deau mai multa cară încărcate cu
Şi blândă fecioria ta
In ei am întâlnit. mergeam, deşi nu eram decât doi marfă pentru târg, se vedeau în is­
Florile o ’mbrăţişâză inşî, totuşi după lungul drum, ee-1 lazul din dosul cârciumei caii des-
Ou parfumul lor ceresc,
Cu paşii repecjl ai intrat tăcuserăm dela mocirlbsa Ialotniţă kărnaţî, se aucjiau clopotele cailor,
Fluturi, paseri printre frunde
Pe porta cea de fag, păuă aprbpe de Dunăre, d’abia mai cântece de lăutari şi chiuitul chi­
Tote-i spun, că o iubesc.
Eu m’am oprit, în urma ta trăgeau bietele dobitoce. rigiilor, carî tbte adunate la un loc
Privind cu dor, cu drag. Chiar şi noi eram obosiţi erau un contrast mulţămitor faţă
Numai eu mânat de chinul
Drăgostei tot rătăcesc, Te-am aucjit trecând uşor Ostenâla nbstră era tot atât de de pirotela, ce apucă pe om în mij­
Şi la stâua stelei mele Prin curtea cea din dos, mare, ca şi monotonia Bărăganului, locul Bărăganului.
încă câţî-va paşî şi ne oprirăm.
Nu cutez ca să privesc. Atunci în suflet mi-a pătruns ba aşi pută cjice, că era şi mai mare,
de-bre-ce ne moleşiserăm cu totul, „ Ne dăm jos", cjise logofătul,
Un jalnic dor duios.
Noptea-i martora durerii ne uitaserăm, că aveam puscile cu cu care eram în brişcă, „ne dăm
Oe m’apasă ne’ncetat, Şi am privit îndelungat noi şi priviam p'aci ’ncolo la câr­ jos aicî la puţul lui Cârlig, bem pu­
Umbra plopilor din vale La gâmul tău tăcut durile de gâsce sălbatice, ce sburau ţină apă, deshămăm o lâcă şi apoi
Luna ’n cerul înstelat. Păn’ ce luna după deal în şiruiî pe de asupra nbstră şi ia fără să mai stăm la cârciumă por­
încet a dispărut. grebiele dropii, ce se înălţau de prin nim spre casă".
Sunt deois! — Yoi aştepta-o miriştea din apropierea căruţei. Aucjind numele Cârlig, m’am
Sebastian Stanca.
Acjî în cale-mi va veni, Trecuserăm prin nisce restavurî impresionat de-odată, căcî îmi era
Şi în umbra cea din vale de porumb, carî tormeză pădurile cunoscut acest nume, era numele
Dulci cuvinte-i voiă şopti. Bărăganului, şi acum veniam cam la unui baciu. ne 1 sniam Io nr.nLi.-i