Page 78 - 1899-04

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 90.—1899.

rale, religiose şi culturale, ce le ur- preoţimei, şi prin el se face imposi­ meiul §-lui 14. Spre scopul acesta cinstită, şi tot numai prin asemenea fapte
măresce. bilă libertatea preotului în luptele s’aduscţilelo trecute la Praga minis­ bune ne putem învrednici şi dincolo de o
Prin multe vijelii a trecut bi­ electorale. Cu tote argumentele pu­ trul de finanţe Kaizl, ca să între în viâţă fericită.
serica română de vâcurî. Reul ce ternice, ce s’au adus contra lui, pa­ înţelegere cu bărbaţii de frunte ceh! Der apoi fiind-că la tote lucrările
i-a venit din partea duşmanilor ei, ragraful a fost totuşi votat. şi german! şi să-i înduplece a nu bune, pe lângă nisuinţa nostrâ, şi prelângâ
asupririle şi prigonirile, ce le-a sufe­ * face oposiţiă acestui plan al guver­ darul lui Dumnedeu, se mai cere o cum­
rit dela ei, i-au adus multă strică­ Gazetele unguresc! bâjbăe de nului. ţ)iarele cehice „Narodni Listy“ pănire înţeleptă, care se pote ajunge numai
ciune, dâr din acele suferinţe s’a laude la adresa ministrului de co- şi „Politik" publică nisce corespon­ prin desvoltarea şi cultivarea puterilor
plămădit acel aluat, din care au eşit denţe din Viena, în care se afirmă, nostre sufletescl în măsură tot mai mare,
marii apostoli, cari au propovăduit merciu pentru o hotărîre, ce a luat’o că însu-şî monarchul doresce publi­ adecă prin luminarea minţii iot cu mai multă
în favorul maghiarisării numelor, care
apărarea nâmului şi a legii stră­ este chiămată a da un puternic im­ carea acestei legi. învăţătură: aşa-der să ne silim şi noi, iu­
moşesc!. * biţilor, tot la mai multă învăţătură şi lu­
Părinţii Sinodelor să nu uite, puls mişcării, ce s’a produs pe acest mină, ca să putem cumpăni mai bine lu­
că ceea ce sunt ei astăcjî, au să da- teren mai ales de doi an! încoce. Miercuri au fost convocate la crările nbstre; ca să putem ţină pas sâu
torăscă numai acestor apostoli, că Seim, că aprope toţî funcţionai’ii Bucurescî Corpurile legiuitore române concurinţă cu celelalte popore conlocuitore;
praf şi cenuşă s’ar fi ales din aşe- dela caile ferate de stat ungare au pentru a fi disolvate şi a-se rendui ca să ne rnârgă şi trebile nostre mai bine,
(ţămintele năstre sfinte, dăcă propă- fost siliţi a-şî maghiarisa numele lor noue alegeri. Ministrul-preşedinte Can- cum vedem mergând ale altora cu mai
rinţii noştri nu s’ar fi întrepus cu străbune. In urma acestei mişcări cu tacuzino a cetit mesagiul regal de multă învăţătură; ca prin luorările nostre
viaţa pentru drepturile încălcate ale caracter provocător asiatic 2-7p.O de disolvare, apoi a cetit decretul prin de aici să ne facem vrednici şi dincolo de
bisericei, dăcă nu ar fi respins cu impiegaţi la căile ferate şî-au ma- care se convocă colegiile electorale o viâţă bună, fericită; ca aşa nu numai
indignare orî-ce tocmelă, orî-ce în­ ghiarisat numele lor şi al familiei pentru a procede la nouăle alegeri. aceste sfinte sărbători, dâr şi celelalte (file
lor, aşa încât numărul celor ina- Alegerile se vor face pentru cameră
voială în paguba intereselor mar! ghiarisaţî face acjî 7601. Ministrul în 27, 28 şi 29 Maiu, pentru Senat ale vieţii nostre să fie de bucuriă şi de
ale bisericei şi ale nămului, dăcă, în mângâere, precum şi de bună speranţă a
fine, n’ar fi fost gata să sufere mai de comerciu a dispus acum, ca pen­ în 1, 2 şi 8 Iunie, er la 12 Iunie fericirii celei veclnice.
bine or! şi ce, pană şi fonie şi tor­ tru impiegaţii mai sărac!, car! au corpurile lagiuitore vor fi convocate
turi, decât ca să le trădeze prin familiă, să se dea un ajutor de 5000 în sesiune estra-ordinară.
fi., spre care scop a şi votat din
cea mai mică concesiune făcută duş­ * Congregaţia comitatului Caraş-
manilor. Să nu uite de tăte acestea banii ţării suma acăsta. Am fi ajuns Cestiunile coloniale, der mai
aşa-der aşa departe, încât pe banii
părinţii Sinădelor şi când vor deş­ ales proiectata ocupaţiune în China, Seyerin.
ii ate grava întrebare din cestiune noştri să ne maghiariseze numele, au provocat o crisă ministerială în In 3 1. c. s’a ţinut congregaţia ordi­
er acesta se spune pe faţă şi se laudă
să-şi facă înainte de tote datoria ca Italia. Ministrul de esterne Canevaro nară a comitatului Caraş-Severin, fiind
adevăraţi fii şi representanţî ai bise­ în public. Şovinismul maghiarisator ş!-a dat dimisia, fiind-că a văcjut, că vorba şi de alegerea vioeşpanului şi a altor
devine sub „noua eră“ încă şi mai
ricei, vină apoi ce va veni. nu p6te reuşi cu planul său de ocu­ oficianţi. S’a adunat lume multă, care de
îndrăsneţ, el p6rtă acum chiar pe­
cetea oficială a miniştrilor maghiar!. paţiune în China. In urma dimisiu- abia a încăput în spaţiosa sală a comita­
nei lui, în 3 Maiu n. întreg cabine­
Revista politică. * tului. Fişpanul în mare gală deschide con-
tul a dimisionat. Se fac încercări, gregaţiunea c’un raport presidial, făcând
Am fost amintit în numărul tre­ Ministrul unguresc de finanţe a ca noul guvern să fiă format tot de istoricul evenimentelor mai însemnate din
cut de Duminecă, că dieta din Pesta presentat în 'şedinţa de alaltăerî a fostul ministru-preşedinte Pelloux. semestrul espirat.
se ocupă cu desbaterea proiectului dietei un proiect de lege despre da­ Pănă ier! însă n’a isbutit nici o în­ Imediat face d-1 Coriolan Brediceanu
de lege despre judicatura Curiei în rea pe bursă, prin care adecă se cercare. interpelare în Gestiunea conflictului dintre
cause electorale. Desbaterea asupra aruncă dare şi asupra hârtiilor de notarii din cercul Bozovioiu şi dintre fisol-
acestui proiect a ţinut mai bine de valore. Pănă acuma erau numai dărî Pastorală de Fasci. găbirăul de acolo, demonstrând, că acel
o săptămână şi alaltăerî s’a sfîrşit directe şi de consum, de aici îna­ cerc pretori al necontenit e espus la frecări
prin primirea lui de cătră majoritatea inte vom ave şi aşa numita dare pe Escelenţa Sa părintele Metro- şi sfâşieri desastrăse ordinei publice, disci­
guvernamentală. A rămas, ca er! să bursă. Darea acesta a fost cerută polit Ioan Meţianu a adresat cu oca- plinei şi autorităţii amploiaţilor publici.
se desbată şi voteze şi în a treia ce­ prin un mare număr de petiţiunî siunea S-lor sărbători ale Pascilor Viceşpanul suplent Issecuţ arată, că
tire. Proiectul acesta are un para­ adresate dietei, ba în timpul din o pastorală atât cătră clerul şi po­ Causa e sub cercebaro. Urmoaă, raportul
graf, prin care se dispune, ca acei urmă mişcarea pentru darea pe bursă porul credincios din archidiecesa viceşpanului. După învoirea comună se ce-
preoţi, car! în biserică, or! la adu­ a luat întinderi aşa de maţi, încât Transilvaniei, cât şi cătră clerul şi tesce partea I-a UDguresce, partea Il-a ro-
nări religiose influinţeză asupra in­ guvernul s’a văcjut silit a veni c’un poporul din diecesa Aradului, în mâuesce, căci se grăbiau de alegeri—ban­
sultatului alegerei prin ameninţărî cu proiect de lege asupra regulării ei, special. chet.
răsplată, or! pedepsire religiosă, să deşi cercurile interesate ale aşa nu­ Pastorala, după ce arată marea Dr. Ştefan Petroviciu află, că lipsesce
fiă pedepsiţi cu temniţă pănă la ^ 1 an miţilor „cavaler! ai bursei", car! însemnătate a sărbătorii S-tei învieri, din raport o causă forte importantă — a
şi cu amendă pănă la 500 fi. Er cu strîngeau milione şi se îmbogăţiau termină cu următârele poveţe: colonisărilor — mai bine dis a nimicirei
închisore pănă la trei Iun! şi cu lip­ fără a plăti o para frântă după ca­ Să ne ferim de rău şi să facem bine; comunelor rurale esistent9 române prin co-
sirea de drepturile politice pe un pitalele lor aşeejate în hârtii de va- să nu lăcotnim la averea, fi. casa ori la lonisârile ungurescl, de dragul maghiarisării
anumit timp vor fi pedepsiţi acei I6re, se făcuseră luntre şi punte în cinstea altuia, să nu ne duşmănim unii cu şi a unificării statului. f)ecl de comune an
preoţi, car! folosesc la adunări or! potriva acestei drepte măsuri. alţii, ci din contră să fim cu dragoste unii rămas fără pământ, încât se crează un pro­
procesiuni electorale lucrurile cin­ * spre alţii, ajutându-ne unii pre alţii în tote letar'at desperat. Reclamările n’au avui
stite în biserică, or! de acele, car! Certei pentru egala îndreptăţire împrejurările, şi mai ales îu căuşele nostre nici un succes, nici la guvern, nici la au
se folosesc la slujba bisericescă. — a limbilor în Austria se pare, că i-se comune său obşteşti, precum sunt şi afa­ torităţile oomitatense. Trebue să se lecu
In contra acestui paragraf s’au ri­ va da, cel puţin pentru un timp cerile bisericescl şi şcolare, având pururea iâscă dela rădăcină acest rău, căci urmă

dicat mai ales deputaţii din partida ore-care, o soluţiune, care se mul- în vedere, că tbte ale lumei acesteia trec rile nu put fi decât funeste. Propune, o:
poporală, car! au provocat o lungă ţămăscă măcar în parte pe Ceh! şi ca visurile şi că numai fapta cea bună nu raportul viceşpanului să se ia la cunoscinţ
şi înfocată discuţiune. Nu mai tre- German!. Se afirmă, că ministrul- trece, şi că numai prin fapte bune, plăoute numai cu adausul, ca să se scrie la înalte
bue să spunem, că paragraful din preşedinte austriac contele Thun a lui Dumnecjeu şi omeuilor putem duce şi guvern să dispună a împărţi pământ şi cc
cestiune este îndreptat în contra hotărît a da o lege de limbă pe te­ în acâstă lume o viâţă, tot mai bună şi mai munelor române statorite prin colonisărl.

Puţul era nou şi bine făcut. De celalalt capăt al funiei era le­ „Bietul bătrân... a murit!" jumătate în pământ făcută din ga>.
Avea o cumpănă de stejar pusă gată o gură de ham, la care trăgea de nuele, câte va coşare, alăture
*
pesteo furcă tot de stejar, avea gar- din răsputeri un cal, ca să sc6tă * * cu o strungă, care avea ia o part
dine de scânduri grbse şi o găletă din puţurile adânci burduful plin cu Baciul Cârlig îmi fusese pretin, o şatră coperită cu stuf, pentru sci
nouă atârnată de un lanţ de fer. apă rece. era de neam din ţera Bârsei. De ti rea mulgătorilor de arşiţă şi c
Curios îţi vin9 se vecjî aşa ceva De obiceiu pe la puţurile din băiat încă fusese pe la târla moşu- plbiă.
la marginea Bărăganului, când nicî Bărăgan, ca şi câte-un pustnic de­ meu, mai întâiu ca mănător, apoi Era după prânej. Trecuse mo
în satele de pe lângă Baltă nu poţ! parte de mănăstire, se găsia câte-o ca cioban şi în cele din urmă, după sul şi ciobanii plecaseră cu oii
da cu ochii de un puţ aşa bina al­ mărţdgă de cal, care par’că de bună mortea moşu-meu ajunsese la unchiul Nisce oân! latrau.
cătuit. voiă venia la ham, când drumeţul meu. Nicî că se putea altfel, căcî Am înaintat pănă lângă stâr
Eram dedat a vede nisce pu­ însetat se apropia de gura puţului. nu-i venia lui la socotâlă să se des­ dădui bună cjiua unui moş de vi
ţuri părăginite, cu nisce furci şi Er decă vr’un trecător începea să partă de oile, ce le a păscut în ti­ 80 de ani, care sta lângă crin
cumpene strimbe de salcie, cu nisce tragă singur burduful, la ancjul scăr- nereţe şi de prăsila lor. şi se ocupa cu storcerea janţului d
găleţi jumătate putreejite, atârnând ţiitului, ce se face la scoterea apei, Eu îl cunosceam ca baciu. caş. Era moş Cârlig. Un om slăb
•câte-o rotă stricată de cealaltă parte pustnicul cal ridica capul din bălă­ Mî-aduc aminte, ca acji, când nog şi cam îndoit dela spate,
a cumpenii, şi o mocirlă strajnică riile, unde păscea în linişte, era mă rătăcisem călare pe Bărăgan; nisce sprâncene stnfose, pe cc
jur împrejurul puţului cu băltoce de par’câ nemângăiat, se apropia de mî-aduc aminte, ca acum, că ne- nu le puteai vedea în conţinu
apă înverejită, de nu era chip se te puţ, pleca urechile şi devenea trist. sciind încătrău să apuc, mă năcăjam de-ore-ce bietul moş se uita n
apropii, căcî şi vitele intrau pană Asta a fost pricina, care m’a cu calu, care era în neastâmpăr şi mult în pământ. In cap avea o <
la genunchi. impresionat când am dat cu ochii eu nu eram în stare să-l îndrept, ciulă mare trasă peste urechi, s
Pe Bărăgan de asemenea eram de acest puţ bine alcătuit, şi când căcî nu găseam calea; mi-aduc aminte că d’abia ’l-se mai vedea părul «
dedat a vede puţuri şi mai serăcă- am anejit, că se chiamă puţul lui forte bine, că uitându-mă jur împrejur, runt, era îmbrăcat în nisce cior
cibse. Cârlig. am zărit nisce ridicătur! şi crecjând, larg!, cu o cămaşă grbsă, încinsă
O gaură în pământ, o furcă de „Care Cârlig?" întrebai ed în- că este vr’un cătun, seu niscai! co­ un şerpar de-o palmă şi încălţat
buturugă de vr’un metru, care ser- tr’un târejiu. libe, apucai într’acolo. nisce opinci rău legate.
via drept scripăţ unei funii grbee de „Nu scii, că a murit moş Câr­ De cătun nici poveste, căci era Moş Cârlig nu mă întrebă
ner de ca!, da al cărei cap era legat lig, baciul dela târla dela Cdde", o târlă. mic. ci sta şi se uita la mine. (.
Mai multe bordee, o magaziă de ! noseea calul, căci era dela cur