Page 79 - 1899-04

Nr. 90.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Viceşpanul siibst. Issecuţ arată, că sub La comunicatele despre intrarea în bri: Gyurgevits, Pop canonicul şi Bosz, er Meţianu, a învăţat să cunoscă bine diecesa
durata funcţionării sale nu s’au întâmplat oficiu a noilor miniştri Szell, Hegediis şi fişpanul designâză pe alţi 3, între cari pe şi tote păsurile ei; cei din grupul aradan,
colonisărî, de-altcum acelea de-adreptul gu­ abcjioerea lui Perczel, H. Bâsz preşed. par­ protopopul Lugoşiului Dr. George Po- fiis al „Trib. Poporului”, susţin candida­
vernul le îndeplinesce. tidului liberal propune a se vota o adresă poviciO. tura archimaudritului şi vicarului episco-
Dr. G. Dobrin nu e mulţănr't cu răs­ de felicitare. A. Patyanszky fost fişpan şi C. Brediceanu face deolaraţiă în nu­ pesc lofif Goldiş. Ei fac mare vâlvă prin
foia lor strigând, că nu le mai trebue epis­
punsul încolăcit, căci dâcă zace la inima preşed. al partidului „naţional” (nemzeti) se mele partidului naţional român, câ nu ia cop din Ardeal, oi un ungurean şi că „nu­
autorităţilor administrative interesul popo­ alătură la acâstă propunere. parte la alegeri, fiind-că congregaţiunea, mai atunci vandalismul şi destrăbălarea in­
rului — faţă de-o nedreptate atât de mare C. Brediceanu: E frumos când un băr­ alâsâ sub Banffy cu tote forţele de parali- troduse de Meţianu în diecesă, vor îuceta”.
şi un pericul iminent — trebue făcut front bat în comitat cu convingerile sale poli­ sare a voinţei poporului — nu represintă Lumea seriâsă se miră de aceste pă­
chiar guvernului. tice ca d-1 Patyanszky face declaraţiunî poporul, ci e o adunare de oficianţi subal­ timaşe isbucnirl, se miră mai ales, că pre­
tinşii naţionalişti Mangra şi soţi au dat
Continuând, treoe la întrebarea, pe ce atât de ideale, dâr cum vine d-1 Bosz a terni, căci nu esistă oficiant comitatens sâu
mâna cu archimandritul Goldiş, ca să-l
loc ar fi să se zidească teatrul în Lugoş şi propune felicitare noului guvern, când tot de stat ca să nu fiă ales. Mai înainte ar scâtă episcop, şi pe care odiniâră — când
arată izida cu sume marî pentru un loc cu el a propus în congregaţiunea de astă-iarnă trebui să se facă alegeri libere şi atunci ca deputat guvernamental a votat pentru
desăvârşire nepotrivit. Provâcă deci intreve- adresa cătrâ Banffy, ca sâ râmână la gu­ alegându-se vice-comite şi fibirei — aoeia legile politice bisericescl, fiind singurul
preot român, care s’a rupt de biserică şi a
nirea autorităţilor comitatense pe basa su- vern ? pot apoi dice, că sunt aleşi din încrederea
prainspecţiunei. Issecuţ viceşp. subst. n’are Adresele aceste s’au făcut dela 1867 poporului, respective & adevăraţilor săi re- mers cu contrarii — îl declarau de apostat
şi duşman al biserioei. Iosif Goldiş a fost
ce cjice alta, decât, că causa e resolvată la în continuu — dâr nici un guvern nu li-a presentanţl. scos atunci afară nu numai din Sinodul
oraşul Lugoş. Dr. G. Dobrin replică forte lăsat urme sănătose despre împlinirea, chie- Dr. Gearge Popovid, protopopul Lu­ eparchial al Aradului, ci şi din Congresul
energie. mării sale. Ar fi păoat să mai anticipăm la goşiului, între însufleţirea generală a Ro­ naţional-bisericesc.
C. Brediceanu sprijinesce propunerea o încredere. De altmintrelea noul guvern mânilor declară, că mulţămesce d-lui fiş­ Cum vin acum tot aceia, cari l’au
d lui Dr. Ştefan Petro viciu şi arată, că gu­ şi-a arătat arama — nimic nu a făcut prin pan pentru denumirea sa în comisiunea de condamnat mai înainte pentru faptele sale,
vernul lucră pentru maghiarisare şi nu din ce am putâ conchide serios la o schimbare candidare, dâr ca şi pănă acum, şi aclî şi să-l susţină adî, şi nu pe cale leală, vrând
să-i arete însuşirile sale şi să-l ridice, ci
punct de vedere economic. Românilor nu a sistemului de mai înainte. Din contră, în- păuă ’i va dărui bunul Dumnecjeu tjile — hulind şi batjocurind într’un mod ne mai
li a dat şi nu voesce sâ le dea nici o palmă hămarea sa la oarul „ideii de stat maghiar”, totdâuna va rămânâ adict aderent al par­ pomenit pe cei ce au oondus pănă acuma
de pământ. Comunele din vecinătatea colo­ la unificarea statului, enunciaţiunea că tidului naţional român. diecesa ?
niilor noi au trăit mai nainte din pământul politica faţă de naţionalităţi nu se va C. Poganyi fişpanul, deşi îşi esprimă Aşa se întrâbă mulţi, fârte mulţi, âr
dat coloniilor, fără de acel pământ rămân schimba, ordinaţiunea lui Wlassios contra părerea de rău, că membrii partidului na­ eu dic, că nu-i bine, când patima are cu­
vântul întâiă, şi oă fiind vorba aici de vii­
ca pescele pe uscat. Deci guvernul, oe pote, preoţilor, susţinerea ordinaţiunilor Hyero- ţional român nu voese a lua parte la ale­ torul diecesei nostre, cu toţii trebue să
maghiarisâză prin şcoli, justiţia, adminis­ nimi şi Perczel privitore la disolvarea par- gere, asigură pe d-1 protopop, că desig avem în vedere numai binele ei, şi fără de
traţia şi prin estirpare. Acâstă causă nu e dului nostru naţional român, întemniţările, narea D-sale în comisiunea de candidare a nici o patimă şi hatâr personal să ne dăm
de când e viceşpanul supl. în oficiu, ci dela procesele de pressă, denegarea amnestiei făcut’o ca să-şi arate atenţiunea faţă de voiul pentru acela, pe care-1 credem mai
1891 rană deschisă arjătore, deci nici pentru cei osândiţi sub Banffy sunt tot Români — cu cari speră că va limpeeji cu vrednio şi care ni a dat dovedi, că a fost
şi este credincios bisericei şi nâmului său.
acâstă sousă, nici apucătura cu directa dis- atâtea motive de a nu spera mai nimic totâ bunăvoinţa şi alte cestiunl — şi de
posiţiă a guvernului nu scapă autorităţile dela noul guvern. fel nu voesce să altereze, din contră res-
Din Congregaţia comitatului
nâstre comitatense de a stărui la vindeca­ Formula d-lui Szell cu „lege, drept peotâză convingerea politică a fiă-căruia Braşov. In adunarea comitatensă din Sâm­
rea răului acestuia; guvernul lucră după şi dreptate” e seducâtore, dâr nu-i esactă. şi rogă deci pe d l protopop a primi a fi băta trecută, după interpolări urmând ra­
ideile aceluia, care s’a puşcat în Paris Legea trebue se fiă după drept şi după drep­ membru în comisiunea candidatâre, — ce portul anual al viceşpanuiui, acesta a amin­
(Gnimwald) pentru aşa disa politică de stat tate şi preste tote să domnâscă egalitatea. a şi urmat. tit cu cuvinte căldurose de recunoscinţă
şi autorităţile comitatense la întrebarea gu­ Legile şi ordinaţiunile făcute pentru nimi­ A urmat candidarea şi alegerea: S’au priinciosa activitate, ce a desfăşurat’o timp
vernului : ce (jice poporul român ? răspund : cirea nostră naţională şi religion&râ nu le ales: Fiallca cu 280 voturi contra 38 a lui de 22 de ani asesorul şi protonotarul titu­
lar d-1 Iordan Munteanu.
Nimica! Firesce apoi, că se merge înainte vom recunosce nici când de drepte şi is- Marsofszky (din 600), fibirăi s’au ales: la După aceea a urmat alegerea în pos­
fără cruţare. Noi însă vă (jicem: Nimic nu vorîte din dreptate. Orşova — Reiter, la Moldova — Biro J., turile vacante şi au fost aleşi: Fridericb.
sa va alege din politica de maghiarisare, Şi apoi pe fostul ministru Perczel, la Teregova — Biro P. Fischer, ca fisolgă birău; Dr. Friderich
căci poporul sbiară în gura mare de des­ Dumnedeu să-l ierte, pentru ce să ’l mai Apoi a urmat: Nagy alddmas — dâr Fischer, ca solgăbirău în cercul de sus;
u
r
perare şi voi nu mai puteţi închide uşile tămâiăm ? Pote pentru că a aflat formula de sigur au avut râgăell la banchet pen­ Ludwig Servatius, ca asesor la oficiul or-
fanal; Iuliu de Roii, ca al 2 lea; Dr. Szem-
dinaintea sărmanilor. Are deci dreptate d-1 din ordinaţiunile ministeriale: că nu e ier­ tru prea frumâsa şi impunătârea ţinută a sey Aladar, ca al 3-lea şi Johan Heerter,
Petroviciu, când înteţesce o interveDire se- tată gruparea după naţionalitate în Unga­ Românilor, cărora le strigăm încă-odată ca al 4-lea vice-notar. Toţi aceştia au fost
riosă pentru sanarea acestei nouă forme de ria? Noi Românii ne-am câştigat dreptul din inimă un: „Să trăâscă!” propuşi şi susţinuţi de comitetul săsesc.
devastare, căci noi nu putem opri isbucni- a ne grupa ca Români, a forma naţionali­ Mai însemnăm, că din suma de 2292
rea aesperârei, care se pote întâmpla mai tate şi individualitate politică dela împă­ fi. 47 cr., care a resultat ca prisos din vân-
ratul 'mipâraLUui, « rim ceriu Alegerea de episcop în Arad. ejarea obiectelor zălogite la oficiul de ama­
r r 7
taţi numai pe buze „ocrotirea interesului Fâia bisericâscă din Arad a publicat cir- netare, s’au votat 4 stipendii de câte 300
şi nu dela vrednicul de Perczel, şi cine CUiUI fct UULlfilStUi lul& o am o o o o li olllft wi îi
poporului”, dâră nu întreveniţl, desvăîind fl. şi 0 de câte 200 fi. pentru tineri sodall
se prinde cu Dumnecjeu — pierdut e. Sinodul eparchial extraordinar pe cjiua de
guvernului adevărul curat, căci noi am fost 2 (14) Maiii a. c. pentru alegerea de epis­ sâu măestri, fără deosebire de naţionalitate
Vorbitorul propune luarea la cunos- sâu confesiune, din comitatul Braşovului,
de repeţite-orl la miniştri şi la fişpanl — cop. Actul este forte momentos, căci este
cinţâ a notificărilor d-lor miniştri. cari vor visita timp de un an o şcolă sâu
fără nici un succes. Faceţi d vostră ce re- de mare interes bisericesc şi naţional, ca un curs industrial spec’al din străinătate,
B. Muntean advocat în Oraviţa elice, viitorul ocârmuitor al diecesei celei mai es-
cunosceţl şi vedeţi, că e drept şi echitabil, sâu din ţâră şi se vor aşetja apoi în co­
că socialiştilor li-a ertat Szell I a Maiă şi tinse din meiropolia română gr. or. să aibă
căci altcum serviţi numai ideii politicei de mitatul Braşovului.
a iertat şi colecta pentru Şaguna — deci un cap vrednic şi credincios. Despre miş­
stat, ce tinde la contopire, dâr nu spre bi­ carea şi agitaţiunea, ce domnesce în die-
să primim adresa.
nele, ci spre răul şi ruina acestui popor. cesă, acum în ajunul alegerei, ni-se scrie Arad, 6 Maiu n. Adunarea ge­
C. Brediceanu replică, că sooialiştilor
Adam Roşa, preot în LeucuşescI, spri­ din Arad : nerală a preoţimei din eparchia Ara­
— fiind-că nu’s Români — li-a iertat, âr
jinesce propunerea d-lui Petroviciu şi arată, In faţa viitorei alegeri d6 episcop al dului întrunită astăcjî a luat liotărî-
nouă nu — ăsta-i un motiv pentru părerea Aradului s’au făcut şi se fac diverse corn-
câtă nedreptate se face bunului popor ro­ rea se esprime prin adresă Escelen-
nostră. binaţiunl. Unii susţinând principiul ansie-
mân. (Acest preot e decorat, purtător odi- ţei sale Domnului Metropolit Meţianu
Maioritatea primesce propunerea con­ nităţii în oficiu vorbesc de candidatura pă­
nioră a steagului antinaţional — şi tocmai rintelui archimandrit şi vicar archiepisco- profunda recunoscinţă şi gratitudine
trară.
comuna sa e mai greu lovită de colonisărî.) pesc II. Puşcariu; alţii sunt pentru can­ a preoţimei din diecesa Aradului
La alegerea de viceşpan : deputatul die-
Fişpanul Pogany enunţă ca conclus didatura părintelui archimandrit şi direo- pentru înfiinţarea, administrarea şi
propunerea d-nului Dr. Ştefan Petroviciu. tal Avramescu propune şi congregaţia pri­ tor seminarial Hamsea susţiind, oă prin ac­ augmentarea fondului preoţesc a-
(Aplause). mesce în comisiunea de candidare 3 mem­ tivitatea sa de 24 ani pe lângă episcopul radan.
pe mine nu me cunoscea. „Se fiă resce inima, ia-ţî ce vrei”, repetă „Hodîr”, strigâ baciul, „Hodîr sedse apoi luleua diD şerpar, o în,
vr’un logofăt nou... nu se p6te“, el — „căci tot ce-i aici, este al la oi”, strigâ a doua dră şi cânii o dopâ cu tutun, îşi scdse cremenea
îşi gândia el. După câte-va clipe, In Dumneavâstră”. luară care încătrău. dâr negăsind eseă, se duse la foc,
care m’a privit cu de-ameruntul, grăi Am intrat în stână, am aruncat „De ce va fi pus zarul în tro­ luă un cărbune de tizic în palma
în cele din urmă cu glasul lui sub­ ochii împrejur şi me miram de atâtea cuţă”, gândiam în mine şi me miram. "lui bătucită, îl învârti de câte-va
ţirel, de par’că se cbilălăia. de t6te câte se gasiau înlăuntru. După câte-va clipe aucjii un ori, suflă în el şi îl puse în lulea.
„Te-aşî cunosce!” — Am gustat puţin din dulcâţa dela fluerat mai uşurel, şi de-odată ve­
„Ia şi-acum, moşule, destulă jale
Pomeni mai multe nume, ba că stână, o bucăţică de caş şi de urdă niră cei doi căţeluşi, năpădiră la zăr
pe bietele mame”, răspunsei şi me
sunt cutai e, ba că m’a mai vecjut, dulce, apoi m’am aşeejat în gura şi începură a-1 sorbi cu lăcomiă. sculai de pe scăune , căci par’că
1
der în sfîrşit vecjend eu, că nu gâ- stânei pe un scăunel. Moş Cârlig se uita cu drag la amorţisem.
cesce, i am spus cine sunt şi m’am Moş Cârlig umbla în rândul căţeluşii lui, cum mâncă şi cum din
dat jos de pe cal. meu, me îrnbia se mai gust câte lăcomiă se înhăţau câte-odată. „Reu lucru, boerule, reu de tot”,
Moş Cârlig luă calul de căpăstru, ceva, îmi arăta de unde se iau, „Sunt prăsilă din Zăndga”, grăi grăi bătrânul baciu trăgând mai re­
îl legă la umbra unui coşar, îi puse vorbia înti’una, era numai veseliă, moşnâgul, după ce căţeii sătui se pede din lulea, şi sbârcind din nas
ceva dinainte şi se întărse la mine. unde me avea âspe. traseră erăşî în buruenî. Incepfi apoi voi se (ţieă ceva, der băgă de sernă
El zirnbi puţin, mă mai privi Dela un timp bătrânul baciu se laude apucăturile, ce le avea că i-s’a stins luleua şi merse erăşî
odată şi apoi grăi: eşl pe-afară se-şî mai vacjă de al- mama căţeilor şi bunica lor Luşa la foc.
„Adecă dumneata eşti nepot cătuelile iui, er eu din uşa stânei pe când se găsia cu oile la munte. Desigur voise se-rnî istorisescă
boerului,... scii, că aduci cu moşul priveam la doi căţeluşi tineri, cari Trecu apoi la alte lucruri, me în­ necazurile lui cu cătănia; destul, că
dumnitale,... Om bun ... om bun!“ .. stau alăturea vîrîţî în nisce buruenî trebă din Ardeal, din satul lui din după ce şi-a aprins luleua, îşi ui­
Bătrânul baciu se însenină la de groza arşiţei şi a muscelor. ţâra Bârsei, unde nu mai fusese de tase vorba şi începu se me întrebe
faţă şi începu se*ml istorisescă fel Moş Cârlig, după ce-şî mai gătâ o grdză de ani şi în cele din urmă de alte daraverî, ca omul impresionat,
de fel de lucruri despre moşu-meu, treba, luă o trocuţă, turnă nisce zăr aţintindu-şî privirea la mine, se uita care nu scie cu ce se începă şi cu
de când ţinea oile în Zănoga lui Mar­ în ea şi flueră odată, aşa că toţi lung şi nu mai 4* nimic_______ ce se sfîrşescă.
cea
tin şi începu se-ml spună câte de cânii îl înţeleseră. Dela o vreme începu erăşî vorba. Readucând vorba despre cătăniă,
tote din păţăniile lui, ăr eu îl Par’că văd cum năpădiră d’odată „Mai ia şi acum feciorii la că- îmî istorisi, cum veniau la el aprdpe
ascultam cu plăcere nespusă. vre-o trei dulăi, care de care .mai tane, mai năcăjeace şi acum lumea în fiă-care an o soră şi un nepot,
„Intră în stână şi ia-ţî ce ţi do- mare, şi dădură năvală la trocă. cu cătănia?” grăi moş Cârlig; îşi cum trebuia se le plătescă, se le dea