Page 80 - 1899-04

Pagina 4. G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 90.—1899.

Dela Asociaţiune. mântului, vitelor, pomilor etc. Şi a procu­ înghiţit de-un pesce. Mulţi nu cred, M. S Regele luâ, apoi, în mână S-ta
rat şi 1700 altoi de câte 3 ani, vrednici că este un pesce numit scval (Sgualas. Ca­ Cruce, înaintea căreia se închinară toţi cei
Sibiiu, 5 Maiă n. 1899. măcar 1 fl. bucata, şi i-a împărţit eu pre­ niş carcarias), care înghite omeni. Etă însă de faţă, după care începu Liturgia; âr
Ieri, Joi, s’a ţinut şedinţa ordinară lu­ ţul bagatel de 10— 15 cr. economilor din ce s’a întâmplat Zilele trecute c’un came­ conform tradiţiunei strămoşesc!, s’a scris
nară a comitetului central al Asociaţiunii. Bocşa şi comunele române vecine! Laudă rier al lordului Cook, care se scălda în Evangelia S-tului loan, care a fost sem­
Vă comunic din hotărîrfle mai importante se cuvine unui comitet de despărţământ, mare: Camerierul depărtându-se de ţărmur, nată de M. S.- Regele şi învestită cu sî-
ale acestei şedinţe următorele: care astfel îşi înţelege chiemarea sa de ac­ de-odată fu apucat de pic'orul stâng de-un gilul Statului.
Se scie, la adunările generale ale Aso- tivitate în mijlocul poporului. scval puternic şi orl-ce silinţă a lui da a După săvîrşirea Sântei Liturgii, din
ciaţiuoii, comitetul împarte an de an cărţi Asemenea este activitatea despărţă­ scăpa, a fost înzadar. Pescele l’a ÎDgbiţit înalt ordin al M. S. Regelui s’au întrunit
gratuite poporului, din fondul ce-i stă la dis- mântului Oraviţa, în fruntea căruia stă ca înainte de a sosi câţi-va omeni c’o barcă la Palat, în sala cea mare de mâncare:
posiţiă cu menire specială în acestă direc­ director d-1 llie Trăită, şi despărţământul spre mântuirea nenorocitei jertfe. ; I. P. S. S. Metropolitul Primat, d l pre-
ţiune, în preţ de 90 fl. De6re-ce însă co­ Timişora, în frunte cu directorul Emanuil | şedinţe al consiliului de miniştri cu domna,
Bere de Pilsen. Ni-se comunică, că
mitetul s’a pus pe punctul de vedere, că Ungureanu, — pe cari le remarc cu aceeaşi representanţa generală din Ardeal a Beră­ d-nii miniştri cu domnele, înalţi funcţionari
aceste cărţi au să fiă mai pe sus de tdte laudă, ca şi pe Bocşenl. De-ar da Dumne­ riei din Pilsen a luat îu arendă Restaura­ ai Statului, d-nii oficerl generali şi supe­
1
răspânditore de moralitate în popor, er la zeu să aibă cât mai mulţi imitatori! ţia „Fleiseher * din loc, unde începând din riori cu dâmnele, precum şi t6te personele
alegerea şi aflarea de atari cărţi s’a dat de * 15 Maifi n. c. va pune în vândare renu­ de distincţiune care au fost faţă la ser­
1
mita bere „PdsDer Urquell *. („Burgerliches
mari greutăţi, căci nu se prea găsesc, seu viciul divin, peste tot 80 de persone in­
Institutul „Luceafărul“ a trimis 100 fl. Pilsner**) cu paharul, precum şi în butelii.
de se găsesc, sunt forte scumpe: Comitetul vitate, pentru a lua cu Majestăţile Lor şi
pentru Casa Naţională. Pivniţele se arangiâză deja pentru conser­
central a decis în şedinţa de eri, ca să varea acestei beri forte delicate, şi afară de Alteţele
D-1 Francisc Cosma din Sătmar s’a Lor Regele tradiţiouala Masă
pună însu-şî temeiu unei atari biblioteci popo­ primul vagon cu bere, sunt pe drum cătră
înscris ca membru pe vieţă la Asociaţiune pascală.
rale, din ale căreia cărticele să transpire spi­ Braşov şi cele mai bune aparate, cu cari MM. LL. Regele şi Regina şi AA.
(cu 100 fl.). prin compresiă de aer direct din pivniţă
ritul religios-moralisator. Va publica în sco­ Cp. se umplu paharele şi sticlele fără a între­ LL. RR. Principele Ferdinand şi Princi­
pul acesta un concurs, oferind autorului
buinţa aciZ carbonic. pesa Maria, înainte de a trece în marea
premiu de 15 fl. d9 c61a de tipar (octav sală, primiră felicitările ospeţilor şi fdrte
mic). Broşurile vor avă estensiune de 4 SC1RILE Df'LEL Musica orăşenescă va concerta mâne simţitori la doveZile de iubire, ce Li-se
1
cole şi vor costa numai câ e 10 er., deci sâră, Dumineoă, la otel „Europa *, er pe
f
— 24 Aprilie, v. aduoeau, Se grăbiră a mulţumi cu multă
mai ieftine, ca orl-care alte biblioteci po­ promenadă va concerta de aci înainte în bunăvoinţă.
porale ori de popularisare în asemenea pro­ Pentru masa studenţilor români fiă care Luni şi Vineri după prânZ. Augustul Suveran, M. S. Regina şi
porţia, ce esistă la noi. Şi Asociaţiunea o din Braşov au mai intrat 5 fl. dela in­ S’a dovedit, că în caşuri estra-ordi- Alteţele Lor Regale, potrivit vechiului obi-
stitutul de credit şi economii „Fortuna* din
face asta nu cu scop de-a face doră con­ nare cel mai bun mijloc contra şoldinei, eeih al ţârei, au ciocnit ouă roşii cu per­
Rodna vecbiă. Direcţiunea şcdlelor îşi es-
curenţă altor biblioteci, ci fiind-oă vrd sS şi reumatismului, durerii de cap, este alifia, sonele de faţă; âr la orele 3 de d'-minâţă,
scdtă numai spesele, er încolo să potă îm­ primă cele mai vii mulţămite pentru darul ce se capătă în farmacia lui Bela Zoltau, după ce au mai convorbit cu ospeţii, S’au
mărinimos. liferantul curţii în Budapesta, sticla cu
prăştia cât se pdte mai multe atari cărticele
1 florin. retras în apartamentele Lor.
bune în popor. Români buni, creştini buni. In
* A. S. R. Principele Moştenitor, în­
orăşelul Pâncota s’a ţinut chiar în clLa în­ soţit de adjutantu de serviciu, a mers în
Lăsămentul lui loan Ottean a ajuns Serbarea S-tei învieri în Buoureseî.
tâia de PascI târg de ţâră. Românii din lagărul dela OotrocenI, unde a sărbătorit
la sfîrşit bun pentru Asociaţiune. Se scie,
Pâncota şi jur, conduşi de simţul lor creş­ La 17 Aprilie, în Sâmbăta Pascilor, învierea Domnului, împreună cu corpul
că I. Oltean fusese originar din Cojocna,
tinesc şi românesc, n’au luat parte nici unul la 12 6re noptea, M S. Regele, împreună oficeresc şi în mijlocul brigadei Sale, unde
ddr ajunsese inginer în Galaţi (România)
la târg, nici ca vândătorl, nici ca cumpă­ cu AA. LL. RR. Principe’e Moştenitor si s’a produs un mare entusiasm.
unde a murit în 1890, testând „Asoeiaţiu-
rători, nici inteligenţi, meseriaşi ori plu­ Principesa Maria, au asistat la S-ta înviere, A. S. R. Principesa Maria, urmată de
nii“ 90,000 lei. Contra acestui testament
gari, aşa încât şatrele Ovreilor şi ale ce­ care cu solemnitatea tradiţională s’a ce­ suita Sa, a mers la Palatul Gotrooenl.
1
s’a pornit un proces, pe care „binevoitorii *
lorlalţi străini de legea nostră au stat tdtă lebrat îu biserica Sântei Mitropolii. 1
neamului nostru s’au silit din răsputeri a-1 Astfel registrâzâ „Konitorul Oficial *
diua gole. Esemplul Românilor din Pâncota Majestatea Sa a străbătut stradele, ce
ajuta să ducă la nimicirea testamentului, asupra serbhrei S-tei învieri îu Bucurescl.
e vrednic de imitat. Celor ce necinstesc conduc la catedrală, cu ceremonialul tra­
în care cas rămânea totă averea rudelor
sărbătorile mari în felul arătat, să le răs­ diţional; de aluugul întregului parcurs se
celui răposat, ăr „Asociaţiunii** nimic. Ddr
pundem şi noi prin aceea, oă nu le cum­ adunase număros public, care’L saluta cu Pro&iicţmni şi petreceri.
procesul s’a sfîrşit norocos pentru Asocia­
părăm de nici un ban. Ei înşi-şl vor cere mare dragoste şi respect.
ţiune şi în şedinţa de Joi s’a presentat co­ Braşov, 5 Maiu n.
atunci, ca dilele de târg să nu se pună La acestă ceremonia erau faţă: d-1
mitetului sentinţa finală favorabilă. AsOcia- Luni, a doua Z>- de PascI, s’a dat în
când sunt sărbători mari, ca Pasoile, Cră­ G. Gr. Cantacuzino, preşedintele consiliului 1
ţiunea are acum a îngriji numai de esecu- sala „Redutei * orăşenescl din loc produc-
ciunul etc. de miniştri, cu domna; d-nii miniştrii cu
tarea disposiţiilor testamentare, dintre cari ddnvnAl^? -m__.hui miniştri ixusiei
amintesc pe aceea, că a lăsat 10% din ve­ înfrăţire ceho-c.vn»** n;« m...... şi Serbiei cu personalul lor diplomatic, sodalilor, instruit şi diregeat de zelosul
nitele fondului (după capitalisarea de 50%), scrie, că alaltăerî a sosit acolo din Praga precum şi d-1 agent diplomatic al Bul­ profesor de musică d l Timoteih Popovicl,
a cântat piesele: „Iată Ziua triumfală * de
1
ca ajutor şcdlelor românescl gr. or. şi gr. o societate de turişti cehi. La gară li-s’a gariei, înalţi demnitari ai Statului, d-nl Humpel şi „Hora** de M. Oordoneanu. Am­
cat. din comuna sa natală. Acum şcolele făcut din partea Croaţilor o splendidă pri­ oficerl generali şi superiori cu domnele, bele coruri, dâr cu deosebire cel de al
numite nu primesc prea mare ajutor, der mire şi în vorbirile, ce s’au rostit, s’a ac­ precum şi mai multe alte persone de dis- doilea, fiind şi mai puternic, a reuşit forte
peste 15—20 de ani, ele vor fi cu totul centuat solidaritatea tuturor Slavilor şi ni- tincţiune. bine, aşa că a trebuit sS fie repetat.
întreţinute din acest fond. suinţele lor comune. Turiştii cehi au călă­ 0 gardă de onore din batalionul 2 Printre cântări au urmat mai multe
torit spre Dalmaţia. declamaţiunl şi un monolog. Mai mare
* vânători, cu drapel şi musică, era aşeZată
succes a raportat d-1 D. Jatiu, care a pre­
1
S’a remarcat o activitate intensivă şi „Din tainele vieţii *. Sub titlul a- în faţa bisericei. dat monologul forte bine, şi ar fi avut mai
îmbucurătore la despărţămintele nouă din cesta a apărut la Sibiiu o frumosă colec- Serviciul divin a fost oficiat de I. P. mult efect dâoă monologul n’ar fi fost
Bocşa-germană, Oraviţa şi Timişora. ţiune de novele şi schiţe, scrisă de d-na S. S. Mitropolitul Primat, încunjurat de de un cuprins prea sarbâd. Declamaţiunl
Comitetul despărţământului Booşa, în Margareta Moldovan. Parte din acestea au înaltul cler metropolitan. au fost cevaşî prea multe, căci înafarâ de
fruntea căruia stă cu vrednioiă şi laudă d-1 mai fost publicate prin diferite diare şi Când I. P. S. S. Mitropolitul Primat d-1 N. Cioflec, au mai declamat cste-o poe-
siă înafară de program şi d-nii G. Gali şi
1. Budinţianu, a arangeat o frumosă serie reviste de-ale nostre, âr o parte sunt cu a pronunţat cuvintele: „Ghristos a înviat , Em. Bobancu.
u
de conferenţe publice, în cari tractâză mai totul nouă. Broşura e tipărită frumos şi pe o salvă de 101 tunuri vestea Capitalei S-ta Multă plăcere a făcut publicului re-
ales cestiunl economice, străduind a lumina hărtiă bună. Un esemplar oostă 1 fl. şi se înviere a Domnului. Apoi a urmat în bi­ presentarea comediei „Norocu'n casă din
u
poporul în economia mai raţională a pă­ află de vânzare la d-na autdră în Sibiiu. serică serviciul Invierei. partea d-lor N. Ardelean, care s’a distins
parale, ca ae-i mai ocrotâscă din de un drum şi se ţin pe el înainte despartă de averea agonisită şi de moşneag, era încă în putere ?“ începui
pricina cătăniei. pănă la o reapîntiă şi apoi se apuc lucrurile pământesc!. vorba cu logofătul, cu care eram îu
„Multe parale am dat rudelor pe drumeca, ce se face la drepta. „Dumneata eşti încă voinic**, brişcă.
pentru o biată căscioră, ce o aveam Incălecai şi pornii. Me depăr­ am c|is eu, „dumneata o duci încă Logofătul grăi:
în sat, şi pentru un laz, ce-1 aveam tasem binişor şi când aruncai pri­ multă vreme**. „Cum să mdră, a murit de bă­
în pădure. — Nici nu fnai sciu, ce virea înapoi, vedeam pe moş Cârlig „Aşa e, boerule, cum c\ici dum­ trâneţe; n’a zăcut multă vreme, a
a’a ales cu ele. Mai am nisce nepoţi tot în picidre, se uita după mine şi neata, der pdte să fiă şi altfel, cum închis ochii şi de-odată n’a mai fost**.
p’acasă, vin şi ei din când în când îmi tăcea semn cu mâna, că adecă vre Dumne4eu, şi este bine ca omul înainte de a închide ochii s’a
de mă cereeteză... sciu ei, că am tot pe acolo înainte se o iau. tot-deuna să fiă gata. — Mi-ar păre spovedit spovedania cea mare şi a
ceva avere strînsă. Aşa sunt nepoţii. Pe înserate am ajuns pe la Cu- de tot bine, şi aşi fi mângâiat, dec-ă
— îmi tot spun, că şi acum le mai neştl şi acasă în Vaidomir, unde am pănă eşti p’aicea mi-ai face dum­ lăsat cu limbă de morte, ca din oile,
iace necazuri pentru mine, ei îmi istorisit păţania mea şi petrecerea neata adiata, aşa după cum ţi-oiu ce şi-le a agonisit, să nu se dea ni­
tot spun, şi eu le tot dau, de nu dela stână. spune-o eu“. mic la rudeniile lui, căci li a dat
1
mai au un sfârşit datele acestea* . I-am făgăduit... destul cât a lost în vieţă, ci după
De atunci, cât am mai stat ce ’i se vor iace tdte cele de lipsă
Moş, Cârlig era bun de inimă. D’atunci nu l’am mai văcjut pe
pe Baltă, nu era săptămână să nu peutru suflet, din tot ce va rămânea
Ar fi vrut bătrânul, se nu me cercetez pe baciul dela stâna dela moş Cârlig. să se facă un puţ îu Bărăgan, unde
mai duc dela stână, se stau tot cu Code. * va fi lipsă mai mare de apă, pentru
* *
el, se-mî tot istorisescă şi eu să-l Odată a fost mai deschis la oile ce pasc pe-acolo şi pentru dru­
tot ascult. vorbă, îmi spuse, că are să facă spo­ Astfel sta lucrul cu pretinia, ce meţii, ce trec prin părţile acelea, er

Se apropia sera şi-mî trebuiau vedania cea mare, că are să dea o aveam cu acest baciu ; îl şi uita­ alăturea, unde-a fi înmormântat, să
vre-o două câsurî pană acasă. popii două oi, şi să se grijescă, căci sem, şi acum, după doi anî, aucjiod se pună o cruce, ca se se scie, că
Imî luai sănătate bună, îmi e bătrân şi vede, că ori-ce ar face de numele lui, îmi reaminteam tdte puţul este făcut de unul, ce s’a dus
arătă calea, îmi spuse, că mergând omul, şi ori câtă avere ar agonisi, câte le aciam despre el. pe lumea cealaltă.
pe acolo (arătă cu mâna) voiu da totuşi în cele din urmă trebue să se „Ei, cum a murit, căci deşi „Eu voiu aucjl beheitul oilor
Medicii recomandă întrebuinţarea apelor Apa amară „Francisc Iosef“, care este recunoscută ca cel mai bun mijloc purgativ, şi plăcut
minerale după Therapia modernă, cu deosebire la beut. Se capâtă pretutindeni.