Page 81 - 1899-04
P. 81
Nr. 90.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
u
în rolul lui „Moş Dumitru", jucând ou duţul mamei , comedia într’un act a lui Culmea succesului a fost însă ajunsă tuturor, afară de Şaguna, despre
mult efect; apoi a d-lui V. Vuşmuc şi a Ioan Lupesou. Acestîâ piesă anume întoc prin representarea frumosei comedii îutr’un care cjicea, că a cliiămat în ţâră pe
■d-rei E. Puffu, cari de-asemenea au jucat mită pentru gustul şi priceperea poporului act a lui I. Nrgruzzi :-..Nu te juca cu dra Muscali, ca se nimicâscă naţia ma
bine.
u
a desfătat fdrte mult publicul cel mare cul ! Toţi diletanţii s’au achitat bine de ghiară. Vasilie Moldovan continuă apoi
„Pălăria câsornicarului*, comediă în-
compus din inteligenţi şi mai cu sâmă din rolurile lor; s’a remarcat însă prin distine- ast-fel:
•tr’un act, a fost şi ea representată spre
mulţămirea publicului. — Rolurile mai ţărani. — Toţi diletanţii (fete şi feciori de ţiunea şi fineţea jocului d. Vasile Iran, în I.
{grele le-au avut d-nii L. Savu, Chr. Frunză, ţărani) şi-au soiut rolul şi au jucat cât se văţător în Tureheş, er studentul Crăciun a In sfîrşit am pornit cătrâ Abrud. Dra
V. Oprea şi d-rele M. Ronoea şi M. Cris- p6te de bine, aşa că inteligentul sufler jucat admirabil pe vechilul „Zarzavat". Cu goş călăria între Iancu şi Buteanu, er eu,
•toloveau, apoi d-nii Y. Moldovan şi V. Micudă a avut o situaţiă destul de uşdră. nesfîrşite aplause se înehee producţiunea şi ca să nu-mi soape vre-un cuvânt din con-
Ogea. Diletanţii au fost viu aplaudaţi. Cre
dem, că şi profitul material al producţiunei Dintre toţi s’a distins Nic. Şsnchea, care începe dansul. Printre frumosele şi neîn versaţiunea lor, câlăriam imediat după
a fost mulţâmitor. cu o dibăciă admirabilă a ţinut publicul trecutele dansatore am observat pe d-rele dânşii. . .
într’un rîs continuu în rolul interesant al Domnica Săcărean, Valeria Găvruş, Aneta A doua cli după intrarea lui Dragoş
şcolarului Vlăduţu, căruia nu-i stă mintea Popa, El. Stinghe, Alexandrina Dogariu, (4 Maia), s’a ţinut în Abrud o conferinţă
Zârnesci, 3 Maiti n. 1899.
la învăţătură, ci mai vârtos umblă să se Catinca Muntean, Miţi Iarca etc. în casele lui Boeriu, în care partea oea
Domnule Redactor! Luni, a doua c}i
însăre cu Smarandiţa (rolul Elena N. Dan), Profil. mai mare a cetăţenilor din Abrud — deşi
de PascI, corpul învăţătoresc dela şcdla
fiica bătrânului şi săracului pădurar If- ou ore-care sfielă — s’au declarat pentru
nostră a arangiat o producţiune teatrală-
timie Sbârciog (rolul lui Ştefan Micudă). Alte petreceri şi producţiunî se pacea cu Unguri'.
musicală şi deolamatorioă cu scopul, ca
Der mamă-sa, Sevasta (Stanca T. Staicu), vor da: la Arad din partea meseriaşilor ro După conferinţă, s’a dat în onorea
din venitul curat al acesteia să se pună
o câroiumâriţâ mai bogată, nu vrâ să-şl mâni, cari sub couducerea d-lor învăţători lui Dragoş un prânc} strălucit la casa lui
basă unui fond pentru înfiinţarea unei
însdre ficiorul cu o fată aşa de săracă, ea Iosif Moldovan şi Nic. Stef vor arangia Şuluţ Simionuţ. Stăpânul casei a ridicat
Reuniunî de cântări. Faţă de cunoscutul şi doresce, ca Ylăduţu să înveţe carte şi mâne, în Dumineca Tomii, o representa- păharul întru sănătatea aducătorului păoii,
tristul indiferentism, acâstă întreprindere
s’ajungă vre-un căuţălârist ceva. Etă însă ţiune teatrală urmată de dans. Sa va repre- er Dragoş, uitând pe un moment unde se
culturală a învăţătorilor noştri a produs
că se reîntorce din streinătate tinărul boer nta comedia de Alexandri „Piatra din casă află şi cu oine ara de-a face, ridică păha
u
multă părere de bine. Frumosul ei resultat
Oosticâ Şoimescu (Nic. Mănăilâ), care mai prin d-nii: M.Ursulescu. T.Nicoli, d-Da Iuli- rul în sănătatea lui Kossuth. Acestă cute
este o nouă dovadă despre puterea oelor întâiu intenţioneză să înlesnescă căsătoria ana Ursulescu, d-rele Maria Muntean, Sabina zanţă a lui Dragoş îl făcu pe Iancu să se
■ce voesc a face bine şi o înfrângere crudă
Smaraudiţei, făoendu-i o zestre frumdsă, Abrudean, d-nii P. Ponta, V. Stef şi M. ridice în sus, şi încreţîndu-şl fruntea după
a celor ce mărturisesc credeul passivităţii.
dâr văcjend, că Sevasta numai din poftă Ţărnâu. — Se va c-secuta tot-odată „Frag obiceiă, ca un leu rănit căută împrejur, şi
In scurtă vreme ne-am convins, că şi po
după avere vre să-şl însăre feciorul, şi con ment din Dumbrava Roşie cor de O. Purum- nimenea nu îndrăsni a da vr’un semn de
porul acestei comune este în stare şi do
vingendu-se de iubirea Smarandiţei faţă bescu şi „Rândunica*, cor de Iacob Mureşian. complacere la toastul, ce se ţinu pentru
ritor de a gusta folosele unei biblioteci po
de el, se hotăresce a-o lua însu-şl de soţie. La Grădişte se va da în 2 (14) Maiti sera Kossuth. Dragoş se vedea opărit, dâr fără
porale, că şi din sînul lui se pot recruta — La finea representaţiei publicul a erupt o producţiune pentru provederea şcolarilor ase confunda, prin darul său de vorbire
puterile trebuincidse pentru înfiinţarea unui săraci cu uneltele şcolare trebuinciose. Se substitui varie obiecte de convers&re. Intre
în aplause îndelungate, âr cele d6uă dile
cor său pentru arangiarea unei producţiunî 4
tante, Elena N. Dau şi Stanca T. Staicu, va representa piesa „ ărăciă lucia* de Ios. altele îşi descoperi dorinţa, de-a schimba
teatrale. Şi dâcă n’ar fi să pretindem, ca pentru-că au jucat atât de bine, au fost Vulcan prin d-nii: Aug' P. Bociat, L. Vâr- galbinl, întru dovedirea, că a fost tocmai
copii să scie ceti şi scrie înainte de a-i
cinstite cu câte-un buchet de flori. voniu, D-şora L. P. Bociat. S. P. Barbasc, la fâutâna aurului. Chiar şi numai atâta a
învăţa la acâsta, şi decă mai departe am G. Popesc, N. Trimbiţoniă, D-şbra It. S. fost de ajuns, ca cei de faţă să se întrâcă
După producţiune a urmat jocul pănă
soi să ne împărţim la muneă, ne-am con Ţarină, D şora V. Ciachi, I. Alboniu. G. a da bani în schimb pentru bancnote kos-
în cjorl de di. După cum am aflat, din
vinge îndată, că şi plănuita reuniune de Albulesc, S. lari, I. Oorui. După produc- suthiane.
contribuirile benevole şi din venitele tom
înmormântare s’ar pută înfiinţa într’o co ţiuue urmâză dans. — Suntem pierduţi! disei cătră Bu
bolei s’au încassat la 120 fl.
mună cu aprdpe 4000 de suflete, s’ar pută teanu, lâugă care şedeam.
înfiinţa chiar şi înainte de ărăşî plănuita Mai frumos decât câştigul material — Banul răspunse Buteanu, căci noi
reuniune de cântări. este folosul moral al acestei producţiunî şi vom apela la popor, cum ara făcut pe
De astă-dată acela, pe umerii căruia petreceri. Corpul învăţătoresc şi în special Tuturor acelor amici şi cunos Câmpul Libertăţii, şi aceştia vor rămână
a cădut aprope totă sarcina de a Introduce D-l N. S[ erchez să fiă asigurat, că între cuţi, car! din incidentul morţii ne cu bancnotele; Dragoş va merge fără de
pe omeni la folosirea bibliotecei, de a în prinderea acesta nobilă se va răsplăti, ca uitatei inele soţii Hortensia n sc. Po- resultat, pe unde a venit, er începeudu se
;
fiinţa şi instrua corul de copii şi de a di- orl-ce faptă bună, prin sine însa-şl. Fie, povicî au binevoit a-şî aduce aminte ostilitîţile, noi ne vom apăra, pănă vom
rige şi representaţiunea teatrală, — este ca şi de astă-dată să se adeverăscă cuvin de mine, eomolându m'e parte prin pută, şi ajungând lucrul la estrem, vom
D-l învăţător Nic. Sperchez, căruia şi pe tele exempla trahunt; şi ca resulţaţele do scrisori şi telegrame, parte prin o urma după planul lui Axentie.
calea acesta îi suntem datori cu recunos- bândite a două 4i de PascI să fiă un nobil numerbsă participare !a înmormân Acâstâ apelare la popor s’a şi făcut,
cinţă şi cu laudă binemeritată. îndemn şi pentru alţii în viitor. tare, neput ec du le mulţămi în parte, ţiuendu-se două adunări numărose, una în
n , * * i. ‘ t-w i
•dir. şcol. V. Bude printr’o vorbire scurtă Io v/«prim pa Q.iaiio oq lo o ou ineii r>.»n:d Abrudului de cătră Corna, şi alta în
Cernut, (Săcele) 20 April.
A măduvdsă, în care anunţă începutul unei sinceră a mea mulţumită. Câmpeni. In adunarea din 5 Maiti dela
Lucrurile bune şi frumo-ie trebuesc Câmpeni, Dragoş vorbi în două rânduri po
activităţi nouă a corpului învăţătoresc Ţînţarî, 6 Maia n. 1899.
vestite u bi et orbi, peste tot locul unde porului, şi cu mare foc şi îudrăsnâlă a pus
pentru luminarea şi distracţia poporului.
trăeso Români, ca să servâscă de esemple Ioan Şchiopii, o mulţime de batjocuri pe casa domnitbre
Dorul de copii condus de d-l N. Sperchez pat-och român gr. or.
de a fi imitate.
a eseoutat 2 piese întocmite de T. PopovicI, şi a promis locuitorilor, că le va da bani
A întreprinde colecte în scopuri fi şi victualii, decă se vor supune Ungurilor.
anume „Sunt fecior sdravăn* şi „ Fetele cas
lantropice e ceva forte frumos; însă în înainte cu 50 de ani. Adunarea acesta s’a disolvat fără de-a avă
nice*. Ou deosebire cea din urmă a fost
forte multe caşuri te lovesc! de indiferenţă; vr’un resultat positiv.
mult aplaudată de public şi a trebuit re (Din luptele lloiiiânilor în Munţii Apuseni).
dă însă publicului ceva în schimb şi poţi A doua 4b Duminecă în 6 Maiă, s’a
petată. Ou multă simţire şi măestriă a fost
face cu mult mai mult. Astfel s’a gâudit Se împlinesc tocmai acum 50 ţinut o altă conferinţă în Abrud, tocmai pe
•declamată Balada de G. Coşbuc de Elena
se vede subcomitetul „Reuniunei femeilor de ani, de când în Munţii apuseni când se lăţiseră faimele, că din trei părţi
N. Ban, o drăgălaşă şi harnică fată de
române pentru ajutorarea vă lavelor sărace ai Transilvaniei s’au petrecut acele se apropie trupe ungurescl, penti'u a stră
ţăran, îmbrăcată în costum naţional. Pu
din Braşov şi Săcele , când a arangiat Luni mari evenimente, care vor forma bate la Abrud şi la Câmpeni.
w
blicul a răsplătit’o cu lungi aplause. Dia
în 19 April o producţiune teatrală-musicală pururea o pagină gloriosă în istoria In d'ua aoâsta Iancu a sosit forte târ-
logul „Despre meserii* a fost predat cu t6tă
cu concursul orchestrei şi a corului studenţi luptelor, ce părinţii noştri le-au pur 4iu dela Câmpeuî, din care causă confe
priceperea de deştepţii şi bravii ţărani I6n
lor români octavanl din Braşov. Lumea tat pentru desrobire şi libertate. rinţa nici nu s’a putut deschide, decât după
Sporiş şi I6n ducea. In fine s’a jucat „Vlă-
doritore de petreceri ar fi alergat valuri Frumos şi mişcător descrie acele am’a4l între 4—5 ore, când ne-am adunat
din tote părţile inundând mica sală a hotelu evenimente fericitul Vasilie Moldovan în biserica reformată din pieţa Abrudului.
lui comunal, decă n’ar fi fost uu timp atât de în cartea sa „Memorii din 1848—49“, Conferinţa acâsta a fost fdrte vifordsâ. Au-
clopotele botbşelor, lătratul cânilor puţin favorabil. Totuşi sala a fost cu totul arătând cum Românii şi conducăto dacia Ungurilor ajunse pănă la obrăznicia,
-i vorbele ciobanilor şi voiu ave plină, succesul moral şi material destul de rii lor erau ispitiţi a cade în cursa, aşa încât preotul catolic, pier4eudu-şî min
^ângăerea, că tot ce am avut, tot frumos.
ce li-a pus’o rebelul Kossuth, ca des- ţile, sbiera ca un turbat, ca Românii să
ce am agonisit am lăsat pretinilor, E curios, cum o localitate atât de po armând se-i nimicescă şi se înece depună numai deoât armele la o comisiune,
pe carî i am îndrăgit de când eram pulată şi unde se fac în fiă-care an atâtea în sânge legitima lor mişcare de a- ce se va numi acum ; ba, 4i se e b precum
copil“, au fost vorbele lui de pe ur petreceri nu posede o sală acomodată. părare, pentru-ca ast-fel ocupând Românii au căutat armele pănă şi în fân
mă, cu care s’a dos din lumea acesta. Las’ că şi pentru dans e prea strimtă sala Munţii se se facă stăpân absolut tâni la Unguri, aşa să procâdă şi aceştia
Când auŢii cele spuse, remăseiu în care s’a arangiat petrecerea, der penîru peste ţera întregă. Der planul Ini acuma. Iancu, ca un Jupiter-tonans, ame
pe gânduri. o produoţiune musicală mai ales e chiar diavolesc n’a succes. ninţând striga, că despre aşa ceva s’ar pută
Me coborîi apoi din brişcă, ple imposibilă. Acesta s’a putut vede şi cu "Vasilie Moldovan spune, că în vorbi numai atunci, când Românii ar ave
cai la puţ, beui odată apă se me .ie- acâstă ocasiuue, astfel, că corul studenţilor 3 Maiu Dragoş a sosit ârăşî la Mi- garanţiă destulă, că Ungurii încă vor des-
coresc. deşi fdrte bine instruat, nu şi-a putut arăta hăilenî. (Fusese încă odată la 26 arma şi nn-i vor atăca pe furiş ca tâl
Me răcorisem par’eă mai bine în deajuns forţa, de care dispune. Aprilie), unde s’au adunat prefecţi, harii.
ca altă-dată, apa era mai bună ca Orchestra însă a avut un succes me tribuni şi popor în numer mare. Aici Confesiunea crescea vă4eud cu ochii;
din alte puţuri şi mai limpede ca ritat. T6te piesele au fost bisatea şi apleu Dragoş ceti un manifest al lui Kos- nimenea nu mai pute impune adunării, nici
p'airea. date frenetic. suth cu data Dobriţiu 26 Aprilie, Iancu, nici Buteanu, nici Dragoş. Ba de nu
După o bucată de vreme ple D-ra Catinca Muntean a esecu* at cu în care se jura pe toţi Dunmec]eii aveam câte-un pistol la brâu, pote că preo
carăm. multă măestriă la pian o bucată de musică unguresc!, că el vre libertatea pen tul catolic, în furia lui, ar fi provocat con
Era pe. înserate. clasică şi fiind rechemată a mai cântat în tru tote poporele, apoi punea anu flicte funeste, fiind Maghiarii în majoritate
Dela o distanţă îmî întorsei ca aplausele întregei săli marşul „Deşteptă-te mite condiţiunî de pace, ce le-a co precumpănitore. Puţin mai târ4iu am oon-
pul, priviam în urma mea, dâr nu Române". municat prin scrisbre lui Dragoş. chis de-aieî, că Maghiarii au trebuit să fi
'Ynai zăriam, decât cumpăna dela puţ Introducerea acestui punct în progra Intre acestea condiţiunî cerea la lo fost îusciinţatl pe sub mână despre mişoa-
şi un stol de paseri, cari veneau mul producţiunii i-a dat o adevărată apa cal întâiu, ca poporul român se de rea lui Hatvani şi despre năvălirea trupe
<&e se recorbscă. renţă artistică pună armele şi se se supună guver lor maghiare asupra Românilor, cari cre-
Ou un talent remarcabil a esecutat nului unguresc, căcî atunci îl va 4end pe un moment perfidului Dragoş,
Braşov, 1884.
studentul I. luga două bucăţi cu viora, face părtaş de tote drepturile şi li erau neapăraţi şi neeoncentraţî în coldne
acompaniat fiind la pian de d ra 0. Muntean. bertăţile şi va da amnestiă generală de luptă.
