Page 82 - 1899-04

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIE L Nr. 90.—1899.

Pe când disputele s’aprinseseră la gra­ Dragoş, în confusiunea sa, nu putu 2) Fasolea uriaşă. Cu păstăi galbine Preturile cerealelor din piaţa Braşov-
dul suprem, şi când confusiuuea era mai elice alta, spre consolarea nostră, decât oă de forma unei săbii. E orudă şi gustosă.
Din 5 Maiii 1899.
mare, începu a-se amesteca ch cu noptea. pe Kossuth nimeni nu 1 pote compromite în (7 chilo 50 cr.)
ua
2
In biserică se simţia lipsă de luminări. nimbul său. 3) Fasolea de zahar. Face păstăi lungi.
Măsura Valuta
Intr’acestea întrâ pe uşă o servitore, — Ai avut o purtare infamă şi nu E fără aţe, fragedă şi cea mai gustosă.
sân C a l i t a t e a . austr.
făcu lui Iancu un semn, la oare acesta dis­ meriţi, decât blăstemele nostre şi ale ce­ (7 chilo 60 cr.)
2 greutatea fl. | cr.
păru aşa cjicend neobservat. După Iancu rului ! îi cjisei eu. Fasolea „Flageolet*. E tare bună. Face
eşiră fraţii Corcheş şi Clemente Aiudanu, Intr’acestea bătură la uşă şi intrară păstăi galbine, lungi de 20—25 cm. E tare
1 H. L. Grâul cal mai frumos 7 30
âr noi ceilalţi am mai continuat cu dispu­ 5 ofioeri maghiari. Pe cel dintâih îl agrăi fragedă şi nici când timpul e ploios nu o Grâu mijlociu 7
n —
tele înfocate, pănă când văcjând, că Iancu Dragoş dicând: „ugy-â ornagy ur, az or- prinde rugina (*/ chilo 65 cr.) Grâu mai slab 6 90
2 »i
nu se mai reîntdrce, neodihna mi-se urca szâgot âs annak kormănyzojât senki sem ji Grâu mestecat . . 4 50
la gradul cel mai înalt. îmi făcui loc fogja compromitâlni ? (Aşa e, d-le major, Calendarul sâpternânej SSoară frumâsă . . 4 70
pănă la Buteanu, care sta în ore-care de­ că nime nu pote compromite ţâra şi pe gu­ APRIL. are 30 cjile. PRIER. Sâcară inijlociă . . 4 40
>> Orz frumos 3 40
părtare dela mine, l’am tras de vestmânt vernatorul aceleia?) — Nem ! (nu!) fu răs­ Orz mijlociu . . . 3 10
Pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor. D
şi am eşit şi noi. punsul rece al oficerului. p Ovâs frumos . . . G 20
Afară abia se mai cunoscea diua. Dum 25 f Sf. Toma, Sf. M. 7 Sanislav n Ovds mijlociu 2 ...
Omenii alergau în sus şi în jos strigând : LonI 26 S. m. Vasiliu 8 Arch. Michail n Cucuruz . . . . 3 4 0
70
„vin Ungurii!“ Hatvani adecă năvăli îu Mulţi 27 Simon fr. D-lui 9 S. p. Georg. N. Mălaiu......................... 3 60
5
Mazăre........................
Abrud în fruntea unei oştiri de 1500 6meni Mer 28 S. ap. Iason S. M. 10 Isidor, Victori Linte ........................... 11 —
Cultivarea legumelor. Jo-. 29 Ssf. 9 mucenici 11 Inălţ. D-lui
şi 3 tunuri. Ungurii din Abrud, cam 500 Fasole . . . . . 4 1 0
Viner 30 S. apost. Iacob 12 M. Pancraţiu
de inşi înarmaţi, se aliară cu oştea lui Din „Grădina de legume“ de I. F. Negruţiu *). 1 Mai. S. m. Ierem. 13 Servatius n Sămânţă de in . 7 20
4
Hatvani, începând să desarmeze pe toţi Fasolea. Fasolea se face bine în pă­ )î Sămânţă de oânepă — 20
Românii din Abrud. mântul năsipos lutos, mărunţit bine şi gras, Curşu! pieţei Braşov. Cartofi . . . 80
Măz^riohe . . — —
Simţind marea primejdiă de morte, cald şi puţin umed. Nu-i place însă gu- Din 4 Maiti 1899. 1 kilă Carne de vită . . , — 24-90
eu am alergat numai decât la cuartirul lui noirea prâspătă. Carne de poro . . . —
Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9.49 f) 24-64
Buteanu în scola română. Aici servitorul Fasolea o punem în cuiburi depărtate M Carne de berbece . . — —
Argint român. Cump. 9.40 Vând. 9.44
lui îmi spuse, că Iancu, eşind din biserioă, unul de celalalt cam de 60—60 om., şi 100 kil. Său de vită prospăt 20 —
Napoleond’orl. Cump. 9.52 Vând. 9.54 Său de vită topit 32 —
s’a urcat pe cal, a bătut în ferestra lui numai câte 5—6 fire seu bone în un cuib. n
Galbeni Cump. 5.63 Vând. 5.66
Ivanovick (comandant militar), acesta încă Trebue însă să îngrijim, ca bâbele să' nu
Ruble Rusescl Cump. 126.75 Vând. 128.—
s’a urcat pe cal şi 4 inşi au alergat în ga­ vină mai afund de două degete în pământ, Mărci germane Cump. 58.80 Vând. —
lop câtră Câmpeni. şi de aceea, ca firele de fasole să fie cam Lire turcescl Cump. 10.70 Vând. —.— Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
se
— Pe cai şi la Câmpeni! îmi c}i într’o asemenea depărtare.
Scris. fono. Albina 5% 101.— V nd. 102.— Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
s
Buteanu. Fasolea cu par o punem mai bine
— Aştâptă numai atâta, pănă îmi aşa, că înplântăm mai întâii! parii în rân­
-0-33'€3”33‘0’33*€3‘
voifi aduce armele şi straiţa cu scrisorile duri oble (pe o şpargă), cam de 60 — 80
dela ouartir, i-am răspuns. cmtri unul de celalat, şi apoi în jurul flă­ Firmă fundată în anul 1833.
In fugă mare am alergat dela scolă cărui par punem la aceea-şî depărtare câte
cătiă casele popii din Isbita, unde eram 5—8 bone s’au fire de fasole.
încuartirat. Când am ajuns însă în capătul Fasolea sufere de frig, piere, pentru
uliţei strimte, şi am dat în piâţă, a trebuit aceea în pământul rece o punem numai
să-mi moderez paşii, ca să nu-mi atrag prin pe la începutul lui Maiii. Pe un noroc pu­
fugă vre-un glonţ, căci prin piâţă erau tem să punem câte-va cuiburi şi mai de 1
mestecaţi cetăţeni cu soldaţi, er eu prefe- timpuriu, adecă prin April. Acâsta încât e C v i u v a e r f f i n
riam să cad în luptă făţişă, decât puşcat cu putinţă preste nopte o acoperim. Se
© IBr si ş o v , Strada HPorţii 2STr_ 7.
r
din întâmplare. cultivă mai departe prin săpat. Ou deo­ ©
Am ajuns în pace la cuartir, mi-am sebire pe timpul, când lâgă fasolea, trebue A s o r t i m e n t b o g a t
■
luat straiţa, pistolele, şi sabia am ascuns’o să o udăm puţin, ca să nu rămână tufele GO de giîivaerifalc, oîjfecte «Se aua* şi argint, ciasor- O
O
i
subsuoră. Când am dat să ies din ca ă, fără păstăi.
E nice de buzunar elveţiano, asortiment fbrte frumos. 2!
artileria şi o mulţime de călăreţi erau pos­ Puterea de încolţire la sămânţă de fa­ S Deposii de argintărie fină Cristofl, argintărie CD
taţi în portă, şi Ungurii din loc cugetai, sole ţine 3—4 ani, dâcă se păstrâză îu tf= Alyaua i-a calitate din fabrica Brenderf. mnnnin «î avountăifie CD
u
că vrâu să răstorne oraşul cu „eljen -uri“. păstăi, alt-cum tine numai doi ani. Clima calitate mai iercraa. H»
Nu era modru de-a pută pătrunde cu Fasolea s’a adus Ia noi din india şi 2» Cumperătură de obiecte vechi: de aur şi argint, ET
'O
armele; mă întoro, mă urc pe trepte în America, pentru aceea îi place căldura. e»- petri scumpe, mărgăritar, monede vechi şi tot-felul de antichităţi. cr>
sus şi-mi aşetj armele în horn, ceea-ce pu­ Avem fasole ologă şi fasole cu parul S u f l a t cu aur solid, cu argint, l e g a l cu niket, aramă pe cale CD
•"$
tui face, căci cuptorul era stricat. Fiind Acestea apoi înoă sunt de mai multe soiuri. CD electrică.
vorba de morte, ori vieţă, îmi reculeg tâte Fasolea ologă numără cam 20 de soiuri, âr E T 61 e reparaturile ce cad în branşa de sus, se esecută O
CD
puterile, ies pe portă şi, cam pe lângă pă­ cea cu parul cam 15. ieftin şi prompţ. (f>
reţi, îmi fac loc şi ies prin piâţă pănă la Amândouă soiurile de fasole se între- o — C3-ra.vu.rx în petră, şi metal. — o
OT)
scolă. Mi-se păru, că am şedut un secol. bumţâză în stare verde, ca păstăi, seu când ■
< Specialitate: Corfecţionare de o b i e c t e b i s e r i c e s c ! *i
In acest timp Buteanu pute fugi, der inima sămânţa e câptă.
“ ar urne: Candele, cădelniţe, cruci, potire e c. etc. L W J
lui cea nobilă nu l’a lăsat, ci m’a aşteptat. Pentru grădina de legumi mai bune
Ne aruncarăm toţi trei pe cai, îi strîn- sunt soiurile următore: < | ţj — SSraşov, Strada I*orţSî Wr. 7. —
geam din pinteni, dâr abia am trecut pe Fasole ologă: 1) Fasolea francesă. Are
lângă 5—6 case, şi aucjirăm strigătul Ma­ păstăi pururea verrjl, un gust bun. Se face
ghiarilor, cari se încuartirau pe acolo. Tot de timpuriu şi produce multe păstăi, se
cu acea repecjiune ne-am reîntors, ne am pote cultiva şi în strat cald ( / chilo 50 cr.) U X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X K
l
2
dat jos de pe cai şi am alergat la Dragoş.... 2) Fasolea galbină auria. E cea mai X X
Pe o uliţă laterală, am ajuns la Bo- bună fasole ologă, pentru-că e crudă, gus- X A V I S. X
eriu, unde era încuartirat Dragoş. Aici era t6să şi nicl-odată nu-i aţosă. Afară de X X
plină casa de prefecţi şi tribuni, pe cari îi aceea face păstăi multe şi mioî şi nici când X Aduc la cunoscinţa On. public, că am r e n o i t X
sjunse aceeaşi sorte, ca şi pe no’. Intre nu o strică rugina. (100 gram! 25 cr.) X X
alţii era şi d-1 Adriau, fost mai târcjiu mi­ 1) Fasolea „FlageoleF. Face păstăi X Atelierul meu de dantură ■v
nistru în România, apoi un tînăr boer cu galbine lungi şi multe. E feSrte orudă, gus- X X
numele Viţian. Mai departe prefecţii Do- t6să şi nicl-odată nu-i aţosă. Se face de X şi de aci înainte se vor esecuta în atelierul meu operaţiuni dan- X
bra, Botteanu (el se soriea Bottyân), vice- timpuriu, e una dintre cele mai bune soiuri X tistice de Domnul Dr. R OS Ier doctor in medicina univeisală. X
prefectul Nicolau Mureşianu, tribunii An- (100 gram! 30 or.) X Orele de ordinaţiune pentru operaţiuni de dinţi dela 8—4 X
dreica, N. Begnescu, Alexandru Arpadi, Fasolea cu parul: 1) Fasolea „Mont X X
na
Simion Moga, Molnar (pe care îl puşcă d’or a lui Mauthner. Face păstăi multe, X Pentiu lucrări technicu rr<N>dă nouă t6tA c|' - X
Hatvani în 8 Maifi). galbine aurii. E tare gustosă şi fragedă. X X
Intrând în casă Buteanu luă asprii la Produce peste vara întregă (7 chilo 60 cr.) X JL. X
2
răspundere pe Dragoş, făcendu-i cele mai X teehr io de dinţi. X
*) Aacestă, carte se pite căpăta şi dela Ti­
grele imputări şi apostrofându-1 de tră­ pografia „A. Mureşianu din Braşov. Preţul 25 cr. X 579,1—2. Strada Mihail Weis nr. 6. X
11
dător. plus 3 cr. porto. K X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X K

1^/L o 11 o:
D6că dorescî, ca mândra Fortuna Losuri ale loteriei de clasa reg. ung .
1
P6me de aur se-ţî dăruescă:
Sus, cu grăbire ’n a el grădină pentru a IV. loterie, care va urma în curend, pe cât vor fi disponibile se căpetă
Seminţe aruncă, ca se 'ncolţescă.
la cassa de bancă NUSSBĂCHEE & BEEE Braşov.
Şi acesta nu e pur fantasiă.
Căci a cjeiţQÎ mare-inspirare. s
La î n c e r c a r e a î n l o t e r i a Preţul „ «y. ^1—^ ’° Trimiterea cu posta costă, cu £0 cr. mai mult.
l*.50
- .75 cr
H. 6.- 3.—
Aduce-adesea aveie mare! —= Prospecte stau în tot timpul la disjBOSDţie.