Page 85 - 1899-04

RE«ACŢIUNEA, „gazeta^ iese fa floare fi.
Âflmiiiistratiiinea şi TlpGgraîla. Abonamente nentrn Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefranc&te na N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimei.
Pe un an 40 franoi, pe şăse
I8SERATE se pnmoBOla AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
RIMISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
ormătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
în Viena: H. DukB8 Naclif. ciele poştale din întru şi din
Bax. Augenfeld 4 Emorlch Losn6r. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf îflosse.
A. Oppellks Naolif. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn BraşiY
InBudapeeta: A.V.Qoldbor- . Admmistrafiunca, Piaţa nalt
oer, Eksteln Bemat. In Ham­ Tărgul Inului Nr. 30, etsgit
ei urg; Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şist
PREŢUL INSERŢIUaiLOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond po o oolână 6 cr. emrbhnw ma Bffi3â rawwja mm k» Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 or. timbru pontru o pu­ Wr wAtiwJ uraavdl mSSomaa nU ooa** 12 fl., po 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publioărî mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifa şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
soriă 10 or. adu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 91.

Tălmăcirea ordonanţei spionajului. jaţî şi neliniştiţi din causa ordonan­ tăţilor lumene pe preoţii, car! vor Cam aşa a vorbit înaltul prelat, re-
ţei spionagiului şi de ce catolicul cere ajutor de stat. solut, sănătos, insuflând şi ascultătorilor
In momentul când grava Ges­ Pader a adresat o interpelare mi­ Părinţii Sin6delor n6stre au der un fel de optimism, de încredere în pute­
tiune a întregirei venitelor preotesei nistrului de justiţiă Plosz contra material de ajuns spre a-se lămuri rile proprii şi în hotărîrea de a lupta pen­
— şi a ajutorelor din partea statu­ acestei ordonanţe. „Noi catolicii — în cestiunea ajutbrelor de stat, şi tru sfânta biserică şi şcolă naţională. Cu­
lui este pusă la ordinea cailei în Si- c|ice „Alkotmany“ — seim bine, că decă vre-unul din ei a mai fost p6te vântarea a fost primită cu întreite urări
nodele eparchiale ale bisericei ro­ dăcă liberalii voesc se pună la cale de credinţa, că dracul nu e tocmai aşa de „să trăiăscă!“
mâne gr. or. din Transilvania şi Un­ vr’o nouă umilire, său persecuţiune de negru cum îl zugrăvesc, atunci să Se constată, că-’s presenţl 42 depu­
garia, ca şi în Sin6dele protopopescî în contra preoţimei catolice, acăsta cetescă articulul lui „Pester Lloyd" taţi (din 60), deci sinodul e capabil de-a
ale archidiecesei române unite, se o încep de ordinar cu preoţimea na­ dela 6 Maiu, care iese din oficina aduce decişii valide.
ridică din tabera guvernului o voce, ţionalităţilor". ministrului Wlassics, şi vor afla, că, I. P. S. Sa a purces apoi la numirea
care luând în aperare monstruosa Şi de ce fel este noua umilire din momentul când numai se va biuroului provisor, chiemând la acesta 6
ordonanţă a ministrului unguresc de şi prigonire inaugurată faţă cu preo­ gândi să cără ajutor dela stat, preo­ notari (doi din cler şi patru mireni), pe
justiţia privitore la esecutarea art. ţimea naţionalităţilor, neesceptând tul nostru trebue să privăscă în mi­ d-nii deputaţi: M. Voileanu, S. Medean, Dr.
de lege XIV din 1898, dă pe faţă nici preoţimea unită, ni-o spune cţia- nistrul unguresc de culte şi instruc­ 1. Blaga, Dr. E. Cristea, Ioan Moţa şi Dr.
în modul cel mai cinic adevăratul rul guvernului destul de clar şi lă­ ţiune publică pe al doilea vlădică al Busura (cest din urmă absent).
motiv, ce a condus şi conduce pe murit chiar prin esplicarea şi apă­ său, care va cere dela el Dumne­ Fiind la ordinea (filei alegerea comi­
guvernanţi în ceşti unea acesta. rarea ce o face ordonanţei lui Plosz zeu mai scie câte, pentru-ca să se siilor, şedinţa s’a suspendat pentru a se
In numărul său de Sâmbătă or­ cficend între altele: arate vrednic de ajutorul ce-1 ca­ consulta d-nii deputaţi asupra combinaţii­
ganul guvernului, „Pester Lloyd“, „Acăstă ordonanţă, este numai pătă şi să-’şî câştige încrederea lui. lor diferitelor comisii.
acest monitor al nestirşitelor unel­ un eflux al disposiţiunilor art. de După redesohidere s’au presentat com­
tiri şi atentate ale şovinismului agre­ lege XIV din 1898. Guvernul nu binaţiile pentru biuroul definitiv, rămâ­
siv dominant, vre să esplice şi să vră lupta, der nu p6te ave încre­ Sinodul archidiecesan din Sibiiu. nând tot oel ce fusese provisor, apoi în
justifice amintitul ucaz unguresc. dere în tote confesiuDile şi de aci Sibiin, 7 MaiQ n. 1899. comisiile: verificătore, organisătăre, biseri-
Vine tocmai bine articulul acestei au isvorît şi acele disposiţiunî ale câsoă, şcolară, financiară şi petiţionară,
Acjl s’a deschis în biserica din Sibiiu-
foi, ca să deschidă şi mai mult ochii legei (§§-ii 7, 8, 9). Pe câtă vreme propunându-se câte 9 din membri (3 din
cefcate sinodul archidiecesan ordinar.
tuturor preoţilor noştri şi ca să a- purtarea preoţilor şi mai ales a au­ A premers serviciul divin, celebrat cu cler şi 6 mireni). S’au primit întocmai.
vertiseze în deosebi pe părinţii Si- torităţilor lor superiore nu va îm-
strălucire de însu-şî I. P. S. Archiepiscopul S’au presentat cererile de concediu
nodelor nostre de ambe confesiunile prăscia pe deplin neîncrederea ce de şi Metropolitul Ioan Meţianu, încunjurat pe durata întrăgă a sesiunii ale deputaţilor
asupra consecenţelor fatale, ce se secuii esistâ, statul are datoria su­ de P. O. S. D-l Dr. II. Puşcariu, archiman- Dr. Buzura, Dr. R. Oprişa şi L. Simo-
vor nasce pentru biserica română, premă de-a estinde supraveghierea drit-vicar archiepiscopesc, P. O. D-nl Za- nescu — şi li-s’a acordat.
decă va primi ajutorul de stat ofe­ sa şi asupra afacerei dotărei preo­ hariă Boiu, asesor consistorial, Ioan Papiu,
rit preoţimei în condiţiun! atât de ţimei. Ministrul Wlassics, ca autorul S’au presentat raportele generale şi
Sergiu Medean şi V. Voina, protopresbi- speciale consistoriale, în afacerile plenare,
umilitore. acestei legi, vră ca intenţiunile ei să
terl, şi de doi diaconi. La urmă s’a făcut bisericescl, şcolare, epitropesel etc., şi s’au
Ca să-şî uşureze problema de a se validiteze pe deplin în viaţa prac­
apăra şi justifica ordonanţa minis­ tică, şi de aceea a ajuns la convin­ chemarea Duhului Sfânt. împărţit spre studiare, cercetare şi venire
După eşirea din biserică şi petrece­ cu propuneri asupra lor, diferitelor comisii
trului Plosz, numita 16iă introduce gerea, că nicî-odată nu va fi îndea­
articolul său prin observarea, că legea juns orientat asupra preoţilor pe cât rea I. P. S. Sale la reşedinţă de preoţii arătate mai sus.
slujitori, — deputaţii sinodali s’au adunat
dela 1898 asupra întregirei venitelor timp va fi avisat să ia informaţiunî După aceste I. P. S. Sa atrage lua­
în biserică şi au esmis o deputaţiune, oare
preoţescî, regulăză în mod definitiv numai dela autorităţile bisericesc!. rea aminte a sinodului asupra a două lu­
numai venitele preoţilor necatolicî, Ce era dăr mai firesc, decât ca mi­ să învite pe înaltul prelat să deschidă Si­ cruri :
pe când cu privire la preoţii catolici, nistrul să se îngrijescă de isvore mai nodul. înaintea sinodului present are să vină,
între cari se numără şi preoţii ro­ sigure şi mai de încredere de unde se şî Metropolitul venind, a fost primit cu spre hotărîre şi din parte-’i, cestiunea între­
mâni uniţi, susţine starea de mai ia informctţiunile, şi că în prima liniă urări de „să trăiescă!“ şi ocupând scaunul girii venitelor preoţescî dela stat. E prescris
înainte a ajutorării din partea statu­ să se adreseze cătră judecătorii. Aşa presidi&l a deschis sinodul cu o vorbire în lege, ca pănă la 30 Iuniu a. c. preoţi­
lui pănă ce se vor termina lucrările s’a născut ordonanţa atât de mult sprintenă, luminosă, care a făcut cea mai mea să înainteze cererile sale la guvern
pentru Congruă. In realitate însă, combătută a ministrului de justiţiă, bună impresiă chiar şi asupra acelora, cari şi să se declare de primesce ori nu pri-
după cum a enunciat ministrul Wlas- care în fond nu este decât un avis pentru întâiaşl dată l’au auclit desvoltân- mesce, acâstă întregire. De nu o primesce
sics în dietă, din cele 750,000 preli­ pentru judecătorii, prin care li se du-’şl ideile de muncă. perde dreptul la ea mai încolo, şi guver­
minate ca ajutor de stat pentru preo­ atrage acestora atenţiunea, că de aci A amintit întâiii de tristele eveni­ nul va procede în sensul legii... Cestiunea
ţime pe anul 1899, 500.000 sunt des­ încolo, în sensul art. de lege XIV: mente ce nu pot fi trecute cu vederea, a fost desbâtută în consistoriul metropolitan,
tinate pentru întregirea venitelor 1898, şi mivisteriul de instrucţiune este cari au avut loc dela ultima sesiune pănă cu representanţii eparchiilor. S’a decis să
preoţimei necatolice, ăr 250,000 pen­ a se privi ca autoritate superioră a preo­ la cea presentă, anume de trecerea la oele se câră votul Sindăelor, ca corporaţiunile
tru preoţi mea catolică. In art. de ţilor, şi decî trebue să fiă însciinţat veclnice a augustei Impărătese-Regine Eli- de ultima instanţă în eparchii. Dâcă sinâ-
lege XIV din 1898 este cuprins prin despre arătările şi sentinţele, ce se sabeta, din causa căreia nici marele iubi- dele se vor pronunţa t6te trei la fel, se va
urmare şi ajutorul de stat, din care fac şi aduc la judecătorii în contra bileu a domniei de 50 de ani a M. Sale avisa, pe temeiul acestui pronunciament,
au să fiă împărtăşiţi şi preoţii români preoţilor din causa purtării lor imo­ Monarchului n’a putut fi serbat cu pompa guvernul asupra decisiunii. De va fi însă
uniţi, cari sunt în împrejurări mate­ rale seu a tendinţelor lor duşmane dorită şi cuvenită, ci numai în linişte piosă; diferenţă între voturile celor 3 sinâde,
riale strîmtorate. statului". apoi de trecerea la cele eterne a blândului atuncî pe 16 (28) Maiu se convocă un Con­
De aci urmăză, că observarea Tote acestea „P. Lloyd" le gă- archiereu îdiron Romanul, care a aruncat gres estraordinar naţional-bisericesc, care
amintită a foiei guvernului vre să sesce forte firesc! şi se preface a-se în mare doliu biserica gr. or. română din să decidă el, obligător pentru întrega Me-
cjică numai, că cei din \ artida ma­ minuna, cum mai pote vede cine-va patriă, îndeosebi pe cea transilvană. In tropoliă. I. P. S. Sa pentru a întâmpina
ghiară poporală n’ar trebui să se în ordonanţa lui Plosz spionaj, în- urma acesteia din voia măritului congres eventualitatea convocării congresului, a şi
plângă aşa cum o fac de vexaţiu­ chisiţiă şi Dumnezeu mai scie ce. şi din graţia M. Sale împăratului, a ajuns cerut ministrului să esopereze dela M. Sa
nea volnică a preoţilor, ce s’ar co­ Şi totuşî, tocmai prin tălmăcirea ce I. P. S. Sa în înalta demnitate de archie- a lua la cunosoinţă convocarea congresului
mite prin ordonanţa ministrului de i-o dă, întăresce tot ce s’a susţinut piscop-metropolit, în care calitate se pre- pe 16 Maifi. Ministrul însă a întrebat, de
justiţiă, căcî clerul romano-catolic pănă acuma în contra ei. sintă înaintea sinodului spre a-1 conduce. ce notifică şi cere asta I. P. S. Sa înainte
maghiar nu este atins prin acea or­ Cea mai nimerită definiţiă o dă „Seim, cjice I. P. S. Sa, că cu ne­ de a sci ce vor hotărî sinâdele? Să aş­
donanţă, care privesce numai preo- acestei monstruose ordonanţe, pe răbdare veţi fi aşteptând, d-lor deputaţi, tepte pănă după aceea, ’l-s’a răspuns, că
ţimea naţionalităţilor. care o numesce „patenta lui Plosz", să vedeţi, ce aucjiţî dela mine la acăstă în- atunci ar fi timpul prea scurt, dâr dâcă
Ne aducem aminte, că şi cu organul partidei poporale „Alkot- tâiă şi solemnă presentare a mea în mijlo­ ministrul crede a putâ esopera aşa de re­
ocasiunea desbaterei legei dela 1898, mâny" cjicend, că este pe deplin cul d-vostră! .. Dăr ce aşi putea să vă pro­ pede luarea la cunoscinţă, lasă pănă după
au fost dumeriţi preoţii catolici şi identică cu vechea lege draconică mit alt-ceva, decât că, de vreme ce noi în sinode. ’I s’a spus, că da, în 6 — 7 clile se
necatolicî maghiari cu observarea, ardelenăscă a „Aprobatelor şi Com­ biserică trăim, tâtă străduinţa mea într’a- pote, numai pănă în 10 Maiii n. să aibă
că disposiţiunile asupritore ale ace­ pilatelor", care vorbesce „de aresta­ colo se va îndrepta, ca să întărim cu toţii soire de e lipsă ori nu de esoperare cu
lei legi nu-i pot privi pe ei, ci nu­ rea acelor tâlhar! de pop! valah!, acăstă scutitore a nostră, sfânta biserică na­ terminul de 16 MaiG.
mai pe „clerul nemaghiar cu ten- asupra cărora esistă anumite bă- ţională şi cu ea de-opotrivă şcdla nostră con­ De aceea I. P. S. Sa râgă sinodul,
denţe duşmane statului“. Er orga­ nuelî", deore-ce acesta patentă a lui fesională, în proporţiă cu tăria şi ou des- ca acest obiect, al primirii ori neprimirii
nul partidei poporale esplică de ce Plosz lasă cu totul pradă volniciei voltarea cărora stă şi siguranţa viitorului întregirii dela stat a salarelor preoţasol,
catolicii maghiari sunt aşa de îngri- şi denunciaţiunei organelor autori’ nostru ! u sinodul să-l desbată chiar în prima ori a doua