Page 86 - 1899-04

Pagina 2. (xAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 91.—1899.

fli (Luni şi Marti) a sesiunii. Comisia res­ mai departe te fac atent, că D-l Metro- fine scriu, că Românii vor părăsi pasivitatea. Banffy, pretindea, ca d-l episcop să delă-
pectivă, căreia s’a dat, să binevoiască a-1 polit nu pote să-ţi subtragă din ajutor ni­ Din tote acestea este adevărat numai atât, tureze pe d-l M. nu numai dela postul său,
studia. mic, sub nici o condiţiune, şi că ajutorul că armadia liberală şi-a pierdut capul în ci chiar şi din Arad!... Voinţa guvernului
nu s’a împlinit; păr. Mangra îşi trage şi
Aşa apoi, Marţi se va lua hotârîrea are să ţi-se dea numai decât. In fine te mijlocul minciunilor cu cari e ameţită lu­
aZl salarul său regulat, ba încă denâgă
sinodală în acostă importantă şi gingaşa provoc, ca faţă cu statul maghiar, care do- mea acum. Naţionalităţile nu vor pute pă­
espres verl-ce contra serviciu diecesei, şi
causă. tesce înaintarea fericiră d-tale şi care şi acum răsi pasivitatea chiar nici atunci, dâiă ar nu a cedat nici măcar la „rugarea sinodului
44
_________ Cp. te ajută, să-ţi împlinescî datorinţa în modul cel voi, căci pentru ele nu esistâ drept de întru­ (asta este destulă onâre, ce i-s’a făcut) care
mai credincios şi printr’o purtare patrio­ nire şi orî-ce acţiune politică, care ar fi por­ i-a reservat tâte drepturile de profesor, şi
Mişcarea în sînul clerului tică se te silescî a merita şi pentru nită de naţionalităţi, este sugrumată îil l’a ales referent în senatul şcolar...
14
român unit. viitor ajutorul lui . cel mai necruţător mod. Naţionalităţile Tote astea sunt fapte adevărate şi do­
Preotul Hărşianu, deşi se luptă eu n’ar putâ aranja o adunare, nici când a vedesc, că în timpul din urmă în dieoesa
Preoţimea română unită din archi- multe neajunsuri, având de-a susţine cinci voi să proolame un program din cele mai Aradului situaţia s a schimbat de tot; „sis­
44
diecesă continuă a-şi da espresiune îu Si- copii la scolă, declară faţă cu aceste pre- moderate, deore-ce o ordonanţă a lui Banffy temul de odiniâră a perit, făcând loo al­
tui sistem, decât care mai bun abia se putea
nodele protopopescl temerilor sale faţă cu tensiunl ale fişpanului, că „de-ar fi cât de opresce imediat orî-ce adunare politică de aştepta între împrejurările actuale. Eu am
nouăle p9ricule ce se ridică în contra biseri- năcăjit şi flămând, asemenea coji înmurate în naţionalitate. Guvernul se teme de revi- fost şi sum deplin mulţămit eu „sistemul
44
cei şi a cere o comună apărare în contra lor, venin omorîtor, nu le-ar lua nici de pe masa suirea legii electorale mai mult decât de din anii din urmă al guvernării diecesei
care se unâscă pe toţi factorii bisericei, de marmorră, necum din noroiu . foc. Spiritele însă trebue mistificate, căci nostre...
u
14
preoţi şi mireni. fită după foia bisericâsoă In acelaş mod bărbătesc a procedat minciuna este o însuşire esenţială a libera­ Nu-mi atribuesc mie, nici „plânsdrei
din Blaşiă, hotărîrile ce s’au luat în Sino- şi un alt preot harnic din protopopiatul lismului . mele acâstă schimbare spre bine. Căci nu
44
dele protopopescl din urmă : Alba-Iuliei, âr d-l Francisc Boţianu, paro­ Din parte-ne nu mai comentăm. Ră­ am absolut nici o cunoscinţă, niol verbală
nici în scris, dela fericitul în Domnul Me­
Sinodul protopopesc al Mediaşului chul din Bărăbanţ, avisat de fisolgăbirău, mâne însă constatat, că guvernul umblă tropolit Miron, despre o eventuală inter­
cere se se convdce un sinod archidiecesan său că i-s’a dat un ajutor de 30 fl., a refusat în ruptul capului să se îngrădâseă de cu venim la fostul D. episcop al Ar&dului în
44
provincial, se se facă posibilă şi inteliginţii de a primi ajutorul, punând acâstă sumă la bun timp faţă cu orî-ce fel de mişcare urmarea „plânsdrei mele. Atribui însă sis­
laice participarea la lucrările preoţimii, să se disposiţia Consistorului. contrară nisuinţelor lui despotice şi de rassă temului politic lumean, mai ales sistemului
cerce dotarea clerului de cătră înşi-şi credin­ în parlament. de sub Banffy, tot meritul la acâstă schim­
bare ; atribui adecă sistemului cu politica
cioşii bisericii şi să se formeze coruri pentru sa irraţională care, între alte multe rele,
Miniştri austriac! în Budapesta.
ridicarea cultului divin. are şi partea sa bună : că a adunat frumu­
Din Yiena se anunţă, că contele Thun a De ale Şerbilor. „Peşti Hirlap“
Sinodul protopopesc al Sibiiului a de­ şel pe toţi Românii sub una şi aceeaşi
conferit alaltăerl timp îndelungat cu mi­ scrie, că în urma protestării episcopului devisă: „să ne apărăm cu toţii umăr la
cis, ca în causa autonomiei să se roge Capii
nistrul de esterne Goluhowski şi ace3tă con ZmejanovicI, Maj. Sa mouarchul n’a întă­ umăr ! u
bisericii nâstre, şi să se recerce clerul şi rit alegerea de episcop al Neoplantci. Minis­
ferire se aduce în legătură cu călătoria ce
poporul din întrâga provinciă metropolitană, trul preşedinte Szell a şi provocat pe pa- Şi d’atuncl, escepţionând doră 2—3
o vor face la Budapeşta miniştri Thun şi persone, ce se află între deputaţii dietall,
ca toţi adunaţi în Sinode protopopescl şi
Dr. Kaizl în afacerea pactului. Goluhowski triarchul Brankovicî, să convoce un nou în sînul Românimei din Ungaria nu mai
în Sinode diecesane, să desvolte cea mai in­ esistă „partid guvernamental , adecă des-
44
a declarat la prânZul diplomaţilor, ce s’a Sinod eletoral — Comitetul central al Con­
tensivă activitate şi luptă pentru salvarea cau- gresului bisericesc se va întruni în şedinţă la binare în programul politic, ci esistă un
dat Vineri în Viena, că săptămâna acesta
sei de vitală importanţă pentru Biserică, cle­ 11 Maiîi n. pentru a resolva afacerile cu­ singur partid: cel românesc, dela „vlădică
va merge la Budapeşta, unde va petrece pănă la opincă , care se apără cum pote
44
rul şi poporul credincios chiar, şi pentru s. rente — Patriarchul BrancovicI a convo­
8 Z9® ŞÎ de unde va pleca deodată cu Ma- şi cum pricepe.
Unire, ca nu cum-va întârziind să ne tre- ua
jestatea Sa. cat pe Z' d® 15 Maiă n. Sinodul episco-
cjim odată cu fapte împlinite, când apoi pesc în afacerea cercetării disciplinare or­ Oe privesce activitatea şi conduita
bisericâscă-şcolară a celor doi protopopii, cei
fiind prea târziu, să nu se mai afle nici un donate contra lui ZmejanovicI. mai urgisiţi din partea confraţilor dela
remediu legal pentru salvarea acestei oause, Legea de limbă in Austria. Mi­ „Trib. Pop. , adecă a d-lui protopop al
44
nistrul austriac de finanţe Dr. Kaizl a ra­
atât de momentose pentru sortea şi viito­ Lipovei Voicu llanisea, şi a d-lui protop.
rul Bisericii nâstre. portat alaităerl în şedinţa comisiunei par­ 0 clarificare de interes general. al Timişorii, Dr. Tr. Putici, pentru a căror
Ce privesce congrua şi ajutorul de stat: lamentare a clubului Cehilor tineri şi a alegere la timpul său eu nu mi-am dat votul,
aZl mărturisesc, că ambii sunt funcţionari
Sinodul enunţă, că după-ce clerul gr. cat., marilor proprietari, despre legea de limbă, Timişdra, 5 Maiă st. n. de model. Activitatea d-lui prot. al Lipovei
îutoomai ca şi cierurile celor-lalte confe­ care se va publica pe basa § 14. Ministrul Ţin, că este de interes general a cla­ o cunosc mai mult din actele consistoriale,
a dis între altele, că cel mai înalt factor rifica lumea asupra lucrurilor, ce le ating;
siuni din patriă, participă la tote greutăţile deci mă adresez cătră D-Yostră, ca cătră pănă când pe a d-lui prot Putici o cunosc
şi sarcinile publice ale Statului, are drept constituţional se interesâză, ca legea acesta un organ neinteresat în causă, cu rug&rea, din apropiere, fiind-că d-l prot. Putici este
a cere, ca şi densul să fiă împărtăşit, ca şi să între în vigore, înlocuind ordonanţele să binevoiţi a-ml da locul recerut în onor. chiar parochul meu.
de limbă. ţ)ise mai departe, că noua lege In cele rituale bisericescl ambii pro­
cierurile altor confesiuni din beneficiile Sta­ D-Y6stră Ziar. Căci, deşi eu sum lovit, nu
tului. După ce însă cestiunea congruei şi a nu vatămă preten-iuuea principală a Cehi­ scriu în interesul meu. topopi sunt ceremoninll şi cântăreţi rari; în
chemarea lor: zeloşi, activi, neobosiţi; în tot
ajutorului de stat pote să fiă adusă şi în lor şi unitatea ţării. E vorba de tactica confraţilor dela locul alârgă cu o nobilă ambiţiune românâs-
44
„Tribuna Poporului din Arad, în cestiunea
legătură cu atarl condiţiunî, cari într’un că spre a sou’i legea, biserica, şcola poporul;
alegerii de episcop, respective a combaterii
mod său altul ar pută avă înrîurinţă pri- Noua arondare a cercurilor elec­ „sistemului vechiă din diecesa Aradului. D-l prot. Putici în două rânduri a umilit pănă
14
44
mejdiosă autonomiei bisericesc!, Sinodul In aceste afaceri amintiţii confraţi, aprâpe la îngenunchiare pe fostul şi renumitul „paşă
doresoe şi cere, ca acăstă causă încăI să se torale si naţionalităţile. toţi câţi scriu în numita foiă referitor la al cercului Rccaşului, adl al cercului cen­
>
y
y
tral Timişora, care umbla în ruptul capu­
per tracteze şi decidă în Sinodul archidiecesan, Seim, că deja înainte de a-se începe causă, m’au făcut pe mine, resp. unde acte lui să prefacă şcâlele nostre confes. în şoole
singur competent a aduce decisiune meri­ în cameră desbaterea proiectului de lege confidenţiale ale mele, de un fel de mătăuz comunale, er crucile nostre de pe hotare
cu ajutorul căruia stropesc în tote păr­
torie în privinţa acceptării seu neacceptă- despre judicatura Curiei, s’a fost lansat de ţile, nu însă cu apă sfinţită, ci ou o apă Ie scotea şi arunca în şanţuri ! C’un cu­
rii congruei puse în prospect, cum şi aju­ unele foi guvernamentale ideia, de a se face d’a lor. vânt Z's: este un leu veritabil în lupta cu
torului de stat. Alt-cum clerul tractual din o nouă arondare a cercurilor electorale, în Regret mult că, în contra aşteptării potera statului....
Ei, ce să mai pot aştepta ori cere alta
principiu este contra primirei congruei şi direcţia de a-se îmulţi numărul cercurilor mele în indulginţă, acâstă tactică nu înce- dela aceşti protopopi? Ga om leal nu pot
ajutorului de Stat cu condiţiunî neacceptabile, în ţinuturile locuite de Maghiari, şi din tâză de sine, ci mă provocă la lămurire. fi decât mulţămit cu purtarea lor.
va să Zi°& vătămătore şi umilitore pentru potrivă, a-se reduce în ţinuturile din Ar­ Căci, dâcâ şi suport dejosirea personală, ce Etă dâr motivele mele, pentru cari
mi-o fac confraţii mei, fără a Zice în acâstă
biserică şi cler. deal locuite în preponderanţă covârşitore privinţă nici un cuvânt din parte mî întru am făcut la începutul presentei declaraţia,
Preoţimea adunată la sinodul proto­ de BomânI. apărarea mea, nu pot face, ca să sufere că plânsârea mea dela 1891 adl nu mai
popesc al Fărâgăului a hotărît în unanimi­ „Peşti Naplo , Zi guvernamental, eventual causa de interes general şi de mare are nici o actualitate etc. etc.
u
ar
tate, că nu primesce ajutul regesc în chipul, vine să confirme acum în parte scirea a- valâre biscricăscă-naţională. încă un cas mai am să-l lămuresc.
în care acela s’a împărţit. oâsta. Etă C9 scrie numita foie sub titlul Vin deci să declar de nou, că „plân- In nr. 70, apărut la 22 Aprilie a. c.
u
11
sorea mea, ce am fost aşternut’o la anul sub numirea Capul neamurilor , „Trib. Pop ,
44
t
de mai sus : 1891 cătră răposatul Metropolit, de present din Arad âr pe mine mă folosesce de mă-
Ajutore de statrefusate de preoţi. „După o scire, s’a ivit planul nouei nu mai are nici o actualitate. Eu, care am tăuz spre a stropi pe părintele archiman-
(
„Unirea din Blaşiă află, că mai mulţi arondări a cercurilor electorale, plan, ce şi făcut’o, afli nu mai suflin din ea nici o iotă. drit Aug. Hamsea . fită adevărul şi în acâstă
44
44
preoţi români sunt decişi să refuse „mila l’au apropriat ministrul-preşedinte şi întreg Şi asta nu pentru-că eu mi-aşl fi schimbat causă:
părul seu năravul, ci pe motive de leali­
dela stat, oe li-o ofere guvernul ungu­ guvernul, mai departe Desider Szilagyi, In diecesa Aradului esistă în perma­
tate, pe temeiul faptelor petrecute d’atuncl nenţă, instituită de prea ven. sinod epar­
resc în condiţii atât de umilitore ; unii au contele Albin Gsalcyi şi conţii Andrassy, încoce în diecesa nâstră şi cunoscute de hial, o „comisiune de controla din trei mem­
44
şi refusat'o, âr alţii, nevoind a primi înşi-şl precum şi alţii mai mu’ţl. Noua arondare lumea totă. bri, cu meniţiunea, ca în fiă-care an cel pu­
banii, i-au lăsat la disposiţia Oonsisto- ar sta într’aceea, ca, drept paralisare a cu- Adecă situaţia s’a schimbat total şi ţin de patru-orl să scontreze pe neaşteptate
riului. oerirei partidei poporale, a naţionalităţilor radical îu favorul diecesei. In sinodul şi o&ssele consistoriale, cursul afacerilor in­
consistoriul nostru eparchial a încetat cu terne, starea actuală a zidirilor şi institu­
Caracteristice sunt în privinţa acâsta şi socialiştilor, ce eventual ar face-o la vii-
desăvârşire domnia odiâsei elice cu fie ier­ telor nostre diecesaue din Arad şi dm
comunicările, ce le face parochul Teodor torea alegere de deputaţi : să sa sporâscă
tat D. în frunte; candidaţii jidani de de­ Oradea mare. Acâstă comisiune se alege
Hărşianu din Chimitelnicul de Câmpiă. D-sa numărul cercurilor din oraşe. Noua dispo- putaţi dietall nu au mai fost întâmpinaţi tot la trei ani, pe oâte-o durată de trei ani.
spune, că în 1897 a fost împărtăşit cu un siţiune se aşteptă cât mai curând şi prin şi salutaţi în calea lor spre Arad de „es- Eu de mai mulţi ani — pare-mi-se de 9
44
ajutor deja stat de 100 fl., fără a i-se ea s’ar îmulţi cu 30—35 numărul cercurilor mişii episcopului român; din contră: în ani — mă bucur de încrederea prea ven.
spune cum şi prin a cui mijlocire. In 1898 electorale . casa de sus a parlamentului, cine nu scie sinod şi sum deol a treia-oră reales ca mem­
14
asta, I. P. S. Sa, fostul nostru episcop, a bru în ea.
de-asemenea a primit un ajutor, însă numai Ou alte cuvinte, se caută mijloce de
fost la înălţimea chemării sale! fir în jos: In astfel de calitate, se înţelege, comisia
de 52 fl. 45 cr. De astă-dată fişpanul .co­ a-s9 întări din punct da vedere electoral alegerile de protopopi nu au mai fost in- este rigurosă, nu eunâsce nici prietenia, nici
mitatului Turda Arieş, oontele Bethlen maghiarismul în oraşe şi se spune pe faţă, fluiuţate, ca mai ’nainte; invoc drept do­ târnă de nime, nici chiar de d-l fipiscop; ci tot-
Geza, a ţinut să-i facă cunoscut, că minis­ că acesta se face pentru a paralisa o even­ vadă alegerile din Chişineu, Belinţii, Ke- dâuna şi tote le vede prin prisma criticei
14
trul i-a dat ajutorul „pe basa recomandârei tuală „cucerire din partea naţionalităţilor la tegyhâza, Butenî, despre a căror decurgere severe, ia în apărare pe cei mai mici faţă
nu am auZit, nici cetit în nici un diar nici 44
făcute de eV (de fişpanul). viitorele alegeri de deputaţi. de cei mai mari: pe studenţii „alumniştl
o unică critică. faţă de superiorii lor. Dâr raportul acestei
In anul curent în fine fişpanul prin- Faţă cu soirile de felul celei arătate
D-l prof. Cior. care era suspendat şi comisiunl nu este al meu, ci al comisiunei
tr’o scrisore, ce i-a adresat’o la 18 Aprilie, mai sus răspândite prin foile guvernu­
pentru care intervenisem şi eu, a fost re­ îu care pe atunci — pare-mi se trei ori
1
din nou îi face cunoscut, că „la recoman­ lui „AHtotmâny' dela 6 MaiQ scrie urmă- pus în postul său, în care se află şi aZl; patru ani înainte de asta — era membru
darea lui“ ministrul a trimis Metropolitului târele: d-l Y. Mangra, pentru a cărui apărare ase­ părintele archimandrit Goldiş şi d-l advocat
din Blaşiă 50 fl. pe sâma d-lui Hărşianu şi „Foile guvernului publică so’rile cele menea am intrevenit chiar şi în sinod, prin Dr. 1. Suciu din Arad. Pote fi dâr, oă eu
interpelări, scutit a fost de persecuţiile să fi fost cel ce am dictat ori scris proto­
apoi adauge: „Te fao atent, că Escelenţa mai absurde. Ele vorbesc, că în oraşe se
guvernului care, prin cele mai aspre ame­ colul comisiunei, dâr operatul, primit odată
Sa (ministrul) pi’imesce numai chitanţă scrisă vor înfiinţa 30 de cercuri electorale nouă,
ninţări cătră episcop şi diecesă, tote pro- de comisiune, nu mai este al meu, ei e al
in limba maghiară şi vidimată de fisolgăbirăul; urgitâză reforma camerei magnaţilor şi' în văZute cu subscrierea ministrului-pr6şed. comisiunei! Apoi respectivul raport ără nu