Page 87 - 1899-04

Nr. 91.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

e menit pentru publicitate, ci numai pentru şov, fiind provăcjută în regulă şi ou regis­ Darul Ţarului. Ţarul Nicolae, care lor, ce se fac în provincia tocmai din inci­
consistor seu sinod! trele necesare. Acest generos dar, premers s’a distins de atâtea-orl prin fapte gene- dentul seratei nostre din anul acesta.
Deci nu e ou oale întâitî c& mi-1 de frumosul discurs al dăruitorului, a pro­ râse şi de umanitate faţă cu cei lipsiţi, a Dâr acum la obiect. Bogatul program
atribue mie, a doua, că se publică ca ao- dus mare însufleţire între membrii adună- făcut reuniunei Crucei roşii rusesc! un dar al seratei a fost eseoutat, preoum am ac­
tuale acte oficiâse, învechite.
rei şi d-1 Vodă a fost obiectul unor vii şi de un milion şi jumătate ruble cu scop, ca centuat deja, parte de membri ai societăţii,
Se înţelege deol de sine, că eu nu
t
pot recunâsce de a mea, nici nu aprob meritate aclamaţiunî. S’a luat hotărîrea, ca din acâstă sumă să fiă ajutoraţi săraoii şi parte de stimatele domnişâre Valeria Fop
acostă faptă a confraţilor din Arad; de reuniunea să continue a înfiinţa pe rând bolnavii din guvernamente. Virginia Gali, Ecaterina Mesei, Clotilda
altă parte declar, oum oă în contra părin­ ast-fel de biblioteci în cât mai multe co­ Oltean.
telui archimandrit Ilamsea, ca director al mune, putând ast-fel să le schimbe între Primul şi ultimul punct al programu­
instit. seminarial, nu am absolut nici o sine, ajutându-se împrumutat. Amănunte Serata literarâ-nmsicală a societăţii lui le-au format patru cântece, eseoutate
obiecţiune; căol cele ce s’au criticat din cu multă desteritate din partea corului so­
partea eomisiun°i, nu depindeau dela vo­ vom aduce în numărul de Duminecă. „Petru Maior".
inţa sâu priceperea, zelul sâu activitatea Pentru masa studenţilor români Budapesta, 5 Maifi st. n. 1899. cietăţii, care deşi mai mult improvisat, to­
d-lui Hatnsea, ci depindeau dela oonsis- tuşi a putut mulţămi pe deplin publicul
toritt, dela mijlâcele bănescl ale diecesei, din Braşov au mai contribuit: D-1 G. N. Societatea „Petru Maior" a înţeles auditor.
ba chiar şi dela prea ven. sinod eparchial, Căciulescu, BuourescI, lei 40 şi D-1 Dirni- deja din capul locului, că unul din cele Al doilea debutant din partea socie­
Nu pricep, cum nu observă confraţii trie Z. Furnică, BuourescI, lei 20. — Pri- mai puternice mijl6ce pentru promovarea tăţii a fost d-1 Bazar Tritean, care prin di-
dela „Trib. Pop.“ din Arad, că rău fao mâsoă marinimoşii donatori cele mai vii
şi lor îşi strică când în lupta ce o pbrtă mulţămite din partea direcţiunii şcolare intereselor sale este toomai întreţinerea da sertaţiunea sa despre „educaţiunea secsului
se folose°c de arme streine şi învechite — pentru nobilele daruri. raporturi sociale directe cât mai intensive frumos" a produs o adevărată sensaţiă în
se folosesc şi de micimea mea? Au nu sciu ou marele public român şi în special cu publioul present. Obiectul a fost desvol-
dânşii, că cel ce se folosesce de arme stră­ Dar. La fondul pentru ajutorarea şco­ colonia română din Budapesta. Drept aceea tat nu numai ou destul spirit, dâr mai ales
ine dovedesce de fapt, că arme proprii larilor săraci şi bolnavi dela şcâlele medii dela început a şi pus la cale o serie în- ou multă francheţă: fără oruţare, dâr cu
nu arc?
şi superiâre române gr. or. din Braşov au trâgă de conveniri sociale: serate, concerte, fineţa cuvenită au fost veştejite tâte defec­
Apoi o luptă fără arme proprii? Cine u
o portă? lucheiă mulţumindu-vă, d-le re­ întrat 15 fl. dela „Haţegana , asociaţinne de baluri etc., âr curentul inaugurat în acâstă tele eduoaţiunei sexului frumos la noi, re-
dactor, pentru ospitalitate, şi rămân al anticipaţiune şi credit în Haţeg. Direcţiu­ direcţiune a şi fost încununat cu deplin levându-se în acelaşi timp şi mijlâcele, prin
DŞV. devotat nile şoâlelor îşi esprimă cele mai vii mul­ suoces mai mulţi ani de-arândul, când apoi cari s’ar putâ sana răul, între cari diser-
P. Rotanu, ţămite pentru darul mărinimos. acum vre-o Ţece ani intervenind împreju­ tantul insistă mai ales pe lângă spiritul
advocat. rări nefavorabile pentru societate, nisuin- naţional, în care ar trebui educate fetele
Mişcarea poporaţiunei în luna ţele societăţii în direcţiunea indicată mai nâstre.
Conferenţă episcop^scă. Martie. Oficiul statistic central din Buda­ sus au trebuit să rămână de-ocamdată fără In fine d-1 Aurel Bratu declamâză cu
pesta publică datele asupra mişcării popo­ nici un resultat, pănă ce în fine firul în­ mult haz anecdota „Şeaua şi ţiganul", de
Am amintit, că episoopii catolici se raţiunei ţârii în luna Martie. S’au născut trerupt timp aprâpe de un deceniu a putut Th. Speranţă.
vor întruni la Budapesta pentru a lua po- peste tot: vii 63,718 copi, morţi 1362. Au fi reluat din nou acum trei ani. A urmat Dintre stimatele domnişâre, cari au
siţiă contra §§-lor 170 şi 171 din proiectul murit în vârstă mai mică de 7 ani 26,997, ârăşl un an nefast pentru societate, anul, debutat la serata nâstră, d-ra Ecaterina
de lege despre judicatura Curiei în cause peste 7 ani 30,704, aşa că numărul total
în care ’i-s’a suspendat activitatea, şi în Mesei a declamat cu mult sentiment poesia
eleotorale, cari paragrail sunt vătămători al morţilor a fost de 57,701. Faţă ou luna
care în chipul acesta tendinţele sale de-a „Ideal" de G. Ooşbuc, d-ra Clotilda Oltean
şi degrădătorî pentru biserică şi preoţime. Martie din anul trecut în Ungaria propriu întră în relaţiunl cât mai intime cu socie­ a esecutat cu deosebită dexteritate op.
Conferenţă avisată s’a şi ţinut alal- disă sporirea poporaţiunei este anul acesta
tatea românâscă şi-le-a văcjut zădărnicite „Taranteele" de Moszkowski la fortepian,
tă-erl Sâmbătă sub presidenţia primatelui mai mică cu 6000: nascerl mai puţine cu din nou. âr d-rele Valeria Pop şi Virginia Gali au
Vassary. Au luat parte 16 membri ai înal­ 1800, deoese mai multe cu vr’o 4000. Sunt Acum un an, după reactivarea socie­ cântat cu un adevărat talent musical mai
tului cler, între cari şi Escelenţa Sa me- comune în Ungaria, unde caşurile de morte tăţii, a fost din nou reluată seria conve­ multe arii atât naţionale, cât şi streine.
tropolitul Dr. Victor M.ihalyi şi episcopul au întrecut cu 5°/ caşurile de nascere, şi
0 nirilor sociale şi încă cu un astfel de suc­ După exhauriarea programului a ur­
gr. cat. I. Szab6 dela Gherla. Ceilalţi ar- sunt comune unde în luna Martie nu s’a ces material, oa şi moral, care îndreptăţia mat dans. In pausă s’au ţinut mai multe
cherei români gr. oat. şi-au scusat absenţa. întâmplat nici o nascere, pe când caşuri pe ori şi cine să prevadă aceeaşi reuşită şi toaste, dintre cari voiă remarca următârele:
Conferenţă a fost deschisă la 10 âre de morte au fost 6 — 11. pentru anii viitori. Şi de fapt succesul se­ Primul toast l’a ridicat preşedintele socie­
a m. Primatele Vassary a rugat în vorbi­ ratei literare-musicale arangiate sub patro­ tăţii, d-1 Nicolae Sulică, pentru ilustrul pa­
8
rea de deschidere pe membrii corului epis- Vicarul Goldiş la „cortesite . La natul II. Sale D-lui Dr. Alcsandru Mocsonyi tron al seratei, d-1 Dr. Alesandru Mocsonyi,
copesc, să-şi facă observările referitor la oorespondenţa, ce am publicat’o sub ace3t
de Foen în 4 st. n. a lunei a satisfăcut pe care împiedecat fiind a-se presenta în per-
acele părţi din proiectul despre judicatura titlu în numărul de Vineri (89) al fâiei
deplin aşteptările tuturor. sână la serată, a salutat printr’o bine sim­
Curiei, cari ating de aprope biserica cato­ nâstre, am primit Sâmbătă, după îucheiarea
Societatea „Petru Maior" de-altmin- ţită telegramă pe cei de faţă. Au vorbit
lică, desfăşurând punctul lor de vedere (Ţarului, următorea întîmpinare telegrafică
faţă ou proiectul de lege din cestiune. O din Beiuşiă: „Mă rog pentru publicarea trelea e deobligată să arangieze în fiă-care apoi d-1 Candin David pentru prea stimatele
hotărîre definitivă însă nu s’a luat şi con- următorelor: Că l’am fi primit pe Goldiş an câte-o şedinţă literară festivă în me­ domnişâre, cari au onorat societatea cu
prea graţiosul lor concurs, âr d-1 Ioan Lă-
ferenţa s’a sfîrşit la ora 2 p. m. Ea se va în Beiuşifi cu banderiu, declar de minciună. moria nemuritorului său patron, care pri­ pădat pentru publicul present. Din partea
întruni însă din nou mâne Marţi. Adevăr este, că l’am primit ca pe capul mul la începutul vecului nostru dimpreună publicului a toastat d-1 advocat Dr. Pătă-
„Magyar Allam spune, oă discusiu- districtului nostru fără vătămarea sfinţe­ cu tovarăşii săi de principii a enunţat şi
a
nile au fost la început cam monotone, mai niei săptămânei mari, cu onârea ce datorim vestit de pe pământul capitalei acestei cianu. S’a continuat apoi dansul pănă ’n
târejiu însă au devenit forte agitate, întru bisericei nostre. — Dimitriu Negren, pre­ ţări acele principii soienţifice-eulturale ro- dalbele efori.
cât s’au ridicat plângeri, că episcopilor nu şedintele comitetului". mânescl, oarl în esenţa lor societatea „Pe­ La serată a participat tot, ce colonia
tru Maior" le profesâză pănă în diua de românâscă din capitală are mai ales; pro­
li-s’a dat ocasiă de a-se pronunţa asupra
Medic în Blaşiu. In locul d-lui Dr. adî. Societatea „Petru Maior" însă tocmai vincia încă a fost representată prin câţl-va
centiunilor, cari privesc direct afacerile
Codarcea, stabilit la Verşeţ, a fost ales ca în urma tendinţelor sale de a stabili ra­ âspeţl. S’au putut remarca şi mai mulţi
bisericei. In cursul discusiunilor, dice ace­
medio de cerc în Blaşiă d-1 Dr. Eugen So- porturi directe cât mai intime între sine şi membri ai corpului ofieereso, între cari şi
eaşi fâie, s’a accentuat, că Majestatea Sa
lotnon, absolvent al facultăţii de medicină oficerl din regatul României ataşaţi la re­
trebue informat, la cee? ce primatele Va­ societatea românâscă, & întocmit în timpul
din Viena, fiiul d-lui protopop Nic. Solo- gimentele de aici.
szary a declarat, că acll, Luni, va cere o din urmă astfel lucrul, ca publicul român
mon din Ludoş. din nemijlocita sa apropiere, oolonia ro­ Incheiii dsprimându-ml înoă-odată sa-
audienţă, în care va spune gravele îngri­
jiri ale episcopiior în Gestiunea amintiţilor Logodnă. D-şâra Victoria Fană, fiica mână din capitală, să n’aibă un rol cu to­ tisfacţiunea faţă de suocesul splendid al
seratei şi doresc societăţii de aci înainte
paragraf!. Despre resultatul acestei audi­ d-lui Petru Pană, din PănescI (Viziru), s’a tul pasiv la aceste festivităţi, să nu asiste
enţe va raporta apoi în conferenţă de mâne. logodit cu d-1 George Lipăneanu din Cons- ca simplu spectator sâu auditor, ci întru aceeaşi reuşită în tâte întreprinderile sale.
cât se pâte s’a îngrijit să-i asigure şi aces­ Censor.
tarţa. — Sincerile nâstre felicitări!
tui public un rol cât mai activ. Aşa se es-
SC1RILE Dl LEI. Osendiţii Panamei din Arad. Con­ plică, că societatea a căutat şi de astă- i t e r a t u r ă .
siliul penal al tribunalului din Arad a pu­ dată, ca şi în anul trecut, să recurgă la
— 2G Aprilie, v. „Pintea Viteazultradiţiunl, le­
blicat alaltâ-erî sentinţa în procesul faimâ- concursul prea graţios al drăgălaşelor nâs-
gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Rete-
Biblioteci poporale în Câmpia. Din 8ei Paname dela oficiul de dare din Arad, tre domnişâre române din Budapesta. A
ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com­
Câmpiă primim îmbucurătârea soire, că în al cărei erou a fost Ferdinaud Bacs şi soţi, făeut’o acâsta societatea în firma speranţă,
pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
adunarea despărţământului Cătina al Reu- cari au defraudat 95,000 fl. Pertractarea că pe calea acâsta, prin acâstă harmonică
se cuprind fârte interesante trâdiţiunl şi
niunei învăţătorilor români gr. cat., ce s’a acestui proces a durat 30 de dile. Ferdi- conlucrare, va ajunge mai uşor la resulta-
istorisiri din tâte părţile, pe unde a um­
ţinut la 4 Maiă n. c. în Sânt-Mihaiul de nand Bacs a fost osândit la 9 ani temniţă, tele intenţionate.
blat Pintea. S e află de vendare la tipo­
Câmpiă, s’a discutat cu viu interes necesi­ Geza Kiraly la 6 ani temniţă, Kovacs P. Serata din anul trecut, întocmai ca şi grafia „A. Mureşianu" în Braşov şi la au­
tatea de a se înfiinţa cât mai curând bi­ la 6 ani temniţă, Teuner R. la 1 an tem­ cea din anul acesta, a dovedit de fapt, că torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
blioteci poporale şi pentru Românii din niţă. Cei-lalţl patru acusaţi au fost con­ resonele de cari s’a lăsat condusă societa­ posta 23 cr.).
acelea părţi, până acum, durere, atât de damnaţi. tea au fost pe deplin fundate. Intenţiunile
înapoiaţi în privinţa acâsta. Discuţiunea societăţii au fost pe deplin înţelese şi apre-
Zăpadă în Maiu. Din mai multe părţi ULTIME SOIUL
a provocat’o d-1 Andreiu Vodă, parooh.nl ţiate din partea publicului român buda-
ale Austriei se anunţă, că a eâ<jut zăpadă Arad, 8 Maiu. (Telegr. part.) Si­
Ormenişului de Câmpiă, care într’un dis­ pestan: partea leului în prestaţiunile artis­
în măsură considerabilă. Alaltă-erl diminâţa nodul eparchial aradan s’a deschis
curs lung şi plin de motive puternice arăta tice ale seratei nostre au avut’o şi de astă-
a nins şi în Viena, âr pe Semmering ninge erî. Discursul presidial, pronunţat de
importanţa bibliotecilor, pledând în special dată amabilele nostre domnişâre de aici.
de două (Ţie mereu. [In Innsbruck a fost vicarul Goldiş, este corteşiă pentru
pentru sistemul bibliotecilor ambulante, ca Succesul moral al seratei societăţii nâstre
îngheţ, după care a urmat de-asemenea sine, o autobiografia nesuccbsă a
mai practic pentru împrejurările locale. şl-a ajuns şi în anul aoesta punctul său de
ninsore. Munţii Boemiei sunt acoperiţi
Discursul şi 1 termina priutr’o prea plăcută culminaţiune şi credem, că în punotul vorbitorului.
de straturi grâse de zăpadă. S’a tăcut printr’o propunere în­
şi nobilă surprindere, oferind reuniunei o bi­ acesta, după esperienţa ultimilor doi ani,
bliotecă complectă, pe care d 1 paroch Vodă Monstru. 0 femeiă dintr’o comună societatea pâte fi sigură şi pentru anii cercarea, de-a desconsidera regula­
mentul în cestiunea verificărei. în­
a comandat’o la Braşov pe spesele proprii. apropiată de Caransebeş a dat clilele aces­ viitoiî. Depinde acum dela bunăvoinţa pu
cercarea înse a fost respinsă de
Biblioteca constă din 93 opuri legate solid tea nascere unui copil-monstru. Micul ne­ blicului român, mai ales prin provincia, ca
Sinod.
şi frumos în 80 volume aşeejate în dulap norocit s’a născut cu perl lungi pe cele şi succesul material al seratei să fiă tot pe
nou, anume făcut, provăclut cu cheiă şi cu două laturi ale fălcilor şi c’o câdă lungă, atât de satisfăcător. îmi iau drept aceea
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
sertar. Ea este întru tâte întocmită după ochii lui sunt în câfă. Când mama şi-a permisiunea, oa şi pe calea acâsta să atrag
.sistemul bibliotecilor ambulante dela Bra­ vâcjut fătul, a murit de durere şi supărare. atenţiunea publicului nostru asupra colecte­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.