Page 89 - 1899-04

REDACŢIUNEA, „gazeta^ i^e în uscare iţi,
AfliiEistraţiuiea şi îipograflâ. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nn se retrimet. Pentru România şi străinătate:
INSERATE se primesc la AD- Pe un an 40 franol, pe şăse
SINISTRAŢIUNE In Braşov şi la luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
nxmătdrele Birouri de nnunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: N. Dukes Nachf. Se prenumeră la t<5te ofi-
Max. Augenfeld 1 Emerloh Lesner. ciole poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalok. Rudolf Moaşe. afară şi la d-nii coleotori.
A. Oppollka Naclii. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşc?
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa traxt
ger, Ekateln Bernat. In Ham- TSrgul Inului Nr. 30, etaşit
bnrg; Marolyl k Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ TT Xj s:ii. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Âtftt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
seriă IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 92. Braşov, Miercuri 28 Aprilie (10 Maiui. 1899.

Era Szell şi România. secuţiunile dela noi erau prejudiţiose acea broşură, în deosebi faţă cu ele­ asemenea lucrări comune, ca în timpul de
unei strînse şi sincere alipiri a Ro­ mentul român, se pote nasce în Ro­ faţă, în care şi biserica nostră străbună este
Este o apariţiune interesantă, mâniei de Austro-Ungaria şi de tri­ mânia credinţa într’o sinceră ami­ espusă atâtor ourente periculbse.
că de când cu crisa guvernamentală pla alianţă. ciţiă a monarchiei nostre. De aoeea să ne punem şi noi, ca şi
din România, clarele din Germania, Acele voci însă, cari în fond nu alte biserici din patrie, tote silinţele întru
sâu mai bine c}i unele din ele se pretindeau decât o tratare mai blândă desvoltarea unei activităţi tot mai roditore
s
ocupă de raporturile dintre monar- şi mai echitabilă între marginele le­ Discursul de deschidere în lucrările nostre din parochii, din proto-
chia nostră şi România cu o îngri­ gilor unguresc!, au rămas şi ele, ca
a Sinodului archidiecesan gr. or., rostit de Metro- presbiterate şi din eparchii, pănă sus la
jire, pe care mai înainte n’o aveau. multe altele, în practică nisce pi a politul loan Meţiauu. metropolie, căci numai aşa ne vom apropia
Astfel numai acum de curend „Ber- desideria şi lucrurile şî-au luat cursul
Ghnstos a înviat! tot mai mult de împlinirea misiunei nostre,
liner Tageblatt", unul din (jia-rele cunoscut, până ce au ajuns la ur­
Domnilor deputaţi! numai aşa va reîntineri şi corpul nostru;
de frunte din capitala germană, a mările ce se atribue descoperirilor br plângerile, ce se aud acuma în multe
publicat o scrisore a coresponden­ din broşura banffistă. Când pentru prima-dată am fericirea părţi, vor dispărb.
tului seu din Yiena, care ocupân- Aceiaşi împăciuitori de spirite a mă presentă între d-vostră în acest si­ Pentru asemenea scop măreţ ni-au şi
du-se de raporturile dintre aminti­ din Germania se simt acum neliniş­ nod archidiecesan, d-lor deputaţî, mai lăsat fericiţii noştri părinţi, de scumpă
tele ţeri, susţine, că ele au fost tiţi asupra raporturilor de amiciţiă înainte de t6te Vă cer binevoitorul sprigin, moştenire, măreţul Sion, în oare ne adă­
deplin turburate prin cunoscuta bro­ ale monarchiei nostre cu România atât de necesar ia împlinirea grelei mele postim, adecă biserioă nostră naţională şi
şură banffystă. şi văd un fel de corectiv numai în chemări, apoi salutându-Vă cordial, Vă şcola nostră confesională, ca să ne desvol-
Ceea ce este înse mai caracte­ noua direcţiune liberală a cabinetu­ implor dela cer încă mulţi ani de conlu­ tăm şi să ne cultivăm în direcţiune reli-
ristic, amintitul corespondent, făcând lui Szell. crare mănbsă la opul cel mare al mântui- giosă; pentru asemenea scop măreţ ne în­
acesta constatare şi găsind între al­ Şi corespondentul lui „Berliner rei nostre. trunim în sinode şi în congrese naţionale
tele, că şi purtarea oficiului de es- Tageblatt" e mulţămit cu Szell, care (Aici face amintire de mortea împSr&tesei- bisericescl; şi tot pentru acelaşi scop mă­
terne din Yiena, care s’a amestecat — cjice — nu identifică situaţiunea regine Elisabeta şi a metropolitului Miron Roma­
nul. Apoi continuă): reţ aducem cu toţii şi sacrificiile posibile;
în lucruri mici, cum sunt ajutdrele elementului maghiar domnitor cu
Prevăd, d lor deputaţi, că veţi fi ou deci dbr să şi folosim bine şi înţelepţesce
trimise din România spre scopuri asuprirea naţionalităţilor. Ca dovadă mănosul teren, ce ni-1 ofere biserica nos­
culturale, a contribuit ca situaţiunea citeză două fapte ale lui: demisio- nerăbdare ce să autjiţl dela mine, mai ales
acum la prima convenire cu D-vostră, în tră străbună pentru a ne apropia tot mai
se devină aşa de delicată, ia în apă­ narea autorului broşurei banffiste din
aoest sinod archidiecesan, dbr’ ce alta să mult de împlinirea misiunei nostre cul­
rare noul regim al lui Szell faţă cu ministeriu şi încuviinţarea colectei
Vă spun decât, că avend şi noi, ca şi alte turale.
regimul Banffy, esprimându-şî spe­ pentru monumentul lui Şaguna, pe Dbr fiind-că la tote acestea, pe lângă
ranţa, ca pote noua direcţiune „libe­ care fostul guvern Banffy a fost popore cu aspiraţiuni la viitor, o mare mi­ silinţele nostre, se mai cere şi ajutorul şi
rală maghiară" va face o bună im- oprit’o. siune culturală, pentru care am şi ajuns
aici, din patria mamă; avend şi noi o mare darul lui Dumnezeu, implorat mai înainte
presiune în România. Interesant este, că c}i aru l ger- cu ceva la sf. altar, mai repeţiud şi aici
Am arătat deja la diferite oca- man presentă aceste fapte, ca avend mioiune culturală, de oare este condiţio­ implorarea acelui dar cjumnedeesc asupra
siuni, că ministru-preşedinte Szell e mai mult de scop a domoli spiritele nat şi viitorul nostru, acea mare misiune nostră şi asupra lucrărilor nostre, declar
mult agreat în Germania, unde trece din România agitate în cestiunea numai prin biserică ni-o putem împlini, şi sesiunea ordinară a sinodului nostru archi­
ca amic pronunţat al Germanilor. naţională. Şi bine şi face. anume, prin biserica nostră naţională şi
prin scola nostră confesională. diecesan pentru anul 1899 de deschisă.
Acâsta înse calea valea. Bine vecjuţî Nu putem crede, că corespon­
au fost în Germania şi antecesorii dentului din Yiena al lui „Berliner De aceea, când am primit asupră-ml
lui Szell, încât au urmat linia trasă Tageblatt" să-i fiă necunoscut ceea-ce demnitatea de Archiepiscop şi Metropolit, Sinodul archidiecesan din Sibiiu.
de interesele cele mari ale alianţei. se petrece în interiorul Ungariei şi am făcut acesta cu firma hotărîre, de-a
De „mărunţişuri", cum este cestiu- să nu scie, că nu s’a schimbat ni­ conlucra din tote puterile mele, dimpreună Sibiiu, 8 Maiă 1899.
nea de naţionalitate, seim, că mai de mic în situaţia Românilor de aici. cu D-v6stră, d-lor deputaţi, şi ou cei-lalţî Şedinţa II.
loc nu s’a interesat politica oficială Faimbsa secţiune a naţionalităţilor factori ai noştri, şi la împlinirea acelei După verificarea procesului verbal al
germană în raporturile sale cu Un­ îş! continuă lucrarea sa după planul mari misiuni, prin biserioă şi în spiritul şedinţei prime, btă, în resumat, conclusele
gurii. I-a lăsat pe aceştia să o re- şi în spiritul espus cu atâta fran- bisericei. acestei de a doua şedinţe:
solveze după dorinţa şi chibzuinţă cheţă în broşura cea cu pricina, âr Pentruca însă biserica să-şi potă îm­ S’au acordat concedii pe întrbgă £du-
lor, remâind nepăsătore faţă cu în ce privesce colecta pentru monu­ plini şi acea mare misiune tot cu mai rata sesiunii deputaţilor: Virgil Oniţ, Dr.
magliiarisarea Nemţilor din Un­ mentul lui Şagufia, ministrul-preşe- mult succes, este de lipsă activitate tot Enea Draia, Iosif Puşcanu, loan Popesca
garia. dinte Szell n’a făcut decât să recu- mai intensivă şi din partea nostră, d-lor şi Aug. Nicdrâ.
S’au închis sute de şcble ger­ noscă dreptul netăgăduit al repre- deputaţi; este de lipsă tot mai multă Profesorul Dr. Iosif Plaga a presentat
mane în capitală şi în comitatele sentanţei bisericei române gr. or. de stăruinţă în crearea instituţiunilor şi or­ o propunere, ca comisarii consistoriali la
din Ungaria, înlocuindu-se cu şcole a o tace neîmpiedecat, aşa că nici ganelor, ce încă ne mai lipseso, precum Confercnţele învăătoresct inaugurate de nou
cu limbă de propunere curat ma­ guvernul Banffy n’ar fi putut să sus­ şi în alimentarea acelora în măsură corăs- în archidiecesă, să se întrunbseă după con-
ghiară; au fost prigonite şi oprite ţină acel ordin de oprire al organe­ punejătore. ferenţe la Sibiiu, să discute cele esperiate
pană şi teatrul şi alte producţiunî lor administrative, pe câtă vreme Să continuăm dbr şi noi lucrarea n6s- şi să înainteze apoi raport Oonsistoriului
germane în Budapesta, ca şi între este în vigore statutul organic al tră, d-lor deputaţi, de unde am început’o, despre resultatul conferenţei lor, pentru a
Şvabii din Bănat, şi măsurile de ma- acestei biserici. precum o continuă şi alte popbre culte, şi pută fi de orientare şi Oonsistoriului. —
ghiarisare au început să bântue mai Nu pote să ignoreze acel cores­ mai ales compatrioţii noştri de alte limbi Propunerea s’a dat comisiei şcolare.
în urmă cu vehemenţă, deşi cu mai pondent nici faptul, că guvernul şi confesiuni, stăruind din tbte puterile să La propunerea I. P. S. Sale Metro­
mare preocupaţiune, şi în ţinuturile Szell a declarat prin graiul minis­ avem în tote parochiile biserici şi scble politului preşedinte, înainte de a-se lua
Ardealului locuite de Saşi. trului de finanţe, că în politica de corăspuncjătbre, cu preoţi şi învăţători la orl-ce alt conclus meritoriu în sesiunea pre­
Faţă cu tbte acestea politica naţionalitate e decis a călca în ur­ înălţimea chemărei lor, provăcjuţl şi cu re- sentă, s’a dat espresiune durerii sinodului
germană a rămas impasibilă, ba cu mele guvernului Banffy; nu pote ig­ cerutele mijloce de subsistenţă, imperios pentru perderea fericitului Metropolit Miron
ocasiunea visitei împăratului Wil- nora, că prin ordonanţa spionagiu- reclamate de împrejurări, pentru-ca şi aceia Romanul, prin sculare şi prin trecerea la
helm la Budapesta s’a manifestat în- lui edată de cătră ministrul de jus- să scie şi să potă conlucra cu adevărat zel protocol a acestei manifestaţiunl.
tr’un chip, care a fost tălmăcit de tiţiă în afacerea ajutorării preoţim ei apostolic la împlinirea măreţei nbstre mi­ S’a verificat de ales deputat din cler
tbtă lumea, şi mai mult, firesce, de din partea statului, guvernul de faţă siuni, mai înainte amintite. în cercul Seliştei (în locul răposatului Dr.
cătră Maghiari, ca o încuragiare a a dat o probă vădită, că merge încă Este neapărat de lipsă, d-lor deputaţi, N. Maier) P. O. D. Nicolae Cristea, asesor
şovinismului militant maghiar. şi mai departe, decât Banffy în mă­ să avem în tote păiţile archidiecesei or­ consistorial.
Germanii din imperiu însă, car! surile de asuprire şi de prigonire. gane eorăspuncjătbre, cari să-şi împlinbseă La propunerea comisiei financiare,
sunt bine informaţi despre tbte ce Nu acesta „direcţiă liberală ma­ chemarea din propriul simţ de datorinţă, er prin raportorul său Dr. loan Miliu, s’au
se petrec în monarchia nostră, n’au ghiară" va fi dec! în stare de-a pro­ nu numai la provocări din partea superio­ luat la cunoscinţă paşii întreprinşl de con-
ignorat nicî-odată cu totul starea duce un bun efect asupra României. rilor; este neapărat de lipsă, ca acele or­ sistor la mbrtea Metropolitului Miron, in-
tristă a naţionalităţilor din Ungaria. Iritaţiunea, ce a produs’o acolo bro­ gane să lucre şi din îndemnul propriu şi ventarisarea averii rămase după el şi paşii
De aceea s’a şi aflat tot-deuna icî şura banffistă nu se pote calma prin fără provocări, pentru ca aşa, considerând judecătorescl în urma oărora, nefiind testa­
colo câte-o voce, ce s’a ridicat în delăturarea dela ministeriu a auto­ biserica de un corp cu mai multe membre, ment, s’a decretat judecătoresee biserica de
pressa germană în favorul unei tra­ rului ei, agent provocâtor al fostu­ tote aceste membre să conlucre la susţine­ erede al rămasului.
tări mai conciliante a naţionalităţi­ lui guvern, ci este învederat şi clar, rea şi întărirea corpului. S’a decis, ca din rămasul după răpo­
lor din partea guvernelor ungurescî, că numai prin delăturarea sistemu­ Să nu uităm, d-lor deputaţi, că nici­ satul metropolit, unele lucruri, anume re-
avend în vedere în deosebi, că per- lui de prigonire, ce se desvălesce în-- când nu s’a arătat aşa de mult lipsa unei cuisitele, vasele, sticlăria şi obiectele de