Page 9 - 1899-04

KEDAOŢIOSEA,
AfliiiistraţiiiM şi Tipografla.
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefrancate nu
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
INSERATE 86 primoso Ir AD-
SINISTRAŢIUNE în Braşov şi 1&
\ ramătrirole Birouri de anunolurl:
In Viena: ÎS. Dukes Nacbf.
s?ux. Augonfeld &. Emerloh Losner.
Hşlnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
In Bud.apo sta : A.V. Qoldber-
ger, Ekstoln Bornnt. In Ham-
burg.- Karolyl k Llebmann.
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se­
ria garmond pe o colină 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu-
blioaro. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAME pe pagina a 8.a o
Seria 10 or. său 30 bani.
Nou abonament
la
Gazeta Transilvaniei.
Cu 1 Aprilie st. v. 1889
s’a deschis nou abonament, la care
invitam pe toţi amicii şi sprijinitorii
foiei noscre.
Preţul abonamentului:
Pentru Austro-tJngaria:
pe un an......................................12 II. mai mult se arată liniştite cu privire ratici, ori autorităţile bisericescl ? Asupra fost corupt. Dăr mai soiu. că atunci, când
pe şâse luni..................................6 „ la direcţiunea politicei esteriore a cestiunei vor avă să se pronunţe la locul Regele Carol a fost ospele lor, ministrul
pe trei luni................................... 3 „ României; care — cjic ele — în pro­ prim sinădele eparchiale proxime.
pe o lună......................................1 „ priul interes se vede constrînsă a-se
Pentru România şi străinătate:
pe un an........................... franci, 40 continua prin urmare şi raporturile tiunea şi avertisăză consistoriele, ca să vină lelor române din Braşov el (Sturdza) n’are
pe sâse luni......................... „ 20
pe trei luni........................... „ 10 garia.
pe o lună............................... „ 3.50
Abonarea se pote face mai uşor
prin 'mandate poştale„
A dministraţiunea.
Ungurii şi cnsa din România.
Era lesne de ghicit, că furtuna
ce a produs’o în România broşura
asupra politicei de naţionalitate a
lui Banffy, va pune pe gânduri pe
cei din Budapeşta vecjend efectul
desastros al publicaţiunei acestei
broşuri şi mai ales al sulevării în
dietă de catră deputatul Polonyi a
secretelor de stat, ce pretindea, că
le desvelesce. p
Foile maghiare îndată au înce­
put se critice mai aspru t6tă proce-
derea celor cari au vrut se facă re­
clamă lui Banffy după căderea sa,
stîrnind nemulţumiri înăuntru şi îna-
fară. Au început se găsescă, că ou
secţiunea naţionalităţilor nu sunt
tote în regulă şi se stărue de a-se
face cercetări, decă la compunerea
broşurei a luat parte vr’un funcţio­
nar din amintita secţiune, ori că s’a
dat din sînul ei autorului datele asu­
1
pra marilor „acţiuni diplomatice *
din timpul guvernării lui Banffy.
Resultatul de pană acuma a
fost, cum seim, că Jancso Benedek,
care este privit ca autor al broşu­
rei, a fost demisionat din serviciul
ce-1 tăcea în secţiunea naţionalită­
ţilor la presidiul ministerial. Colo-
man Szell a luat măsura acăsta cre-
cjend, că va contribui a potoli focul
ce l’a aprins făimosa broşură în Ro­
va avă efectul cuvenit.
mânia. Der n’a ajutat nimic. Minis-
trul-preşedinte Sturdza a susţinut
cât a putut şi cum a putut lupta
faţa cu atacurile tot mai vehemente
ale oposiţiunei unite, der în cele din
urmă asaltul combinat al acesteia
i-a înfrânt resistenţa şi după sânge-
rosa împrăsciare a manifestanţilor
de cătră miliţiă şi poliţia de Dumi­
neca trecută, a fost constrîns a-şî
da dimisiunea.
Cu tote că au fost preveniţi cei clase medii său gimnasiale şi au făcut cursul mare a demnităţii naţionale".
din Pesta, de situaţiunea critică ce de teologiă de trei ani, pot spera la între­ Lucru de căpeteniă este, că şi unii şi fost causa răsturuărei lui Sturdza, ci causa
şî a creat’o cabinetul Sturdza, totuşi girea venitelor în primii trei ani (1899—1901) alţii sunt pentru continuitatea politicei es- crisei este a-se căuta mai mult în stările
nu s’au aşteptat, ca oposiţiunea ro­
mână se triumfeze aşa curend, şi
„gazeta* iese în flăcare Oi.
Abonamente pentru Anstro-Dngaiia:
Pe un an 12 fi., pe săse luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
Pentru România şi străinătate:
Pe nn an 40 franoi, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franci.
Se prenumeră la fote ofi-
oiele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Abonamentul pentru Braitt
Adimnistraţiunca, Piaţa nr ai<
Târgul Inului Nr. 30. etepii
I.: Ps un an 10 fl.. po ş£E(
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
1 Cu dusui în casă: Pe rn ei
**?* TT" T T"
wte:SJ 'w
A "KT TT T" săraca! .utf.urţl tajarâs ura unp. 12 fl.. po 6 luni 6 fl., pi fiţi
luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
v. a. său 15 bani. — Atât abo­
namentele cât şi inserţiupile
sunt a se plăti înainte.
tocmai în urma campaniei purtate pira numai la jumătate din acăstă sumă. român, dăcă le convine Românilor şi dăcă
in întrunirile publice sub divisa apă­ Cererile pentru întregire sunt a-se îuainta ţine la politica tradiţională a unei sincere
rării demnităţii naţionale pe tema pănă la 16 Iulie n. 1899. Acesta e termi- şi leale alipiri de politica de pace a triplei
raporturilor, ce au esistat între pri­ nul ultim şi hotărîtor pentru tot timpul, alianţe".
mul ministru Sturdza şi ministrul- cât va esista noua lege. Cererile se pot Sub titlul „Cri8a ministerială în Ro­
preşedinte Banffy.
face său din partea preoţilor singuratici, mânia", „Budapesti THrlap“ scrie un ar-
Foile unguresc! vor să-şî as­ având a' fi înaintate ministrului de culte ticul mai lung, care-1 întroduoe dicend, că
1
cundă surprinderea prin aceea, că prin respectiva autoritate bisericăacă, său Ungurii nu sunt întristaţi pentru căderea
se arată indiferente faţă cu cele ce din partea autorităţii bisericescl în favorul guvernului român, ori cât de mult „veciuii
se petrec înăuntrul României. Firesce. respectivilor preoţi. români" i-ar ocărî. In Bucurescî îl numesc
că nu le dă mâna să vre să prescrie Cestiunea e acum: s& se cdră aceste trădător pe Sturdza, înţelegând, că a vân­
Regelui Carol cum să-şî dimită şi ajutore, ori sâ nu se c&â; ăr în caşul prim, dut România Ungariei. Ungurii însă sciu,
să-şî alâga miniştri săi, der cu atât cum şi cine se facă cererea: preoţii singu­ că n’a primit dela ei nimic, prin care să fi
său preşedinte a esoelat prin absenţa sa,
„Telegraful Român" din Sibiiu în adecă a demonstrat în contra prietiniei
alipi strîns de tripla alianţă şi a numărul seu de astăcfl se ocupă cu ces­ maghiare. Şi în afacerea „subvenţiei" şeo-
de bună prietenia cu Austro-Un- cu propuneri positive în proximele sinode. vină, căci guvernul maghiar a oprit'o. Dăcă
„Dăcă votul sinodelor", tfice, „va fi una­ ou tote acestea compatrioţii săi îl cred de
Gfuvernamentalul „Pester Lloyd“ nim în una seu alta din cele două direc­ trădător, pe Unguri nu-i importă, ei nu se
găsesce un moment liniştitor în îm­ ţiuni (adecă să se primâscă, ori să nu se amestecă în afacerile interne ale vecini­
prejurarea, că declaraţiunea oposi­ primăscă ajutorul), atunci vom avă un pro- lor lor.
ţiunei din camera română când cu nunciament al bisericei, şi nu va mai fi Conservatorii — dice „B. H.“ — n’an
inaugurarea obstrucţiunei nu con­ necesitate de convocarea unui congres na- să ne fiă mai periculoşi, decât ni au fost
ţine nimic, ce s’ar pute tălmăci, ca ţional-bisericesc". liberalii, şi aceştia în oposiţiă vor ocărî
contrar declaraţiunei de pană acuma Ungaria tocmai aşa, cum au făcut’o con­
a politicei esteriore, ci a fost îndrep­ servatorii. E obiceiă vechiti, că în Bucu-
tată numai şi numai în contra per- Demisiunea cabinetului Sturdza si rescl partidele se răstornă unele pe altele
sonei şi a politicei d-3ui Sturdza. pressa maghiară. prin agitarea „Valahilor" din Ungaria. Fiă-
Lucru de căpetenia este, esclamă ,Pester Jjloyd“ vorbind de căderea care oposiţiă îşi câştigă popularitate cu de-
t
numita foie, ca România să păstreze cabinetului Sturdza nu vră să se împace eu visele Ligei şi irredentei şi răstornă gu­
politica unei sincere şi leale alipirî gândul, că o broşură maghiară asupra ces­ vernele, pentru-ea mai apoi să nu pornescă
de tripla alianţă. In celelalte pote tiunei naţionalităţilor s’o fi causat. Adauge nici un răsboiii de liberare cu dorobanţii
să-şî schimbe ministeriile după plac. însă, că „mai bine era, pote, dăcă acea în munţii Ardealului, cum de 50 de ani
Totuşi foia guvernamentală un- broşură n’ar fi fost scrisă *, pice mai de­ încoce graniţa maghiară n’a vădut soldaţi
1
gurescă îşî dă mare silinţă a docu­ parte — spre susţinerea afirmării de mai români, ca duşmani. A ţinâ întruniri, a
menta, că nu acea faimosă broşură sus — că mai înainte încă oposiţiunea s’a scrie şi a vorbi e uşor, dâr a purta răs­
maghiară asupra cestiunei naţionali­ boiii e periculos. „Atunci va fi Ardealul
tăţilor a fost, care ar fi causat di­ dovedit tare în ţâră. al României, când apa Oltului va curge în
Vorbesee apoi de chiămarea la palat
rect căderea cabinetului Sturdza. Şi a conducătorilor oposiţiei, după-care au ur­ sus. Şi Dunărea şi Tisza merg dela noi în
numai ideia acesta o supără, căcî ea mat întrunirile şi măcelul produs pe stradă, România, şi istoria arată însemnătatea
aesvălue cât de mare este abisul ce cari au spart fundul butoiului şi au adus acestei posiţiunî strategice, căci Muntenia
desparte în realitate pe Români de cu sine demisiunea cabinetului Sturdza. şi Cumania s’au ţinut de Ungaria (?), dâr
Ungurî ou tote raporturile de prie- „P. Lloyd vorbesee mai departe de Ungaria nu pote aparţină României. Cu
u
tiniă ale guvernelor din ambele eventualităţile form ării noului cabinet di- tote acestea nu ne trece prin minte a res­
state. cend, că curend va trebui să se decidă tabili pănă la Marea-nâgră vechiul imperiu
De aci vine, că „P. Lloyd“ es­ dăcă va fi posibil un ministeriu Statescu, maghiar, cum Dacoromânilor li-ar plăcâ să
clamă, că ar fi fost mai bine, ca care să unăscă fracţiunile liberale, ori va să facă Dacia pănă la Tisa. Astfel de vi­
broşura banffystă să nu fi fost scrisă veni un ministeriu conservator cu Cantacu- suri nu sunt politică. Ungaria e a Maghia-
nicî odată şi încerca a-se mângâia zino şi Carp. Cât pentru acţiunea de re­ ghiarilor, âr România a Valahilor".
asupra valurilor turiose, ce Je-a pro­ forme interne amintesce, că cabinetul con­ Noi nu invidiăm pe aceştia şi nu-i
dus eestiunea naţională în parlament vom supăra. Dâr nicî într’un chip nu vom
şi’n întrunirile din Bucurescî, afir­ servator a lăsat o bună amintire, ăr d-1 tolera amestecul lor în raporturile maghiare
Petre Carp mail ales se numără între cei şi ’n guvernarea nostră internă. Şi nu vor
mând, că desbaterile din urmă în mai de frunte şi energici representanţî ai primi dela noi nici o palmă de pământ şi
camera română n’au fost pătrunse
de un spirit atât de ostil Maghiari­ politicei reale în afaceri economice ca si nici un fel de drepturi asupra supuşilor
lor, ca odinioră. politice. maghiari.
Politica regelui Carol a adus — dice „Bud. Hrlp" vorbesee apoi de tripla
C’un cuvent, evenimentele din „P. Ll“ — lucrurile acolo, că representauţii alianţă, la care s’a alăturat Regele Carol
urmă petrecute în România, au pro­ strînsei apropieri de Austro-Ungaria în în propriul interes al României, „nu pen­
dus asupra cercurilor politice ma­ ambele tabere sunt în majoritate. „Seim tru plăcerea nostră, sâu pentru amiciţia cu
ghiare o im presiune, care, credem, forte bine, că aşa numiţii politicianl popo­ Regele nostru, sâu în urma presiunei blânde
rali în România maltratăză cu mare pre­ dela Berlin". Nici Goluchoivski, nici Szell
dilecţia ia fiă-oare ooasiune aşa numita ces­ nu voesce conflictul cu România, şi decă
întregirea venitelor preotesei. tiune transilvană". Der ultimele desbaterî va plăcâ acesteia, ei vor continua politica
Marea şi grava cestiune a întregirei veni­ în Camera din BuourescI au fost mai pu­ lor şi faţă cu guvernul conservator. Dâcă
telor preoţilor necatolieî va avă să fie dis­ ţin ostile Maghiarilor, decât s’a întîmplat însă ’i va plăcâ să se certe, ea va trebui
cutată în curend din partea sinodelor epar- la asemenea ocasiunî mai înainte". Decla­ să suporte consecenţele şi va deveni
ehiale ale bisericei române gr. or. Se scie, rai ea lui Maghiloman în cameră în 21 a lu- isolată.
că în sensul art. de lege XIY din 1898, nei trecute n’a fost îndreptată în contra In fine, după-ce dă o lovitură lui
întregirea acestor venite e condiţionată dela politicei exteriăre, ci special numai în con­ Banffy pentru broşurile lui, cari au produs
calificaţiunea personală a preoţilor. Aceia tra lui Sturdza, a cărui „presenţă în frun­ o furtună atât de mare în România, dice,
dintre preoţii actuali, cari au absolvat 8 tea guvernului a fost declarată de o vătă­ că crede a nu se înşela decă admite, că
broşura a servit numai ca prilej şi uu a
pănă la 600 fl., ăr dela 1901 încolo pănă teriăre României, şi acăsta ne linişteşte. interne. După-ce se vor regula cestiunile
la 800 fi., toţi ceilalţi preoţi însă pot as­ „Noi suntem învoiţi cu fiă-care ministeriu încurcate, România ârăşl se va linişti, „âr