Page 90 - 1899-04

Pagina 2. GAZETA transilvaniei. Nr. 92.—1899.

lux la masă, rămase dela Şaguna şi vân­ putaţi sinodali supletorl, presidiul a anun­ tat la 6 Maiii Porţii c notă energică, ce­ merose telegrame de felicitare, âr dâmnele
dute dela unul la altul, să nu se vencjă, ţat şi aceea, că referitor la alegerea dela rând ca autorităţile militare turcesc! să dea din societatea bucuresceană s’au grăbit a
ci să se cumpere de consistor pe sema Lipova a întrat protest. Şeful de câtă-va va- satisfacţiă desăvârşită consulatului Serbiei manifesta graţiâsei Regine sentimentele
fondului instruct (a întreţinerii curţii &r- 16re al tribuniştilor aradanl, deputatul Ve- la Uskub, în privinţa dragomanului consu­ lor de iubire, oferindu-i buchete de flori.
cliiereului), având a rămânâ la toţi şi a nu liciă, pretinde, că după ce a aucjit din foi, latului rănit de un soldat turc. Oraşul a fost frumos împodobit cu drapele
se mai espune licitaţiilor. că Voicu Hemsea este atacat prin acel naţionale.
Din cele rămase dela fericitul Metro- protest, acesta nu pote figura ca membru
Socialismul în Rusia. Arestarea Anuai* teati*al-musical. Seim, că d-1
polit, după-oe se vor fi valorisat în bani, în comisia verificătâre, deci să se alâgă al­
a doi cjiariştl din Varşovia a atras atenţia profesor de musioă din loc Timoteih Po-
se face din totul un fond, cu meniţiune tul. Unde s’a mai audit în viâţa parlamen­
din nou asupra mişcărei socialiste, care ia povicî şl a propus să redacteze un anuar
specială de a-se remunera preoţii cei mai tară să se discute, sâu să se ia chiar ho-
dilnic o întindere tot mai mare în Rusia musical, în care să se cuprindă datele ne­
activi şi binemeritaţi în archidiecesă. Do­ t-ărîrl meritorii în cause, ce încă n’au fost
şi Polonia rusâscă. Cei doi cjiariştl sunt cesare cu privire la înfiinţarea, funcţiona­
rinţa acâsta a manifestat’o răposatul oca- censurate prin comisiunile respective! La
redactori principali ai cjiarelor „Kurier rea şi peste tot să se arate starea, în care
sional celor din jurul său, şi asta se va noi însă tâte sunt posibile, căci înaintea
Warszawski şi „Kurier Polski şi împreună se află fiă-care dintre reuniunile nostre de
44
44
pune pote ca menire a fondului. In sesiu­ grupului şi sârele trebue să cjicem, că este
cu ei a fost îuohis corespondentul peters- musioă şi cântări, precum şi fiă-care cor
nea viitâre consistoriul va presenta literele întunecat, dâcă Mangra... cjice aşa. Din
burgez al cjiarelor citate. Etă ce se comu­ de plugari români. Idea d-lui profesor Po-
fundaţionale. fericire însă nu este societatea nostră si­
nică îu privinţa acestui fapt, care a pro­ povicl a fost salutată cu simpatiă din par­
Din aceeaşi avere se va ridica şi o nodală atât de coruptă, precum o cred cei
dus o mare sensaţiă: In cui'sul câtor-va tea pressei nostre şi apelul adresat de d-sa
44
oruce monumentală la mormântul răposa­ dela „Tribuna Poporului ; har Domnului, greve de lucrători, caii s’au produs în Ru­ cătră corurile de plugari şi cătră reuniu­
tului, în cimiteriul de lângă biserica sub- că se mai află între deputaţii sinodali ai
sia, s’au găsit la lucrători broşuri socia­ nile nostre de musioă şi cântări a fost re­
urbiului Iosefin din Sibiiu. Aradului şi caractere firme.
liste. Prefectul de poliţia din Roşcova, produs mai de t6te cji&rele nâstre. „Fami­
Şedinţa proximă mâne la 10. Cererea lui Veliciil, combătută esen­ Trepzw, îşi făcu datoria de a atrage aten­ lia a făcut chiar propunerea, ca anuarul
44
Cp. ţial de valoroşii deputaţi Rotariă şi Anto- ţia guvernului asupra acestu* fapt. In urma corurilor de plugari proiectat de d-sa să
nescu, a fost ratificată prin o simplă tre­ acestei denunţări, şeful departamentului de se publice împreună cu anuarul Sooietăţii
Dela Sinodul eparchial aradan. cere la ordinea dilei, ceea ce de-altmintre- poliţiă, consilierul de stat Swotjanski, or­ pentru fond de teatru român, aşa că anua­
lea se pote considera âreşi-cum de un ca- donă a supraveghia cu multă severitate rul acesta comun să devină cu încetul o
— Coresp. part. a „Gaz. Trans.“ —
racteristicon pentru desvoltarea ulteriâre- pe lucrători şi isbuti a crea în acest scop oglină, în care să se arate în fiă-care an
Arad, 8 MaiQ n. 1899. lor agende sinodale meritorie. 160 secţii noi poliţienesc! în cuartierele întrâgă mişcarea nostră teatrală şi musi-
La Dumineca Tomii catedrala nâstră Proxima şedinţă sinodală va avâ loc fabricelor. oală. Propunerea acâsta, după ce şi d-1
a fost îndesuită de public ales. Sânta li- astătjl d. am. la 4 ore, anunţat fiind ca Acâstă supraveghiere stăruitâre avu prof. Popovicî şl-a dat iuvoirea, a fost pri­
turgiă şi invocarea duhului sânt le-a ce­ obiect de urgenţă ameliorarea dotaţiunii de resultat descoperirea, că partidul socia­ mită şi din partea comitetului Societăţii
lebrat părintele administrator, vicarul Gol- preoţilor. list polones stă în legătură directă cu re­ pentru fond de teatru român, aşa că în
diş, cu asistenţă splendidă. De altmintrelea spiritele sunt de tot voluţionarii polonesl şi ruşi, cari trăesc îu viitor proiectatul anuar teatral-musioal îl
Aici am văcjut prima-âră în biserică iritate din causa ţinutei provoeătâre a ce­ Londra, dela cari se inspiră îu actele şi vom avâ. Atârnă acum dela zelul celor mai
românâscă, că celebrantele nu a cădit ioâna lor ce voeso din răsputeri să faca pe Gol- propaganda lor. Astfel lucrătorii din Var­ deaprâpe interesaţi, în special dela condu­
maicii Domnului, ce stă vis-a-vis de tro­ diş episcop. şovia au arangi&t deună-dl o demOnstra- cătorii corurilor nâstre ţărănesc!, ca să gră-
nul episcopesc; şi tot acum am audic pen­ ţiune în favârea eliberărei câtor-va cama­ bâscă a trimite d-lui Popovicî fără întâr-
tru întâia-âră la eşirea cu darurile, că rad! de ai lor, cari fuseseră arestaţi pen­
Posiţia guvernului Thun. Din cjiare datele cerute, ca astfel anuarul să
preotul potificante nu spune la pomenire tru instigaţiunl socialiste. Ou acest prilej
Viena li-se telegrafâză cjiarelor ţdin Pesta, pâtă fi cât mai bogat şi mai complet. Avis
nici numele monarchului, nici al metro- manifestanţii au răspândit pe strade foi
că călătoria ministrului de finanţe Kaizl la deci conducătorilor corurilor nâstre de
politului. Praga n’a avut resultatul dorit de guvern. volante roşii cu cântecul revoluţionar „Stâ- plugari!
In aula seminariului părintele vicarii! Cehii-tinerl nu sunt învoiţ cu ootroarea gul Roşiii", cari au fost confiscate de po­
T
a cetit un lung cuvânt de deschidere îm­ liţiă. In acest timp cei doi redactori ares­ Titulatura episcopului romano-
legei de limbă pe basa § lui 14, ei ţin cu
pestriţat cu diferite buchete de corteşire fidelitate la nisuinţele lor autonomiste şi taţi şi-au tras fulgerele guvernatorului ge­ catolic (lin Ardeal. „Siebenbilrgisch D.
a
pentru episcopiă. Din cele multe amintesc sunt de părere, că Gestiunea regulării lim- neral al Poloniei, p6ntru-că au refusat să Tagblatt dela 5 Maiii se ocupă într’uu ar-
numai unul, anume că „pentru întâia-oră publice un apel în favorea asupriţilor din ticul cu ordinul ministrului Wlassics refe­
bei aparţine cercului de influenţă al die­
sunt fericit a luora între D-V. D-D. depu­ Rusia. Făcându-se o perchisiţiă la dânşii ritor la titulatura episcopului romano-oa-
telor provinciale. In cercurile Cehilor-tinerl,
taţi pe un teren mai larg de activitate *. dice telegrama, tot mai mult cuceresce te­ în urma unui ordin venit din Petersburg, tolic din Ardeal. Titula de „episcop al Ar­
4
Dâr de şâpte ani n’a avut părintele vicarii! s’au descoperit dovedi netăgăduite, că stau dealului o numesce denedrâptăşi dovedesce
ren convingerea, că yosiţici cabinetului Thun
tot atât de vast cerc de activitate? îo legătură cu diarul din Londra „Rabot- acâsta cu date istorice. Acest titlu, dice
e sguăuită. O hotârîre definitivă însă ei to­
La finea cuvântului de deschidere a nic . Descoperirea acâsta duse şi la ares­ fâia naţională săsâscă, era folosit cu drept,
44
tuşi n’au luat, ci aştâptă resultatul tractă-
intrat în sinod şi vestitul nostru naţiona­ tarea corespondentului din Petersburg al când în Ardeal era numai o biserică, cea
rilor asupra afacerei pactului, tratări ce se
list şi biserican Mangra. Şi a fost o scenă celor două cjiare în cestiune, şi astfel a în­ romano-catolică, însă de-odată cu reforma-
vor face în Budapesta în cursul săptămâ-
interesantă acâsta, când aderenţii „Tribu­ ceput o serie de arestări, care pare, că nu ţiunea s’a schimbat situaţia. La 1556 dieta
nei acesteia.
nei Poporului au început să aplaudeze. se va opri numai la cele trei persâne. ardeleană a cassat episcopia Ardealului,
44
Unii afirmă, că aplausele au fost adresate care timp de 150 de aul n’a esistat de fapt,
preşedintelui sinodal, dâr alţii, că lui Mau- Revista politică. âr la 1743 dieta din Sibiiu a inarticulat
gra. Vom vedâ sfîrşitul. Ideia alianţei celor trei împă­ SOIRILE D I L E L în lege, că episcopului de Alba-Iulia nu
5
Preocupaţiunea elicei goldişişte şi-a raţi, numită şi „alianţa sfântă , începe a i-se cuvine decât titlul de „episcop romano-
44
— 27 Aprilie, v. 44
arătat unghiile, îndată-ce părintele vicarii! preocupa ârăşl cercurile conservative din oatolic ardelenesc , âr nici decât „episcop
•j* Dr. George Assaky. Joi a .înce­ al Ardâlului , deâre-ce în Ardeal mai sunt
44
a terminat cuvântul său de deschidere; Germania şi se accentuâzâ mult înlocuirea
tat din viaţă distinsul profesor dela uni­
căci onorabilul deputat Paguba, de-alt- triplei alianţe cu vechia alianţă a celor şi alte confesiuni. Fâia săsâscă accentuâză,
versitatea din BucurescI Dr. G. Assahj în că folosirea titlului de „episcop al Ardea­
mintrelea încărunţit întru ale sinodalităţii trei împăraţi. Drept motiv se aduce logica
vârstă de abia 44 anî. Răposatul era o ce­ 44
nâstre, la moment şi-a esprimat mulţumi­ istorică şi se (j* ! că „alianţa celor trei lului Vatămă pe celelalte confesiuni, oăcl
06
rea sufletâscă faţă de consolătorul cuvânt împăraţi trece ca un fir roşu prin întrâgă lebritate în arta chirurgicâ, au fost profe­ titlul acesta deştâptă aparenţa, ca şi când
44
sor la facultatea de medicină din Paris şi
de deschidere a consăteanului său, care istoria seoulului XIX. Alianţa sfântă a episcopul romano-catolic de Alba-Iulia ar
la cea din Lille. La 1886 guvernul român
odiniâră şi la Caudium l’ar fi văcjut bucu­ domnit în Europa dela 1815 pănă la 1848, fi episcopul tuturor confesiunilor.
l’a chiămat în patriă şi printr’o lege spe­
ros trecând. Candidatul nostru la episcopiă şi când s’a desfiinţat după căderea lui Met-
cială l’a numit profesor de clinică la uni­ Artişti români la Paris. Săptă­
îndată a şi enunţat ca condus propunerea ternieh, ea s’a reînoit doi ani mai târejiu 44
versitatea din BucurescI. înmormântarea mâna trecută s’a dat în sala „Rudi din
consăteanului său, cu t6te că încă nu în Olmutz, dâr ea n’a durat decât pănă la
i-s’a făcut Duminecă. Pe cosciug a fost de­ Paris un concert de d-şâra Isabela Zsvo-
se constatase, dâcă este capabil sinodul de răsboiul din Crirnea, când diplomaţia en- ranu, fiica fostului ministru şi senator I.
puse un mare număr de corone din partea
a lua hotărîrî valide. Er vulpile tăcură. glesă a făcut’o imposibilă. In 1860 însă
amicilor, colegilor şi a societăţii studenţi­ Isvoranu, ou concursul cunoscutului violi-
Constatându-se apoi, că sunt prasenţî Rusia a făcut nouă încercări pentru reîn­
lor în medicină. In timpul ceremoniei fu­ nist Enescu. Concertul a reuşit splendid.
46 membri, colegul Bâuflfy-tisaist Beleş s’a vierea ei. La finea acelui an şi-au dat în­
nebre s’au ţinut câte-va discursuri, prin D-şâra Isvoranu s’a distins prin remarca-
furişat dintre sinodali şi a şoptit preşedin­ tâlnire în Varşovia cei trei împăraţi, însă
cari s’au arătat marile calităţi ale d-rului bile aptitudini musicale şi a obţinut un mare
telui, că numai acum este rândul să enun­ alianţa nu s’a putut reînfiinţa din causa
Assaky. Defunctul, oare a dus faima ţării succes, esecutând o Sonată de Beethoven
ţe ca conclus propunerea consăteanului contrastului dintre Prusia şi Anglia. După
în Europa întrâgă, lasă un gol imens fârte şi Gapricio (mi) de Scarlatti-Taussig. D-1
său Paguba, adecă să între la protoool în­ răsboiul franco-teutonic, alianţa a reînviat Enescu a executat superb cu o mână de
treg cuvântul de deschidere al preşedinte­ pentru a treia-6ră în Septemvre 1872, însă greu de umplinit. măestru ultima sa composiţiă (Sonată) al
lui sinodal. curând a răsărit ideia triplei alianţe. Con­ Aniversarea Reginei României. cărei Andante şi Allegro final i-au dat
După acest eşec parlamentar se ob­ servativilor germani însă, aşa se pare, că Sâmbătă în 24 Aprilie v. a fost aniversa­ ocasiunea se probeze tonalitatea, sentimen­
servă şi altele, cari ne făceau să simţim şi nu le mai convine tripla alianţă, în locul rea dilei onomastice a Reginei României. tul şi technioa sa uimitâre. Sala era înţe­
mai mult lipsa conducerei fostului episcop Italiei ei ar vedâ mai bucuros pe Rusia, şi Din incidentul acesta s’a celebrat în bise­
sată de lume alâsă parisiană, oare a răsplătit
Meţianu. în direcţia acâsta, pe cum se vestesce, lu- rica Metropoliei din BucurescI un Te Deum
cu numărâse şi entusiaste aplause eminen­
Presidiul anunţă sinodului îngânând, orâză cu stăruinţă. de cătră P. P. S. S. Sa Metropolitul-Pri-
tele calităţi ale tinerelor talente, care con-
că presentâză rapârtele îndatinate dâr, pâte mat, încungiurat de înaltul cler metropoli­
Alegen'ile bulgare, pilele acestea tribuesc pe terenul artistic a face onâre
că infestat de friguri presidiall, oăuta cu tan, de faţă fiind miniştrii, casa militară şi
s’au făcut alegerile legislative. Afară de câ- României şi nâmului nostru în străinătate.
lampa lui Dyogene, cui să predee actele civilă regală şi numărâse persâne de dis-
te-va învălmăşeli neînsemnate, ce s’au pro­
respective, deşi acum de 32 de ani în ser- tincţiune. O companiâ cu drapel şi musicâ Şedinţa festivă dela Arad. Ni-se
dus în trei arondismente, operaţiunile elec­
vioitl bisericesc fiind, ar putâ cunâsce tâte din reg. I. geniu era înşirată în curtea scrie: Şedinţa festivă a tinerimii dela se­
torale s’au petrecut fără incident. Deşi nu
de-a rostul. Iu fine ajutat, când de uota- metropoliei. După serviciul divin, Majestă- minarul diecesan din Arad a succes peste
se ounâsoe încă resultatul esact, totuşi este
riul general al sinodului, de cătră d-1 Len- ţile Lor au primit la palat consiliul de mi­ aşteptare. Ea a decurs conform programei,
sigur, că partidul guvernamental va avâ
geru, când de cătră actualul notarii! sino­ niştri, cu care prilegih primul ministru a ce aţi publicat’o D-Vâstră. Cu deplină sa-
peste două treimi de deputaţi. Domnii Gre-
dal Dr. Tr. Puticiii, o duserăm pănă la ca­ adus felicitări, oferind tot-odată M. S. Re­ tisfacţiune trebue să spun, că în general
kow, Radoslavcw şi RacovicI au fost aleşi
pătul şedinţei prime. ginei un frumos buchet de flori. In urmă nu sciu ce să laud mai mult. pic numai,
la Sofia.
Aici ajungând, âtă că ne treejirăm eu Majestâţile Lor au primit felicitările casei că dâcă acâstă tinerime după terminarea
o procelă! Când la apelul nominal s’au Conflictul serbo-turcesc. Legaţiu- civile şi militare regale. Cu prilegiul ani- studielor sale va avâ norocul să ajungă în
presentat condiţionalele de nou aleşii de­ nea sârbâscă din Constantinopol a presen- versărei s’au trimis Regelui şi Reginei nu­ societatea unor âmenl de caracter, atunci