Page 91 - 1899-04

Nr. 92.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

putem privi cu încredere la viitorul nea Braşov, în 4 MaiU 1899. tote câte le-a comis „Tribuna Poporului de imagina satelitului nostru, cu ajutorul
44
mului românesc. Au incurs ca daruri 123 fi. Onoratei itedacţiunl a „Tribunei Poporului" şi aprobă şi ţinuta numitei foi faţă de per- acestui telescop, nu va fi un metru, ci de
în A r a d . soua mea, atunci nici pentru apărare nu o sută de chilometri, distanţă infimă, când
Serbările din Clusiu, oe era să se 44 aşi trage sabia mea în contra lor; eu îmi
;__ ’ Ou privire la articolul „Săracii apă­ ţinem sâmâ de spaţiile incomensurabile, de
facă din incidentul desvălirii statuei rege­ rut în Nr. din 22 Aprilie (4 Maiil) a. c. al măsur sabia numai cu omeni, cari sunt
44
lui Matia, nu se vor ţinâ din eausă, că „Tribunei Poporului , Yă rog pe basa le- cel puţin de sâma mea, faţă de alţii face dimensiunile enorme ale planetelor pe cari
statua nu va pute fi isprăvită la timp. Un­ gei de pressă să publicaţi în numărul proc- un ciomag bun acelaşi serviciu; ochiul astronomului cârcă a-le explora.
sim al diarului D-Vostră la locul cuvenit 4) Nu este adevărat, că eu nu aşi cu- Pentru a se ajunge la aoest resultat s’a în­
gurii cluşenî invitaseră la proieotatele ser­
următorea rectificare: nâsce situaţiunea din Arad; eu cunosc si- trebuinţat siderostatul lui Foucaul provă-
44
bări şi pe Maj. Sa monarchul. „Ellenzâk tuaţiuuea forte bine tocmai din ţinuta „Tri­
1) Nu este adevărat, că eu v’am fă­ dut ou o lunetă, a cărei distanţă focală e de
44
scrie, că nu se va arangia nici esposiţia bunei Poporului , şi deşi sunt greoo-catolic,
cut proces, pentru-câ aţi votat pe prea
etnografică. Sfiuţia Sa episcopul Popea; adevărul este, nu sunt atât de prost, încât să nu pot în­ 60 de metri. Siderostatul se compune din-
44
oă eu am accentuat, că aţi fost în drept a ţelege, că „Tribuna Poporului a minţ't tr’un picior de fontă care supârtă o oglindă;
Logodnă. D-l Nioolae R. Panţu, li­ atunci, când a afirmat, că a desminţit pac­ oglinda acâstă e mobilă şi se mişoă prin-
vota pentru acel candidat, pe care l’aţl ţi­
cenţiat în farmaciă, originar din Braşov, nut de mai demn ; tul cu Goldiş, dâr ar fi minţit şi mai mult, tr’un sistem de orologerie, care permite a
dâcă de fapt ar fi desminţit încheerea ace­
s’a logodit cu d-ra Constanţa Panaitescu, 2) Nu este adevărat, că eu am afirmat lui pact. Aici însă nu este vorba de situa- urmări evoluţia astrelor. In chipul acesta
fiica d-lui Christea Panaitescu moşier în în articolul meu, că înalt Prea Sfinţia Sa ţiunl. Situaţiunile se pot schimba îu tot luneta rămâne nemişcată şi acesta e un
UlieştI (Dâmboviţa). actualul metropolit este cel mai de valore momentul, căci dor de aceea sunt situa- punct capital. Căci altfel cine ar putâ faoe
naţionalist; adevărul este, că eu i-am dat
ţiunt; ceea-ce nu se pâte schimba atât de să se misce în tote sensurile enorma lunetă
Numire. Ministrul de finanoe r. u. a înalt Prea Sfinţiei Sale ce este al Lui, şi uşor, este omul; de vor fi Domnii dela
numit pe oficialul dela perceptorat Iosif ceea ce i-aţl dat şi D Vostră pănă mai erl spadele „Tribunei Poporului de-o miie de de 21,000 ohilograme. Oglinda acâsta e o
44
alaltăerî; adevărată minune. Ea a fost turnată la
Szabo controlor şi pe practicantul cu plată ori atât de cuminte, pe cât sunt eu de
3) Nu este adevărat, că eu am pretins prost (fiind şi greco-catolic) nu mă vor pu­ Jeumont, cu preoauţiunl infinite, şi topirea
dela perceptorat Nicolae Gal ofioial provi-
dela D-Vostră, ca să acceptaţi candidatura tea oonvinge despre aceea, că vicarul Gol­ imensei mase de sticlă a necesitat un cup­
soric la perceptoratul r. u. din Mociu. Tot­ d-lui Hamsea; adevărul este, oă Y’am ce­ diş, oare după cele scrise în „Tribuna Po­
odată a numit pe practicantul la percep­ rut desluşiri, cine este candidatul cel mai porului înainte—în şi după anul 1897— tor special. Şi câtă grijă nu s’a avut la
44
torat Andreifi Popa oficial provisor la per­ demn pentru scaunul episoopesc, de ce nu a fost un om de nimica, „apostat şi vân- poleirea oglindei. Acâsta e munca cea mai
14
ceptoratul din Sebeşul săsesc. este demn Hamsea şi de ce nu combateţi 4ător al bisericei şi al nâmului, peste nopte delicată, ce se pote închipui, căci fotul de­
pe Goldiş; a devenit om de cinste. Omenii de talia pinde de frumseţea suprafeţei reflectore.
Trupa teatrală vienesă, oare a ju­ 4) Nu este adevărat, că eu am „tras unui Veliciu, unui Dr. Onou etc. nici când Ou ajutorul lunetei acestei uriaşe, se pot
44
cat în săptămâna trecută, va mai da astăzi, sabia în contra unui Veliciu, Dr. Oncu, nu me vor putâ convinge, că poţi se faci fotografa peisagii (vederi) din lună, căci
mâne şi poimâne trei representaţiuni cu Ciorogariu, G. PopovicI, Siria, Mangra etc., din câne slănină. ea măresce de 10,000 dî ori mai mult, ca
adevărul este, că eu într'un ton forte obiec­
d-na Frieda Lanius oa ospe. Astăzi, Marţi, Dâr ce voiţi Stimabililor să spuneţi cu telescâpele aotuale.
tiv şi calm am cerut desluşiri în privinţa observarea, oă eu am cerut „Gazetei Tran­
se va representa „Untreu, comediă în trei
44
unor apariţiunT, pe cari după ţinuta de silvaniei , care de vre o săptămână aprope Gustul poporelor sălbatice. Con­
44
acte de Bracco, care a fost dată cu mult pănă acuma a „Tribunei Poporului nu le în fie-care di publică corespondenţe şi de- ceptul frumseţii este oolosal de deosebit la
44
44
succes la „Volkstheater în Yiena. D-na puteam înţelege; la acâsta m’am simţit claraţiunl eşite din biroul „neamurilor . diferitele popore, dâr tote poporele sunt de
44
Lanius, înainte cu trei săptămâni, a sece­ îndreptăţit cu atât mai mult, că şi eu am Voiţi pote să afirmaţi, că până mea este
fost pănă acuma un membru al grupării, acord întru a recunâsce, că omul devine
rat în BucurescI mari succese în acâstă influinţată, sâu plătită din partea aşa fise­
în care astădl se află un Veliciu, Dr. Oncu, lor neamuri? Deeă aşa credeţi, atunci aveţi mai frumos, mai plăcut şi mai presentabil,
piesă, la care a asistat şi Regina. Mâne, 44
etc. şi că „Tribuna Poporului a fost în curagiul convingerei vostre şi spuneţi-’ml dâcă se împodobesce cu tot felul de orna­
MerourI în 10 1. c., se va da „Die Tochter aceeaşi proporţiune foia mea, în care 63te
ceea ce credeţi în faţă şi nu lăsaţi pe alţii, mente şi găteli. Botocuzii se împedobesc
u
ăer Il6lle , comediă de Kneisel, âr Joi în 11 a unui Veliciu, Dr. Oncu etc. ca să vorbâscă în numele vostru! Nu fiţi cu verigi atârnate de gardinele nasului, ca
1. c. comedia mult amusantă „Im weissen 5) Nu este adevărat, că aţi desminţit faţă de mine atât de laşi, precum aţi fost şi cum ar fi nisoe cercei. Indianii din Ame­
RtiseV de Schonthan şi Kadeburg. Bilete cestia cu pactarea în mod categoric; ade­ şi sunteţi în causa alegerii de episcop,
vărul este, că nu aţi desminţit acest pact unde nu cutezaţi să spuneţi, că candidatul rica de mâclă-di îşi smulg sprîncenele şi
pentru tote trei representaţiunile în can­
nici categoric, nici necategoric; tocmai vostru este vicarul Goldiş, ci lăsaţi pe Dr. tot părul de pe cap. Unde nu e9te obiceiîi
celaria teatrului, în sala de concerte şi sera
acesta m’a făcut pe mine să Vă scriu arti­ Ioan Sueiu să bată şaua. de-a purta haine, omenii îşi tetovâză pie­
la cassă. colul, pe care aţi aflat de bine a nu ’l Că am cerut ospitalitatea „Gazetei lea. In privinţa acâsta se disting cu deo­
publica ; Transilvaniei este forte natural, şi îi mul­
44
Un comiu harnic do băcăniă, care sebire locuitorii insulelor Caroline. Acolo
6) Nu este adevărat, că eu am pre­ ţumesc, că şi-a deschis locaşul pentru-ca
vorbesce tote trei limbile patriei, cu es- fiă-care insulă îşi are caracteristica sa na­
tins, ca să scoteţî pentru cineva castanele să mă primâscâ pe mine,- cel delogiat din
perienţe bogate, doresce a-se angaja ime­ din foc; adevărul este, că eu am cerut, ca casa sa proprie. ţională, după care locuitorii îşi văpsesc
diat într’o prăvăliă mai mare. Informaţiuni se nu scoteţî castanele din foc pentru Gol­ In fine nu pot să trec cu vederea, că trupul şi îşi tetovâză pielea. Indienii de
41
mai de-aprope la administraţia diarului diş, pe care, mi-se pare, D-vostră l’aţl po­ scriblerul articolului „Săracii , ale cărui pe ţărmul Nilului îşi găsesc plăcerea în
44
reclit de „apostat . — Ou stima cuvenită ghiare cred, că le-am recunoscut şi pe cari aceea, ca să-şi văpsâscă părul lor mare şi
nostru.
Dr. Eugen de Lemeni. cu prox’ma ocasiune le voi tunde cum se împletit în trei, dându-i o colore cât mai
Preot împuşcat de un notar. „Sze- Conţinutul rectificării meL, al cărui cade, în interesul binelui comun, a cre- albastră. 0 altă seminţiă îşi văpsesce pă­
u
gedi Napl6 comunică soirea de sensaţiă, adevăr i-1 pot dovedi ori şi cui ş în tot dut că mă va putâ discredita înaintea rul în roşu. Pe lângă asta se împodobesc
;
cetitorilor săi, punându-mă pe mine alătu­
că preotul romano catolio Otto Vajda a momentul, este dovadă înaintea omenilor şi rea cu d-nul Dăian. Dâcă scriblerul acela cu peptenl mari, cu cununi de pene etc.
44
fost Ucis prin glonţ de notarul comunal a lui Dumnecjeu, că „Tribuna Poporului crede, că şi-a ajuns scopul, atunci se înşâlă Locuitorii Nordului, ca d. es. Gronlandesii
referând despre articolul meu, a falsificat
Paul Allaga din Bacs-Madaras. Notarul Al- grozav, căci pe de-o-parte nu mai dau ni­
in modul cei mai condamnabil; er cine a îşi smulg barba pănă la ultimul fir. Cel
laga avea de mult ură asupra preotului şi mica pe opiniunea, pe care ar putâ-o avâ
falsificat adî, a putut falsifica şi erl, şi acum mai nebun mod de deooraţiune se prac­
Vineri sera, când se întorse dela casină, a un an, şi pote falsifica şi mâne. unul sâu altul aderent stupid, sâu interesat tică însă la unele popore din Africa de
44
al „Tribunei Poporului în privinţa perso-
aflat pe preot la locuiinţa lui şi l’a îm­ Deeă însă „sistemul îţi permite a nei mele, pe de altă parte fiind om con- mijloc, cari îşi scot toţi dinţii din falca de
44
puşcat. merge atât de departe, încât să poţi falsi­ secuent, trebue să deduc din cele oe a jos. Şi mai barbar, decât acesta, este mo­
fica în detrimentul amicului tău, atunci 6
Q provocare originală. Se scrie din spuneţi-ml pănă unde îţi permite sistemul scris „Tribuna Poporului despre d-nul dul de decoraţiune practicat la unele po­
Atena, că eântărăţa amerioană Miss Darzen, & înainta faţă de omeni indiferenţi sâu faţă Dăian — pe care de altfel nu îl cunosc pore sălbatice cu pielea aramie din Ame­
personal, — oă d-sa este om cinstit, âr cu
care cântă la opera de-acolo ca ospe, a de duşmani politici, sâu personali ? După omeni de cinste îmi place a fi în societate. rica nordică. Aici este adşc.ă phipeiul, de-a
trimis martori custodelui museului Oarsadia, trista esperienţă pe care am fâout’o eu în De-ocamdată atâta le adresa „Tri­ strînge capa) fraged al micilor- copii între
acesta privinţă, trebua să constat, că „sis­
ca să-l provâce la duel pentru că n’a voit bunei Poporului", mai am cu onorabila doiiâ lopâţele, aşa, oă capul ia cu timpul
44
temul în acâstă privinţă nu cunosce
s’o lase să cânte p9 Acropolis. D 1 Car- margini! încă o răfuială definitivă, dâr acâsta mi-o o formă lăturâţâ, cam în chipul unei cărâ-
sadia a refusat provocarea. reserv pănă după alegerea de episcop l micjî. Nu-i mirare, dâcă în urma acâsta în-
a
Nu este destul cu aceea, că pentrd
ca să scuze trădarea, pe care au comis’o Âradiilui. trâga seminţiă, parş de altmintrelea se află
Musica orăşen^scă va conoerta Joi Rugându-Vă d-iiuie îtedactoi să pH-
1
faţă de mine, îmi impută mie aflrmaţiunl,
sera la otel „Europa . miţi asigurarea deosebitei mele stime, re- în apunere, e forte tîmpită ia minte.
44
pe cari eu nu le-am făcut nici când, şi
mân ai d-Vostră mulţămitor
ast-fel schimonosesc şi falsifică cuprinsul
şi teudenfa articolului meu, dâr îmi mai de- Dr. Eugen ele Lemeni
Braşov, 24 Aprilie (6 Maifi) 1899. negă şi capacitatea şi competenţa de a ^ 11 e r ss 1801* ă.
scria despre stările lor din Arad, şi în Avis. După ce în doi ani şi două
Stimate Domnule Redactor!
;
urmă printre rânduri cercă a-se îndoi ş C O M v o c a r e . luni nu am putut desface tote esemplarele
Mă veţi ierta, dâcă din nou îmi per­ 14
mit a mă adresa la ospitalitatea stimatului de buna credinţă, în care am scris eu acel Reuniunea învăţ, rom gr. cat. din diu „Răspunsul la Cartea nâgră şi, pe
articol.
D-Vâstră (jiar în privinţa articolului meu 44 protopopiatul Aîudului îşi va ţinâ aduna­ lângă neinteresarea tinerilor de a cunosc-e
„O întâmpinare , pe care aţi binevoit a-1 Nu scie „Tribuna Poporului de unde rea de primăvară Duminecă în 21 Maifi n. faptele şi lucrările bătrânilor, nu cred să
14
mai pot vinde cele 800 esemplare, ce le
publica în Nrii 83 şi 84 ai preţuitului şi cum viu eu (care nu cunosc situaţia de
D Vostră r]iar ; sum însă silit la acesta în acolo, mai ales, că sunt gr. cat.) să trag c. la orele 8 a. m. în sala şcâlei gr. cat. mai am, ofer în schimb lucrarea mea pen­
tru lucrarea altor scriitori, ale oăror opuri
urma unui articol apărut în Nr. 77 al „Tri­ sabia în contra unei grupări, în care figu- de băeţl din Teiuş. La acâstă adunare sunt
bunei Poporului cu suprasoripţiunea „Se- reză un Veliciu, Dr. Oncu etc.; eu nu mă ou totă stima invitaţi a participa toţi mem­ vor fi având valorea şi preţul lucrărei mele,
14
44
raoii , un articol în care „Tribuna Popo­ codesc a da răspunsuri la întrebările, cari brii ordinari, fundatori, ajutători şi ono­ adecă 2 lei noi, sâu 1 fi., şi mă leg a es-
rului pare a polemisa cu „Tribuna din mi-se pun mie, şi ast-fel îmi voifi permite rari, precum şi toţi aceia, cărora le zace peda fiă-cărui binevoitor autor „Răspunsul
44
14
44
Sibiiu, de fapt însă dela început pănâ la a da desluşirile, cari se cer dela mine, pre- la Cartea nâgră , îndată-ce voifi primi lu­
sfârşit se ocupă numai cu articolul meu oum urmeză : la inimă causa învăţământului nostru po­ crarea dânşilor. — Braşov, 8 dile înainte
publicat din partea D-Vostră, şi cu o ra- 1) Cine a cetit articolul meu cu aten­ poran. de 15 Maia 1899: Axentie S^veru.
bulistică detestabilă cercă a da articolului ţiune şi cu tote acestea afirmă, că nu soia După terminarea agendelor, va urma *
meu un alt înţeles, decât pe care l’a avut cum am venit eu, ea să-l scriu, acela este prânzul comun în o ospătăriă din loc. Cei „Familiaorgan beletristic-literar,
şi-l are, âr după ce sâmănă a face o alu- sâu un idiot, sâu un şarlatan ; ce vor lua parte, sunt rugaţi a se insinua apare la Oradea-mare în fiă-cara Duminecă.
siune de înţelesul, că şi articolul meu ar 2) eu nu am tras sabia în contra ni- la subscrisul mult pâuă în 18 a 1. c. st. n. Proprietar şi redactor d-nul Iosif Vulcan.
pute să fiă scris de-o penă simbriaşă după mărui, eu am cerut numai desluşiri, pe Anul XXXV. Nrul 17 dela 7 Maifi n. cu­
cum afirmative ar fi scrise tăte „corespon­ cari nu le-am primit pănă îu 4* da Costul unui bilet 1 fi. prinde: Frumosa Loreley, de II. Chendi;
ua
44
denţei particulare publicate în „Gazeta astădl ; Teiuş, la 6 Maifi n. 1889, Lângă rîu, poesiă de Maria Cioban; Din
44
Transilvaniei , în fine caută a mă nimici 3) eu sabia mea am purtat’o nepătată,, Cornel Crişan. dragoste, de D. V. Păceţianu; Sonet, poe­
cu aceea, că numesce numele meu într’o ca oficer activ şi mai apoi ca oficer în re- învăţ. gr. cat., ca preşedinte. siă de Emilian; Alphonse Daudet (urmare);
suflare cu numele d-lui Dăian. servâ, şi nu am tras’o nici când pentru ca Ceva bun de cetit (o recensiune asupra
„Sistemul urmat din partea „Tribu­ să atac pe cine-va, ci numai pentru oa opului „De pe la noi de D. V. Păcăţianu),
44
14
44
nei Poporului , pe care nu voeso să-l ca- să-ml apăr onorea atacată din o parte ore- MM V m W ® JK. de Mefiste; Dela -\cademia Română; Ilus­
racterisez mai de-aprâpe, m’a făcut, ca să-i care; nu am tras sabia nici în contra unui traţiile nostre (mănăstirea Bistriţa în Ro­
Un telescop uriaş va fi espus la
trimit o rectificare, pe care temându-mă, că Veliciu, nici în contra unui Dr. Oncu etc. mânia, PapaLeonXIII); Literatură; Teatru ;
într’un acces de consecenţă încă o va ignora pentru-că nu am avut motiv; nu cunosc 1900 Ta Paris, care va face să ne pară», că Biserica şi Scola; Ce e nou; Din lume etc.
cu desăvârşire, Vă rog a-o publica în ur- pe Domnii, pe cari îi numesce „Tribuna vedem iuna la depărtare numai — de un Abonamentul: pe an 8 fi., pe */ an 4 fi.
2
mătorele: Poporului , dâr deeă Domnii aceia aprqbă metru.- Distanţa ce ne va separa de fapt- (pentru România pe an 20 lei.)
44