Page 93 - 1899-04

REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în flăcare iji.
Administraţiunea şi Ticografla. Ationamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Kr. 30. Pe un an 12 fl., pe sAse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefra.nca.te na N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şAse
IKSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE in Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătârole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: H. Dukos Nachf. oiele poştale din întru şi din
Hax. AuQOnfold & Emerlch Lesner. afară şi la d-nii colectori.
HBlnrloh Sohalek. Rudolf fflosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Alonamentul pentru Brartv
InBndapesta: A. V. Boldbor- Administrai urnea. Piaţa mart
gor, Eksteln Bornat. In Ham- TArgul Inului Nr. 80, etagit
bnrg; Narolyl A Liobmann. I.: Pe an an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢiUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu- 22-13L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicaro. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 93. Braşov, Joi 29 Aprilie (11 Maiu). 1 8 9 9 .

Mişcare de apărare. mentul lui şi să dovedescă prin fapte,; sentau argumente, pe car! nicî unii nu pu­ mai fim avisaţl la spriginul şi „întregirea*
că ceea-ce a hotărît conferenţa dela teau să le desconsidere şi îotre cari era statului. E contra propunerii comisiei.
Cu bucuria am înregistrat în Cluşiu în 1897 a fost în adevăr es- forte greu de ales. Căci rar se (mai dă I. Pr. Sf. Sa Metropolitul ţine a da şi
filele din urmă hotărîrile bărbă­ presiunea firmei voinţe şi convin­ subiect, la care să se p6tă vorbi cu atâta din parte-i ore-carl desluşiri deja aici, p6te
tesc!, ce le-au luat câte-va dintre geri de drept a fiilor întregei bi­ putere şi pro şi. contra. vor contribui la uşurarea resolvării d-lor
Sinodele protopopesc! ale archidie- serici. Deputatul Ioan de Preda, referentul deputaţi pro său contra. Accentuâză, că sunt
cesei române unite din Ardeal în De aceea am cerut şi cârem comisiei organisătdre, a cetit raportul se­ atâtea motive pro şi contra la acest obiect
cestiunea autonomiei, a ajutdrelor acţiune şi mişcare nu numai din rios şi calm al consistoriului, care înteme­ adevărat gingaş, că punându-le în cumpănă,
de stat şi a congruei. Introducerea partea clerului, ci şi a mirenimei. iat pe 13 puncte considerante (der tocmai n’ai sci, ore cari trag mai greu. Trebue
a fâcut’o vicariatul Făgăraşului şi Şi vedem cu satisfacţiune, că şi cle­ 13! . . .), recomandă sinodului, să . . . pri- să ne întrebăm, ore n’a sosit timpul, ca şi
organul nostru a publicat pentru rul este pătruns de acestă necesitate, mâscă întregirea, însă numai sub 2 condi­ preoţii noştri să ajungă la o lefâ mai
prima 6ră hotărîrile luate unanim şi căreia Sinodele amintite l-au dat es- ţii : 1) Ca statul se pună la disposiţia Con­ bună? Şi-apoi considerând, cât de străin
cu însufleţire de cătră numerâsa presiune atât de viuă, reclamând cu sistoriului suma întregirilor, spre a-le distribui se arată poporul mostra de ori-ce îmbună­
preoţime întrunită în Sinodul aces­ urgenţă întrunirea clerului şi popo­ el preoţilor; 2) ca statul să nu pună în acest tăţire a stării preoţ’mei, e greu să respingi
tui vicariat, care cuprinde doue pro­ rului în Sinode diecesane, şi în Si­ scop altă condiţiă consistoriului, decât aceea, asta. Căci, de ce n’am spune-o aci între
topopiate. După acesta au urmat Si- nod provincial mixt. pe care ministrul de culte Wlassics a nu- noi, în familiă 6re-cum, poporal nostru dă
nbdele din protopopiatele Dergei,ale De-ocamdată este neapărat de mit’o la o interpelare în causă a d-lui Iosif la tâtă lumea, numai — preotului său să
Mediaşului, Sibiiului şi Fărăgăului. lipsă, ca Sinodele protopopesc! câte Gali în camera magnaţilor, că numai atât nu audă, că i vorba să-i dea! . . . Aşa, că
Ideile de care se conduc hotă­ se vor mai ţină de aci încolo, să se va condiţiona consistoriului, ca ajutorele să preoţii înşi-şî sunt forte aplecaţi a primi
rîrile acestor Sinâde ţîntesc la apă­ urmeze esemplul dat de cele de pănă ajungă faptic la mâna celor împărtăşiţi. ajutorul, şi de nu l’om primi noi, se vor
rarea drepturilor, va4ei şi a unităţii acum şi să se pronunţe în acelaşi Oare va să dică: dâcă ministrul va duce ei şi-l vor cere!... Ce va fi mai
biserice! şi a preoţimei române mod pentru o energică şi comună pune (precum legea îi dă drept prn §-ul bine? Noi dicem numai atât: Ne dai, gu-
unite faţă cu uneltirile şi încălcările apărare. 17), alte condiţii mai umilitdre şi jignitore vernule, ajutorul necondiţionat? bine, îl
adversarilor ei. Să nu scape din vedere nicî ac­ autonomiei bisericei, apoi ajutorul — mm e primim; ne pui condiţii ? — nu-1 primim!
Nu putem întră ac]! în amănun­ tuala şi ardenta cestiune a ajutore- primit! De ne pune condiţii, n’am făcut nimic,
tele şi critica diferitelor decisiunî, ci lor de stat şi a congruei, despre Comisia organisătore, luând în cum­ n’am primit! Dor acesta e sensul propune­
ne mărginim a constata, că cu tote care am vorbit la diferite ocasiunî pănire motivele consistoriului înşirate în rii comisiei! Dâr noi nu putem respinge
că diferă în unele postulate şi în şi a căreia funestă importanţă pen­ cele 13 puncte ale raportului său, a ve­ primirea nici pentru altceva. Preoţii noştri
formularea lor, în fond sunt pe- tru clerul nostru este deja destul de nit la convingerea, că e bine să reco­ sciu şi ei despre lucru; au cetit şi ei des­
trunse de acelaşi spirit sănătos al cunoscută nu numai din măsurile mande în mod sprigiuitor propunerea con­ pre întregirea asta, aşa superficial cum ei
conservării proprii. Este în adevăr primejdiose şi mult umilitore luate sistoriului. cetesc, şi cei mai mulţi cred, că au să pri-
timpul suprem ca preoţimea ro­ de stăpânire, ci din înse-ş! păţaniile S’a desfăşurat discuţia. măscă sute şi sute de florini. De n’am primi
mână unită să înţelegă, că decă nu preoţilor, între car! s’au aflat din Deputatul Vasile Dămian, protopres- întregirea, ar crede, că le voim răul şi să­
va întră în luptă cu totă vigărea şi nenorocire destui, cari au crecjut, că biterul venerabil şi pururea independent al răcia ! Dâr eu, care cunosc legea şi împre­
fără cel mai mic preget pentru pot servi deodată la doi domn! şi să Zarandului, a fost cel dintâiă, care luând jurările, sciu, că astea sunt ilusii deşerte, şi
apărarea patrimoniului strămoşesc, rămână totuşî nesdruncinaţî în con- cuvânt a propus respingerea întregirii, pen- că preoţii noştri vor primi un bagatel de
ea este în pericul de a-se vedă odată sciinţa lor, în cinstea şi vacja lor tru-că ea, precum apare din legea însa-şî, 30—50 — 80 fl., cel mult 100 fl., unul, puţin
pusă faţă cu fapte implinite şi des- înaintea poporului şi neatinşî în liber­ se presentă în condiţii forte onerose şi jig­ de tot! Ii lăsăm să vadă înşi-şl, c’apoi să
moşţenită şi în biserică, ca acel ţă­ tatea şi mândria lor. nitore autonomiei bisericesd. Ministrul îşî re- vor deştepta mulţi din ei şi vor cjic® ®i
ran, care sciindu-se din moş! şi stră­ Cât de mare a fost amăgirea servă prin acâstă lege ingerinţă în afaceri de sine, că pentru atâta bagatel, nu se mai

moş proprietar pe moşia sa, n’a voit acestor din urmă, o dovedesc numă- pur interne, autonome, ale bisericei, anume umileso în drâpta şi stânga! — Şi mai a-
să dea nicî o importanţă citaţiunilor rosele casurî de revoltă sufletescă în disciplinarea preoţimei şi în organisarea duce I. P. S. Sa multe alte argumente
şi hârtiilor, ce-i veniau dela judecă- faţă cu umilitărele demersuri ale or­ de parochii, ori desfiinţarea unor parochii practica, accentuând de nou, că, cu t6te
toriă, şi într’o bună dimineţă s’a tre­ ganelor publice lumene. esistente. Asta atinge autonomia. O ştir- astea, sunt atâtea argumente şi contra pri­
zit numai pe cap cu executorii, car! Cu atât mai mult se cere, ca besce! Propune respingerea ajutorului. mirii, de cjău nu scii ce să faci, ca să afli
l’au isgonit din moşia erecjită. clerul român unit de sus pănă jos Deputatul Dr. 1. Blaga accentuâză, calea cea adevărată!
Am -atras de repeţite-orî aten­ să iese odată din starea amorţită de că atât în raportul consistorului, cât şi în Dep. Y. Voina, flice: Seim, că sun­
ţiunea factorilor competenţi ai bise- aşteptare şi să se pună în fruntea motivarea comisiei, sunt puse într’adevăr tem toţi cuprinşi de temere, că prin acest
ricei asupra tacticei diabolice, ce o mişcării pentru apărarea drepturilor tote temerile obştesc! ale 'sufletelor românesc!, ajutor vom vîrî între zidurile bisericii n6s-
desfăşură contrarii noştri, car! au şi a esistenţei bisericei naţionale ro­ der, nici consistoriul, nici comisia nu trag tre Calul danaic, dâr chiar sciind asta şi
puterea în mână, în lucrarea lor de mâne, cu cât într’una din diecese conclusia, pe care ar trebui în chip firesc având temerea asta, mă întreb, de e mai
subminare, hotărînd de noi fără de s’au ivit triste şi durerăse semne de şi logic să-o tragă din acele premise, anume bine să laşi să între calul danaic prin
noi şi declarând în urmă, că tot noi separatism în detrimentul unităţii respingerea, ci prin o forţare de sofistăriă multele spărturi, ce le-a făcut în murii bi­
purtăm vina, fiind-că am tăcut, nu de acţiune a tuturor factorilor bise­ vin cu recomandaţia de primire! Arată, sericei nostre sărăcia, ori să 1 laşi prin
ne-am mişcat şi n’am protestat, că ricesc!, şi s’au ivit tocmai în cestiu­ cum ajutorul e atât de mio, încât nu e porta mare, sub ochii tuturor, putând fi
prin urmare în tăcere am consimţit nea fatalului ajutor de stat. dat mai nimic, în nicî o comună. Dâr peste mai uşor supraveghiat cu atât mai vertos?
la ceea-ce au făcut ei. Acestei nefaste porniri nu se tot problema însa-şl a bisericii, care e cul­ E pentru primire.
Aşa s’a întâmplat pe terenul păte pune stavilă, decât printr’o pu­ tivarea, şi în preoţ'me şi în popor, a unui Dep. D. Coltofeanu e de părere, că
politic şi aşa se întâmplă acum pe ternică şi generală manifestaţiune a idealism sănătos, demn, nu admite pogorî- prin primire, preoţimea nu se va face mai
terenul bisericesc. Tote se fac de clerului şi poporului întregei provin­ rea acâsta fafă de ofertul infim, dispreţui­ dependentă de stat, oi cu atât mai impinsă
noi fără de noi şi totuşi cu „con­ cii metropolitane, care să cheme la tor de infim, al statului. Problema bisericii spre organele bisericescl (decă biserica îm­
simţământul nostru , şi pănă să ne ordine \ e aceia, car! se abat câtuşî vine în aoest cas în evident conflict cu parte banii cum propune comisia), der prin
11
trezim, vine legea, şi apoi încercă de puţin dela linia trasă de intere­ ploblema statului care e departe de cea respingere chiar o împingi în braţele or­
băete să te opui esecutării ei. sele de vieţă ale bisericei şi să res- a bisericii. Şi noi par’că ne genăm cu ganelor statului şi mai curând produoî
Bine a accentuat în hotărîrea tabilescă c’o oră mai curând deplina toţii a-ne pune în „conflict , — un confliot mare destrăbălare, căci biserica nu are mij-
u
sa cu deosebire Sinodul protopopesc unitate de acţiune în sînul ei. numai aparent şi rău interpretat — cu sta­ loce de-a opri pe preoţi să nu câră între­
din Sibiiu acest moment de mare tul. Dâr, aşa cred, domnilor deputaţi, între girea şi fără voia ei.
gravitate în situaţia de faţă de tot împrejurări publice, ca cele dela noi din Dep. Dr. Liviu de Lemenyi folosesee
periculosă, prin care trece causa Sinodul archidiecesan din Sibiiu. ţâră, nu e nimic genant în aceea, ca bise­ tot comparaţia cu „calul danaic*. Calul era
cea mare a independenţei bisericei. rica să vie într’un atare conflict. .. . Nouă aşa de mare, că n’a încăput pe porţi, şi
Sibiiu, 9 Maiă n. 1899.
Der nu numai clerul, ci cu el nu ne este permis să fim cuprinşi de frică, troienii au mai rupt şi din zid, ca să în­
Şedinţa III.
împreună întreg poporul provinciei nici să cultivăm frica. De aceea, în acţiu­ capă. De sciau însă troienii, ce e în folele
metropolitane de Alba-Iulia şi Fă­ însemnata cestiune de-n primi, ori a nu nile nostre n’avem să ne prea dăm după calului, îl sfărîmau de bună sămă cu cuprins

găraş trebue să se ridice în piciore, primi ajutorul statului la întregirea salarie- păr, ci să ţinem preoţimea strîns la bise­ cu tot deja afară de ziduri! Noi însă seim
căcî acjî totul este ameninţat în bi­ lor preoţesc!, a ocupat îutregă şedinţa cai­ rică, fără a-o împinge înşi-ne spre admi­ ce e în pântecele calului, şi totuşi vrem
serică: drept, autonomiă, organisa- lei de acjl. Trei ore şi jumătate, (dela 10 nistraţia publică. Şi-apoi, fiind-că şi împre­ să-l primim? Primind propunerea comisiei,
ţiă, disciplină, limbă şi caracter na­ a. m. pănă la 2y p. m.) numai asupra jurările ne silesc aşa de tare, să cercăm primim de fapt întregirea aşa, cum e în
2
ţional, cultură şi morală. Trebue să acestui lucru s’a disoutat, serios şi demn, înşi-ne cu atât mai vârtos tote căile, de-a lege, cu tâte adausurile şi ordinaţiunile, ce
ia posiţiă întreg clerul şi poporul mai presus de orî-ce îndoială. Atât sprigi- ne scote din necaz noi singuri. Să facem ca vor urma încă, piperând din cţi în cţi legea
faţă cu cele ce se petrec în detri­ nitorii primirii, cât şi respingătorii ei pre- într’un timp cât se pote de apropiat să nu asta! E contra.